7,836 matches
-
a învinge obstacolele; Verzi-gălbui - viclenie, iezuism, periferie, gata de a se vinde și a vinde pe oricine, numai din pizmă; Căprui - “posesorul” este un spirit întreprinzător remarcabil, gata de acțiune reușită; Căprui cu nunanțe gălbui - arată talent debordant, dorință de afirmare; Negri - exprimă vicelnie, dar și tenacitate, orgoliu nemăsurat, până și în probleme insignifiante; Gri - ins ponderat, reținut în a întreărinde fapte ieșite din comun. Inspiră încredere, însă cu anumite limite; Ochii de culoare palidă - tipul enegmatic, dar caracter de mare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în raporturile cu ceilalți oameni, funcție care presupune conlucrarea altor funcții, în special a celor intelectuale și motorii. 2.2. Relația gândire - limbaj este una din problemele care au polarizat atenția cercetătorilor, față de care au adoptat poziții diferite, de la afirmarea unui raport de identitate, la teoria dualismului. Logicienii Antichității, W. von Humboldt, Max Müller, W. Wundt etc. au susținut ideea identității gândire - limbaj. Concepția monistă afirmă că există o singură realitate, limbajul fiind aspectul exterior al gândirii, iar gândirea - latura
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sport, sau confruntat în decursul anilor, cu numeroase și serioase probleme și numai pasiunea pentru volei i-a menținut în activitate și i-a făcut să lupte pentru progresul acestui joc sportiv. Totuși, voleiul, a urcat cu siguranță pe treptele afirmării, cucerind continent după continent, fiind, la ora actuală unul dintre sporturile care dețin întâietatea în ceea ce privește numărul practicanților. Voleiul actual, sport olimpic, cu numărul cel mai mare de federații naționale afiliate la FIVB, (peste 210 țări afiliate), a atins un ridicat
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
din școala primară și-a uimit învățătorii prin ușurință cu care asimilă cunoștințele predate, prin interesul deosebit manifestat pentru matematici și prin pasiunea să pentru lecturi suplimentare. Tot anul 1916 avea însă să-i deschidă copilului Mangeron și calea spre afirmare în viață, deoarece în urmă susținerii cu brio a examenului de admitere, devine elev al prestigiosului Liceu “Alecu Russo” din Chișinău, pe care-l absolvă și-și susține examenul de bacalaureat în 1923. A primit un sprijin substanțial și permanent
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
femeilor în postmenopauză care au primit terapie cu SMERs s -a identificat reducerea riscului de evenimente cardiovasculare (93). Studiul este în desfășurare și necesită confirmareprin date similare suplimentare. Deși SMERs par a avea efecte benefice asupra fiziologiei cardiovasculare, este prematură afirmarea beneficiului în prevenția evenimentelor cardiovasculare la femei aflate în postmenopauză.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
Modelul dezvoltării sociale (Catalano, Hawkins) are la bază teoria controlului social, teoria învățării sociale și teoria asocierii diferențiate Teoriile învățării (Bandura, Goleman) Modelul etapelor motivaționale multicomponente Werch și DiClemente Teoria interacțională a delincvenței (Thornberry) Teoriile atitudinal comportamentale Modelul procesului de afirmare al tinerilor (Kim și colab.) bazat pe teoria controlului social, a modelului dezvoltării sociale, a comportamentului problemă și a învățării sociale) Teoria sub-culturilor deviante (Merton) Teoria acțiunii raționale (Fishbein și Ajzen) Modelul maturității prin consumul de droguri (Labouvie) Teoria comportamentului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cele două niveluri de prevenire (primară și secundară), ar trebui să funcționeze concomitent, astfel ar fi evaluată într-un mod mai realist situația reală și ar fi mai facilă punerea în practică a modelelor de intervenție timpurie. Modelul procesului de afirmare al tinerilor (Kim și colab, 1998, pp. 1-17). Acesta este bazat pe o amplă gamă de teorii sau componente ale acestora, cum ar fi teoria controlului social, teoria modelului dezvoltării sociale, teoria comportamentului problemă și teoria învățării sociale. Componentele pe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
