12,606 matches
-
spune Luke. Încearcă să nu pari chiar așa de impresionată. — A, da, bine. În clipa În care ușa e dată larg de perete, Îmi iau cea mai neimpresionată expresie de care sînt În stare. Pe dalele de marmură negru cu alb stă o femeie foarte subțire de patruzeci și ceva de ani. Poartă jeanși albi D&G, o bluză casual, care efectiv știu că a costat-o cinci sute de lire și un inel cu diamant atît de uriaș că mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Înțeles bine? — Trebuie să apară din clipă-n clipă. ȚÎțîi din buze a scuze. — Are o scurtă Întrevedere de afaceri În mașină, chiar lîngă clinică. Dar trebuie să apară. — Mă bucur. Ridică privirea și zîmbește, cu dinți perfecți, de un alb strălucitor. — SÎnt sigură că soțul tău e foarte Încîntat c-o să aibă un copil. — O, da! Tocmai sînt pe punctul de a-i spune despre prima noastră ecografie, cînd se deschide ușa. — A venit domnul Brandon, spune secretara, și Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Intenționez să-l vopsesc În roz cu spray cu prima ocazie - doar că nu e chiar așa ușor să găsești un spray cu vopsea pentru vopsit cărucioare, În timpul sezonului de sărbători. O Învelesc bine cu păturica absolut splendidă roz cu alb pe care i-au făcut-o cadou părinții lui Luke, cînd ne-au vizitat de Crăciun. Au fost extrem de drăguți. Mi-au adus un coș plin cu brioșe și ne-au invitat să stăm la ei (doar că Devon-ul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sînt o mamă ca toate mamele. Virez spre cafenea, mă așez la o masă și comand un cappuccino fără cofeină. Apoi o ridic cu blîndețe pe Minnie din cărucior, legănîndu-i căpșorul acoperit de puf moale. Îi desfac păturica roz cu alb și Îmi crește inima de mîndrie cînd două doamne În vîrstă, de la o altă masă, se uită la noi și Încep să-și spună una alteia: „Vai, ce copil drăgălaș!“ și „Vai, ce costumaș drăguț!“ și „Crezi că jacheta e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
acești doi ochi nu mi se pot desface ? / Și numai ei sunt singurii mei ochi.” Evoluția lirică a lui G. depășește nota autobiografică în volumele următoare, Glorie (1969), Pur (1971) ș.a. Sunt dominante acum simbolurile coloristice, în special albastrul și albul, în care pare a se concentra un univers cu coordonate bine delimitate, purtătoare ale unor atitudini reflexive în fața întrebărilor vieții. Gândul morții, zădărnicia unor gesturi, existența însăși, simțită ca mister, provoacă reacții dintre cele mai diverse, de la elanul vitalist la
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
Notele generale ale acestei poezii sunt candoarea, discreția, aerul auroral, fragilitatea, reveria, toate exprimând disponibilitatea deschiderii ființei lăuntrice spre lume. Tonalitățile de cantilenă, ca și preferința pentru imaginile florale permit stabilirea unor conexiuni cu poezia simbolistă, obsesia hibernalului și a albului pur, a increatului sugerând apropieri de G. Bacovia sau de Ion Barbu. SCRIERI: Recital, București, 1976; Nuntă pe ape, București, 1980; Estivale, București, 1980; Piatra soarelui, București, 1982; Scriere de mână, București, 1983; Stampe, București, 1984; Ordinea lucrurilor, București, 1989
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
Brugioni, Eyeball to Eyeball: The Inside Story of the Cuban Missile Crisis (Random House, New York, 1991), p. 230. 24. „Rezoluția la sol” se referă la capacitatea fotografiei de a reda un șablon standard abia distinct alcătuit din linii paralele în alb și negru (adică linii și spații) de aceeași lățime. O distanță a rezoluției la sol, de exemplu, de un picior (30,48 cm) ar genera o fotografie în care șablonul având lățimea liniilor și spațiilor de un picior este greu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a alimentat, de-a lungul timpului, o bogată literatură sau filmografie, dar și numeroase acțiuni de propagandă ori scenarii conspiraționiste, descriind modul în care se pot promova nemijlocit obiective naționale de politică externă prin acțiuni ascunse. Într-o gradație de la alb la negru sunt descrise pe scurt acțiunile de asistență acordată unor state aliate, agenții de influență și propaganda anonimă, dar și sprijinul pentru loviturile de stat, „războaiele de eliberare națională” și „luptătorii pentru libertate”. Din gama operațiunilor are au suscitat
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și paginile din Cumințenia zăpezii (1987), cuprinzând impresii din Scandinavia și Groenlanda, ori din Vino la noi, Roberta! (1989), combinație agreabilă de note de călătorie, reportaj și jurnal intim. Insolitul cultivării exotismului nordic (autoarea își mărturisește „o boală”: „alergarea spre alb”) își găsește, firesc, o replică la fel de pasionată în previzibilul descrierii explorărilor realității autohtone prin intermediul unor „scrisori simulate” către o confidentă imaginară, dintr-o altă țară. SCRIERI: Ard săniile, București, 1982; Deschideți luminii, București, 1984; Cumințenia zăpezii, București, 1987; Vino la
