6,796 matches
-
1914-1916 și dispariția lui întâmplată după război s-ar fi datorat conflictelor pentru supremație (de altfel reale), declanșate de ambițiile personale ale șefilor săi mai în vârstă sau mai tineri, dornici să urce pe treptele cele mai înalte ale ierarhiei, ambiții care nu l-au iertat atunci nici pe „olimpianul“ Titu Maiorescu, spulberându-i totodată - din vina lui - vechea și frumoasa prietenie cu P.P. Carp. Nu e, de aceea, întâmplător faptul că simpatiile pe care Bacalbașa le-a nutrit în anii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gazetarilor liberali a adoptat - cu rezerve exprimate de reprezentanții gazetelor Informațiunile și Opiniunea publică și în absența celor trei publicații amintite mai sus -, programul-manifest reprodus corect de Bacalbașa în această carte. Cu toate defecțiunile întâmpinate pe parcurs - determinate, desigur, de ambițiile unor persoane și mai puțin de idei divergente - defecțiuni de care Bacalbașa nu avea cunoștință, așa-zisul „congres al presei române“ a marcat în epocă un prim și însemnat pas în direcția regrupării tuturor forțelor liberale care-și propuneau ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
subțiri, groase, superficiale, adînci etc. Deși tema mă frămîntă, n-am discutat cu nimeni încă dacă aceste măști, lucrate în timp, subtil, insesizabil, au legătură cu trecutul moral al fiecăruia, adică dacă „dau pe față”, într-o formă adesea caricaturală, ambiții, păcate, vicii? întotdeauna fizionomia bătrînilor mi s-a părut infinit mai elocventă în exprimarea tipurilor, a caracterelor decît cea a tinerilor, unde lipsa „semnelor” face inevitabile aproximațiile, erorile de interpretare. Chiar tăcînd - precum cei doi din fața mea, urcați în tren
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
capătul lui, s-a aplaudat, ca la sfîrșitul unui spectacol. *Sufletește, sînt sătean. Mă recunosc în portretul moral pe care un cercetător i l-a făcut acestuia la începutul secolului: „individual, săteanul posedă un accentuat simț al demnității personale; (...) posedă ambiția de a nu fi slugă”. Am riscat adesea să par rigid, ostil, decît să mă încovoi în fața șefilor. Primul lucru la care am renunțat după plecarea din școala militară a fost vorba „Să trăiți!”. Nu-mi prea ieșea din gîtlej
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bine că nu-i decît o simplă convenție, dar e una care îmi evocă raporturi de subordonare. Mă apăr de ea cu un „Bună ziua!” apăsat, mai ferm decît în mod obișnuit, rostit ca la dictare. În critică, posed de asemenea „ambiția de a nu fi slugă”. Nu mi-am făcut o deprindere din a scrie despre cărțile celor aflați în posturi superioare, centrale. Excepțiile au fost: o cronică despre publicistica lui Zaharia Stancu, alta despre proza fantastică a lui Laurențiu Fulga
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mi-a dat exemplul lui Mihai, care nu va fi ales șef de catedră din cauza blefturelilor date de-a lungul anilor unora și altora, deși e mai reprezentativ decît candidatul „opoziției”. I-am răspuns că eu nu mai am nici ambiția, nici speranța să fiu promovat. „Chiar așa - a insistat el - ar trebui s-o faci pentru supraviețuire”. I-am repetat că, indiferent de „miză”, nu sînt dispus la nici un compromis, și că în momentul în care n-aș mai fi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ținut în mîini cărți și reviste pe care nu numai cei din neamul meu nu le-au văzut, ci și mulți din intelectualii cu patalamale și titluri. La mijloc e, poate, și norocul, dar și curiozitatea; atracția diversității, cît și ambiția de a-mi rămîne tot mai puține lucruri necunoscute. * Într-o „convorbire” Andrei Pleșu - Andrei Roman, ajunsă în redacție (dar care nu știu dacă va apărea), primul vorbește despre alegerea momentului oportun pentru (ghilimelele îi aparțin) „sinceritate”: „înainte de a te
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un buchet de flori la căpătîi din partea mea. Eu voi căuta să notez ceva în jurnal: despre galopurile imaginației sale, despre febrilitatea, entuziasmul și generozitatea lui, despre nesiguranțele pe care le masca prin histrionism, în fine, despre deșertăciunea încercărilor și ambițiilor sale. „Poet provincial”, era în același timp un poet însetat de piscuri și de zări largi. Trubadur și rapsod! *„Am și eu uneori ca multă lume gînduri de nemărturisit” (Caragiale, vezi: Restituiri, p. 308). Da, fiecare din noi are „son
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