exista un hiatus sau ar fi vorba de două domenii streine unul de altul. Mărturisim că numeroasele păreri emise în ce privește originea și semnificația culturii, esența și finalitatea artei, nu ne interesează decât în măsura în care ne dau prilejuri, negative sau pozitive, de afirmare a explicației creștine. Sunt două feluri obișnuite de a construi asemenea cărți. Pe unul l am putea numi metoda colecționară, fiindcă stă în adunarea autorilor și citatelor ce s-au exprimat în fiecare problemă de cultură; se clădește astfel un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aristotelismul au rămas fără rezultat. Există în catolicism și un curent de cugetare augustinian, reprezentat cu strălucire în Evul Mediu de către franciscani. Franciscanii augustinieni și dominicanii aristotelicieni au dus unii cu alții lupte înverșunate și pline de dușmănie răzbunătoare, pentru afirmarea acestor concepții deosebite, cu rezultatul că augustinismul a rămas totdeauna pe planul al doilea. O altă încercare de a înlocui aristotelismul ca bază naturală a teologiei a fost cartesianismul. Descartcs a voit, într-o vreme de mare sterilitate a scolasticii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Index expurgatorms la 1550, care funcționează și azi și mulțumită căruia s-a făcut o nouă serie de greșeli regretabile. E cunoscut cazul poeziilor lui Charles Baudelairc, condamnate întâi ca imorale și proslăvite azi de întreaga literatură catolică pentru puternica afirmare a conștiinței creștine din ele. Fără să luăm apărarea în bloc a oamenilor de știință, suntem convinși că fenomenul de descreștinare a culturii moderne n-ar fi căpătat în nici un caz proporțiile pe care le are, dacă romanocatolicismul medieval n-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
căuta singur adevărul în studiul naturii. Descoperirile geografice îi distrug sentimentul limitei: invențiile științifice îi dau iluzia puterii proprii. Dacă omul medieval se simțea insuficient sieși și din această insuficiență căuta întregire în puterea divină, omul modern se deosebește prin afirmarea rebelă a suficienței proprii și. deci. prin refuzul revelației Precum în astronomie revoluția științifică înseamnă trecerea de la concepția geocentrică la sistemul heliocentric, tot astfel în ordinea spirituală marele proces de trecere de la medieval la modern înseamnă părăsirea concepției teocentrice și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
afinități substanțiale. Decăzută din această funcție spirituală, cultura nu mai are sens. Am fi însă unilaterali dacă am socoti întreaga cultură modernă alunecată pe această pantă a non sensului. În realitate sunt două puteri care o animă: o putere de afirmare a spiritului religios și o putere de negare a lui. Negativismul culturii moderne e numai un aspect al acestei lupte. El nu se poate concepe și nici n-ar putea exista decât în opoziție cu contrariul lui. Negativismul e spiritul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
două maluri, care îi conturează direcția. Față de autonomia disciplinată de Biserică, autonomia artei înțeleasă modern e ca un torent de apă revărsată în nisipurile incapabile să-i dea un contur. Al patrulea, negativismul modern nu s-a mulțumit cu simpla afirmare a autonomiei esteticii, așa cum e liber s-o înțeleagă, ci, falsificând funcția artei, a căutat să facă din ea o uzurpatoare a religiei, o religie a estetismului pur. Față de asemenea simulacre caricaturale, teologia nu poate întârzia să restabilească adevărul. Al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
uzurpatoare a religiei, o religie a estetismului pur. Față de asemenea simulacre caricaturale, teologia nu poate întârzia să restabilească adevărul. Al cincilea, neputința mărturisită a esteticii moderne de a defini frumosul și esența artei pe cale experimentală face cu atât mai necesară afirmarea punctului de vedere teologic în acest domeniu. În Biserică, estetica nu e ceva străin, ci e ceva constituțional sau structural. Întreaga structură a ei este, dacă voiți, un sistem estetic, însăși ființa ei spiritual-materială, transcendent imanentă, ne-o arată ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poate o asemenea disciplină nu era necesară; căci atâta vreme cât între Biserică și arte dura raportul clasic, consacrat de tradiție și de istorie, probleme cum sunt cele pe care le abordăm nu se puneau. Spiritul veacului nou însă ne forțează cu afirmarea lor într-un sens ostil teologiei. Năvala lui laică a fost atât de puternică în sfera Bisericii chiar, încât pentru o vreme el a eclipsat însuși sensul superior al artelor ortodoxe. Considerați, bunăoară, pictura bisericilor noastre în veacul al XlX
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și urâtul din natură sunt urmări ale păcatului omenesc. Transpus din morală în estetică, răul ia aspectul urâtului. E o anumită imperfecțiune de care suferă și suspină cosmosul din pricina omului, după cum se exprimă apostolul Pavel. De aceea, marea mișcare de afirmare a romantismului împotriva clasicismului, mișcare care și-a făcut un principiu din solidarizarea naturii cu afectele eului singuratic, nu e pentru creștinism nici o noutate, ci numai o actualizare hiperbolică a ideilor lui. Și tot astfel, omul devenind sfânt, lumina virtuții