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
lirica evenimentului, în prim-plan situându-se evocarea paseistă a civilizației rurale a copilăriei. În 1991 apare Cristal de primăvară, volum de poeme inedite (cu o prefață de Gina Hagiu, sora poetului). Cele două cicluri - Constelație ciudată și Răzvrătire în alb - refac în bună măsură un traseu liric sinuos, din care nu lipsește nici „ulița copilăriei”, regăsită cândva într-o carte pentru copii, Desemne pe sticlă (1983). Spirit boem, H. a fost mai bine de trei decenii o figură pitorească în
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
Fiu al unui avocat, H. își termină studiile liceale la Craiova, înscriindu-se apoi la Facultatea de Construcții din București, fără a o absolvi. Începând cu volumul de debut, Sămânța, apărut în 1969, obsesia evidentă a poetului va fi simbolistica albului; gama metaforică este extrem de extinsă, dar conține întotdeauna acest „miez” de potențialitate a culorii: copilăria este „o rufă albă”, zidurile inaccesibile sunt și ele albe: „Dacă voi fi învins, vreau nisip alb / Pentru leșul meu” (Trântă). Varietatea de semnificații a
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
gama metaforică este extrem de extinsă, dar conține întotdeauna acest „miez” de potențialitate a culorii: copilăria este „o rufă albă”, zidurile inaccesibile sunt și ele albe: „Dacă voi fi învins, vreau nisip alb / Pentru leșul meu” (Trântă). Varietatea de semnificații a albului poate cuprinde o scală întinsă de la puritate la moarte. Primul registru, cel al purității (fie ea a sentimentului erotic sau a celui religios), este cel mai amplu: femeia este o siluetă cu „două măguri albe / Între care doarme un șarpe
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
doarme un șarpe” (Septembrie, a doua lună); în altă ipostază, poetul, în preajma unui lucru sfânt, se îmbracă într-un „suflet alb, într-o cămașă curată” (Merinde de putere). Momentele-cheie ale existenței - copilăria, dragostea, moartea - sunt însoțite de același laimotiv al albului purificator. Universul se nuanțează tocmai prin această utilizare metaforică a unei culori care nu e culoare, ci o oglindă capabilă să reflecte lumea în milioane de fațete. Vitalitatea („mi se face sângele taur”) intră într-un conflict perpetuu cu oboseala
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
cod de valori; într-un cuvânt, prin intermediul personajelor, scriitoarea pledează pentru dreptul femeilor de a se emancipa. Femeia-păpușă, menită doar să satisfacă vanitatea bărbatului, este ridiculizată. Din păcate, romanele sunt gândite ca niște pilde moralizatoare, cu personaje construite maniheist, în alb sau negru, pozitive ori negative. Totuși, există și cărți în care acest schematism este depășit. Astfel, protagonista din romanul Slutica (1925) se detașează printr-o intensă trăire sufletească, prin zbuciumul continuu al revoltei. Pe de altă parte, L. reușește să
LECCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
literară, în care G. M. Vlădescu taxează opinia lui E. Lovinescu privitoare la superioritatea lui Liviu Rebreanu în raport cu Duiliu Zamfirescu drept „caracteristică epocii noastre de cumplită dezechilibrare mintală”, sau Cazul Cezar Petrescu, unde tot G. M. Vlădescu îl creditează în alb pe întemeietorul „Gândirii” ca „una din marile nădejdi literare”, somându-l însă la replică în acuzația de plagiat avansată de F. Aderca. Notele, de neascunsă ironie, de la rubrica „Reviste” confirmă partizanatul publicației: „Încetarea «Sburătorului literar» aduce fără îndoială o pierdere
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
afirmă dorința fondatorilor de a continua tradițiile literaturii române, „mutilată” în țară „de grădinari travestiți”, reunind toate „talentele românești” aflate în libertate. Sumarul se structurează în trei secvențe: creație originală (poezie, proză, jurnal, teatru, eseu), o rubrică permanentă „Negru pe alb. Cronici, idei, fapte” și „Anexe” (până în 1982; lipsă în numerele 15-17, 1978-1980), consacrate activității Societății Academice Române. R.s.r. preia astfel atribuțiile Buletinului informativ al Societății, a cărui apariție încetase cu numărul 12, din octombrie 1961. Cu întreruperi, figurează rubricile
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
Jung, Jurnal în Scandinavia, Jurnal în Yucatan și Guatemala, După patruzeci de ani. Amintiri), nuvele (Șanțurile, În curte la Dionis, Tinerețe fără tinerețe), teatru (Coloana nesfârșită). Colaborator permanent, Horia Stamatu semnează versuri, eseuri, cronici și recenzii la rubrica „Negru pe alb” (Schimbarea poreclei în renume - despre Vintilă Horia, „Plângerile” lui Ioan Cușa, Ciprian și Urmuz, „Umorul negru” și „absurdul” în literatura română cultă și populară, Între utopia orfică și hieratismul mioritic), iar Vintilă Horia trimite eseuri (Despre posibila descoperire a unui