strat originar, arhetipal, ce guvernează hipnotic compozițiile prin emisii din adîncimi genezice, ce extrapolează și potențează comunicarea conferindu-i o neliniște atemporală”. Ratînd o carieră intelectuală de prim-plan din cauza unei „povești” urîte din tinerețe, el e un ghem de ambiții și ranchiune, vizibile, atît unele, cît și celelalte, în felul în care își face meseria. La ultimul „cap limpede”, așteptînd șpalturile, l-am observat cum le citește: figura lui exprima numai silă și sarcasm, întrerupte doar de satisfacția descoperirii unor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de Sascut, unul de „zona de munte” etc. Cu toți au grijă să le protejeze de orice critică. Cu toții se transformă în niște cloște din cele rele, sub care, tu, ziaristul, nu poți umbla și descoperi ouăle reci. Cu toții au ambiția ca „absolut totul” să fie bine apreciat, chiar și cînd în realitate „absolut totul” merge prost! „Sectorul” se confundă cu persoana celui care răspunde de el. Această situație naște susceptibilitate, pe de o parte, și prudență pe de alta. Vrei-nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în bine viața (devin, fără excepție, caritabili). Explicațiile ce s-au dat diferă foarte mult între ele (la dezbatere au participat doctori prelați, călugări budiști ș.a.), dar nici una nu neagă existența fenomenului. Ciudat „personaj” mai e și Nanianu! Mereu cu ambiția de a fi isteț, mereu Cănuță om sucit. În tot ce povestește introduce o notă de ficțiune prin care se autoevidențiază. Ascultătorul e pus într-o situație dificilă: fie să-l întrerupă, pentru a nu fi luat de prost, fie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
instrument! și împotriva societății care are nevoie de oameni-instrumente! Nici o formă de stat nu este cea mai bună și, ca atare, nu poate avea, principial, nici un drept să confiște libertatea de educare a cuiva.” *„Dacă cineva e chinuit de blestemata ambiție de a pune o carte într-o pagină, o pagină într-o frază și această frază într-un cuvînt, acela sînt eu”. Uneori simt la fel ca Joubert, autorul afirmației de mai sus, alteori regret lipsa din mine a fermenților
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
studentă. Cele bune de la toți ai mei la cei dragi ai matale. Complimente prietenilor, iar matale o inimoasă strângere de mână. V. Tempeanu 37 Bft. 22.IV.1972 Iubite domnule Dimitriu, 573 Din păcate, materialul documentar a fost păstrat cu ambiție la Liceul Nr. 2, deși sărbătorirea Semicentenarului n-a avut loc. 574 Secretară a lui șerban Cioculescu. A fost soția fratelui mijlociu al lui Horia Lovinescu - Octav (Lelu) Lovinescu, decedat În 1946, În urma unei intoxicații fatale cu o conservă. 945
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
milion, devenind a doua minoritate națională după maghiari (numărul germanilor scade continuu prin emigrare), în statisticile oficiale abia ating cifra de 230.000. În manualele de istorie, la care ține atât de mult preaiubitul conducător, copiii de țigani care au ambiția de a învăța carte nu găsesc nicio referire la neamul lor, la tradițiile și cultura lor, la originile indiene ale neamului lor. Aici, în orașul Cluj în care trăiesc, pot să văd că există unele posibilități și libertăți culturale pentru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
amănunte față de cele spuse de dumneavoastră și de alții. Acestea privesc nenorocirile care s-au abătut asupra noastră, a tuturor românilor, odată cu punerea în practică a nebunescului proiect de construire a așa zisului centru politico-administrativ din cartierul Uranus, năpăstuit de ambițiile nemăsurate ale potentatului care se crede geniul-geniilor și face ce vrea. Au fost dărâmate în acest cartier și în împrejurimile lui de 20-30 de ori mai multe decât a dărâmat în tot Bucureștiul cutremurul din 1977. Nu era de ajuns
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
curând dărâmate. Fără niciun rost a fost dărâmată biserica mânăstirii Cotroceni, cu răspândirea osemintelor ctitorului Șerban Cantacuzino, cine știe unde. Dărâmate au fost și prețioasele clădiri ale mânăstirii Antim: o cuhnie, chilii și palatul Sinodului au căzut pradă unor neînțelese și deșarte ambiții. Biserica cea mai reprezentativă și bine compusă a arhitectului I.D. Traianescu din Dealul Spirii, precum și alte cîteva biserici mai mici au dispărut pentru totdeauna. De curând a început dezafectarea, apoi dărâmarea mânăstirii Mihai Vodă (Arhivele Statului), turnul clopotniță și biserică