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pentru a face odată pentru totdeauna un singur trup din două; cealaltă, renunțarea definitivă la întregirea carnală și căutarea împlinirii în modul androgin al ascetului. S-a obiectat nu o dată contradicția dintre aceste două soluții, pe motivul că una înseamnă afirmarea cărnii, iar cealaltă negarea ei. Între alții, D. Merejkowski(D.Merejkowski: Aufdem Wege nach Emmaus, p. 27) acuză creștinismul de inconsecvență metafizică, de parcă doctrina revelată n-ar fi altceva decât un sistem filosofic construit după logica omenească, în care soluțiile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
perioada tinereții sau a adolescenței târzii au rezolvat problema în proporție mai mare. Ei sunt capabili de gândire abstractă, de analiza critică a doctrinelor filosofice și politice și câteodată, de elaborarea unor teorii proprii care să reformeze societatea. II.7 Afirmarea personalității la adolescenți Traiectoria construcției personalității nu este lină, fără contradicții, ci cunoaște momente de puseu, de stagnare și chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson (1959), sentimentul identității, mai ales acela al personalitate și la afirmarea și integrarea lui profesională și socială. De aceea, în adolescență dezvoltarea psihică cunoaște cea mai amplă dinamică. Personalitatea este, în această etapă de vârstă, „în linii mari constituită (atenție, în linii mari, deci nu în totalitate, nu integral), ea dispunând
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
este perioada când individul pare intens preocupat de cunoașterea cât mai detaliată a propriilor posibilități pentru a se încadra adecvat în viața profesională și socială. Ea constituie vârsta ce se caracterizează prin cristalizarea intereselor profesionale, dobândirea independenței și autonomiei personale, afirmarea puternică a valorii proprii. O altă transformare profundă pe care o suferă individul aflat la vârsta adolescenței o reprezintă afirmarea personalității. Întrebarea pe care apare cel mai des este Cine sunt eu? Pentru a răspunde la ea este nevoie de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în viața profesională și socială. Ea constituie vârsta ce se caracterizează prin cristalizarea intereselor profesionale, dobândirea independenței și autonomiei personale, afirmarea puternică a valorii proprii. O altă transformare profundă pe care o suferă individul aflat la vârsta adolescenței o reprezintă afirmarea personalității. Întrebarea pe care apare cel mai des este Cine sunt eu? Pentru a răspunde la ea este nevoie de un proces de căutare a identității pentru a descoperi unicitatea fiecărui individ, setul său particular de atitudini, credințe, abilități. Întrebarea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
p. 327) Răspunsurile adulților la aceste comportamente îi fac pe adolescenți să se gândească la propria lor identitate, la relațiile pe care le formează cu adulții, la rolurile pe care le au de îndeplinit în societate. Un loc central în afirmarea personalității adolescenților îl are motivația. Aceasta influențează atât acțiunile spontane, cât și pe cele voluntare. La această etapă de vârstă se vorbește despre interese superioare, care sunt o formă specifică a motivației (I. Dumitrescu, 1980, p. 211). Interesele constituie orientarea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
săvârșite de adolescenți, acestea au fost ierarhizate astfel: 1. Este frumos să faci o faptă morală; 2. Dă satisfacții personale; 3. Dă satisfacție profesorilor; 4. Este o datorie socială; 5. Altfel voi suporta consecințe negative; 6. Este o formă de afirmare a personalității; 7. Este o tradiție în scoală, în familie. Concluzia care rezultă este că tendința de afirmare a personalității se manifestă chiar și în motivarea faptelor morale. II. 8 Dificultatea activității educative cu adolescenții Într-o lucrare publicată în
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
satisfacții personale; 3. Dă satisfacție profesorilor; 4. Este o datorie socială; 5. Altfel voi suporta consecințe negative; 6. Este o formă de afirmare a personalității; 7. Este o tradiție în scoală, în familie. Concluzia care rezultă este că tendința de afirmare a personalității se manifestă chiar și în motivarea faptelor morale. II. 8 Dificultatea activității educative cu adolescenții Într-o lucrare publicată în 1975, I. Dumitrescu și N. Andrei prezintă câteva repere, originale, am putea spune, privind orientarea activității educative cu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
să fie conștient că toate acțiunile, atitudinile sale se au ecou pozitiv sau negativ asupra elevilor, a conduitei acestora. Dacă elevii sunt adolescenți, responsabilitatea profesorului este cu atât mai mare. II.8.2 Însoțire, nu tutelare Din cauza pronunțatei tendințe de afirmare a personalității, adolescența este vârsta la care educația este cel mai greu acceptată. Pentru „acceptarea” ei adolescenții au nevoie să găsească educatori pe măsura așteptărilor lor: „să impresioneze printr-un larg orizont de cunoștințe și o conduită ireproșabilă nu numai
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]