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
proză), Petru Dumitriu (proză), Constantin Amăriuței (eseuri), Eugen Drăguțescu (memorialistică), Leontin Jean Constantinescu, I.G. Dimitriu, Ioan Petru Culianu, Ilie Constantin ș.a. În numărul 8/1969 pot fi citite texte de Marin Sorescu, Ștefan Bănulescu și Ion Negoițescu. Rubrica „Negru pe alb. Cronici, idei, fapte”, susținută de Mircea Popescu, Monica Lovinescu, Horia Stamatu, Constantin Sporea, Mihai Niculescu, Eugen Lozovan, Virgil Ierunca, Sanda Stolojan ș.a., urmărește fenomenul cultural românesc din exil și din țară, relevând efectele intruziunii politicului în cultură, manifestările anticulturale din
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
și rețetele genului, nu o dată parodiate, lasă loc și observației de natură socială, adesea ferită de canoanele ideologice ale anilor ’80. Personajele, trecute parcă de pe stradă direct în paginile de carte, au vitalitate, umor, fiind desenate cu migală și aplicație. Albul și negrul se îmbină inteligent, convingător, într-un efort meritoriu al autorilor, dus uneori până la capăt, de a evada din tiparele policier-ului și de a se sustrage schematismului caracterologic agreat oficial. SCRIERI: La revedere, pe curând! (în colaborare cu
SALOMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289449_a_290778]
-
accentul dobândit de unele teme, la nivel de grupaj, contribuie la delimitarea a două etape. Cea dintâi, incluzând versurile din Urme, Poeme (1975), Pământ de bun venit (1976) și Cumpăna soarelui (1981), mizează în principal pe construcția de cadre peisagistice (Alb, Zare cu plop), subordonând tendinței de a evoca instantanee din natură celelalte posibilități tematice de dezvoltare a discursului: poezia de dragoste (Zbor de revedere, Rondelul serii cu ploaie), simbolismul biblic (Păstorul Abel, Babel continuu, Geneză cu exod amestecat). Pe de
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
această întrebare putem răspunde destul de exact prin următorul procedeu: conducătorului de colectiv ori unuia care pretinde că știe îndeaproape (sau ar trebui să cunoască bine) viața grupului - dirigintele unei clase, bunăoară - i se dă spre completare o matrice sociometrică în alb. Respectivul este rugat deci să marcheze cum crede el că ar arăta rezultatul aplicării unui chestionar sociometric la grupul în cauză. În paralel se aplică un asemenea chestionar membrilor grupului. Se compară apoi rezultatele efective cu cele prezumate de lider
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1944) își extrag pretextele dramatice din viața Bizanțului și au evident țeluri teologice; Icarii de pe Argeș apelează la motivul Meșterului Manole; Cele patru Marii (în Teatru, 1968) stăruie asupra domniei lui Ștefan cel Mare, propunând patru ipostaze posibile ale feminității; Alb și negru, Rachierița (1934) și Chiajna (în Teatru, 1968) dezvoltă subiecte din trecutul istoric național, ultimele două relevând puternice caractere feminine; Dumitra (Fata din flori) (1958), Cuza-Vodă (în Teatru, 1968) și Leana vrăjitoarea (în Teatru, 1968) evocă evenimente și personalități
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
III, 173-177; Stanca, Fragmentarium, 211-212; [Ion Luca], ATN, 1994, 11 (număr omagial); Valeriu Anania, „... Mistuiam dramele lui Luca...”, TR, 1994, 51; Iordan Datcu, Centenar Ion Luca, ALA, 1994, 246; Ion Luca, DRI, III, 208-222; Nicolae Cârlan, Dramaturgul Ion Luca între alb și negru, CL, 1998, 4; Dicț. esențial, 466-467; Ghițulescu, Istoria, 82; Marin Cosmescu Delasabar, Ion Luca, o jertfă creatoare, Bacău, 2000. C.P.
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
de teorii, metode și strategii (care uneori se contrazic parțial unele pe celelalte) tinde să-i contrarieze. Stăpânirea ulterioară a unui ansamblu de astfel de instrumente le redimensionează modul de a privi în integralitatea lor fenomenele sociale, unde arareori întâlnim „albul” sau „negrul” absolute, predominând valoarea - instabilă, dinamică - a tonalităților de gri. De ce am făcut divagația de mai sus? Pentru a-i reaminti cititorului cum să utilizeze perspectivele variate oferite de către explicitarea teoriilor comunicării, în particular - în capitolul de față - a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
explica cursanților că intuiția lor inițială (cum că adevărul ar fi la mijloc, între cele două extreme) este corectă, dar că acest mijloc nu este unul și același, așa cum tot o nuanță de gri obținem prin 99% negru și 1% alb (desigur un gri foarte închis, totuși gri), dar și prin 99% alb combinat cu 1% negru (un gri extrem de deschis, totuși gri). Amintiți-vă să evidențiați la finele metodei că poziția de compromis (mijlocul de care vorbeam mai devreme) la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]