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ierarhia biroului politic să fie propus în mod provizoriu lider al partidului, în așteptarea proximului congres. Bărbatul care a preluat puterea avea o inteligență și o intuiție înnăscute, o solidă educație marxistă, fiind dotat cu o excelentă memorie, plin de ambiții fără măsură. Era cel care până în acel moment coordonase și controlase planul politic al trupelor de Securitate. Profitând de șansa de a fi fost numit în funcția supremă, acest om a început să întreprindă reforme de tipul celor ale lui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de clădiri vor fi pulverizate, sume fabuloase vor fi cheltuite pentru a distruge o parte însemnată din oraș. Un proiect de o cinică inutilitate și oricum irealizabil transformă pe zi ce trece Bucureștiul într-un morman de ruine. În fața acestei ambiții neroniene s-au ridicat în timp glasuri de protest, încercând să stopeze distrugerea absurdă de valori spirituale, materiale și de vieți omenești. Tentative generate de neliniște, revoltă contra bunului-plac, abuzului, tiraniei. Mihai Ion Cojan, București, [vara] 1985, difuzată la 25
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
zile, muncind și pentru radio ca să mai câștig un biet ban ce mă ferește de mizerie, eu mă sacrific răpind din timpul și energia mea de om În vârstă și ostenit, ca să scot Dialogul. Jur În fața Cerului, că nu din ambiții personale, ci numai fiindcă cred că se poate realiza ceva frumos și În sine valoros. Dar, din păcate, toți socotesc că e firesc ca eu să mă sacrific, iar ei să mă ajute doar cu cel mai mic efort posibil
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Despre infidelități și incompatibilitate Gabriela pare să aibă o concepție care contrariază, bănuiesc, nu puțini dintre apropiați. O dezabuzare, poate, dar și o firească Încredere (dezabuzată și ea?) În viață, În mecanismele ei naturale de autoreglare, amestecând, de-a valma, ambiții, vanități și frustrări, surprize scandaloase și regenerări Întârziate și bruște. Un fel aproape „american” de a lăsa lucrurile În voia lor, așteptând să-și moduleze, treptat, sensul, dacă au vreunul. Erori, nedreptăți și decepții sunt digerate, parțial și În grabă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decupează, Într-o lentilă de telescop, panopticul. Viața secretă și tentaculară a obiectelor. Halucinațiile. Vinovăția. Rușinea. Spaimele. Arșița. Somnul. Șoarecii, peștii Într-un acvariu, rochiile dintr-un dulap, mirosul putreziciunilor la malul unui râu. Nu este vorba de războaie, de ambiții planetare, de steaguri istorice, de lupta Între clase. Un suflet se trezește, devine conștiință și asumă, dintr-o dată, Întrebările speței. Un trup care ia act de sine, Își probează prăbușirile și extazul. Mintea care gândește, visează și, mai ales, interoghează
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trezește, devine conștiință și asumă, dintr-o dată, Întrebările speței. Un trup care ia act de sine, Își probează prăbușirile și extazul. Mintea care gândește, visează și, mai ales, interoghează fatalitatea fără nume. Nu sunt Înfruntări de armate și ideologii, nici ambiții sociale, nu apar privilegiații ierarhiilor, nici cei care vor să le inverseze, nici șefi, nici subalterni. Nici măcar obișnuitele conflicte Între părinți și copii, Între datorie și liberul arbitru, Între tradiție și Înnoire, mai nimic din ceea ce structurează dinamica unei cărți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nicolae Iorga și-a câștigat popularitatea agitând chestiunea antisemită în cadrul naționalismului românesc. De pe acest soclu a devenit cioclul Mișcării Legionare și al neamului românesc, lovind acolo unde indicau sugestiile dușmanului nostru de moarte și spre care îl îndemna vanitatea și ambiția lui nemăsurată. Din această întâlnire a ieșit hotărârea unui marș pe care Căpitanul avea să-l facă cu legionarii din Bucovina. Locurile unde sunt încă vii amintirile istoriei Moldovei era cel mai nimerit cadru, pentru a fortifica pe tinerii din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
niciodată să uite pentru totdeauna ce a fost între noi. Stând de vorbă cu Mișcarea Legionară, Carol al ll-lea căuta să se adreseze mai multor conducători. Era metoda de a ridica la suprafață noi personalități, pentru a da naștere la ambiții și rivalități de conducere și șefie. Era încercarea de a distruge cel mai proeminent principiu al unei mișcări politice, principiul de unitate și autoritate în persoana unui șef, care ia hotărâri și răspunde în numele tuturor. în marea lui manevră încercată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în care înțelegerea omului acestuia ne-a fost de mare ajutor tuturor. Judecând asemenea cazuri ajungeam la concluzia că nu e simplu pentru cineva să se obișnuiască cu comanda altuia, atunci când a fost și el la rândul lui ispitit de ambiții luciferice. E boală grea sufletească și nu se vindecă cu ușurință. Comandantul a înțeles din primul moment această criză din sufletele oamenilor. În toate împrejurările a căutat să le menajeze toate susceptibilitățile și o singură dată nu s-a gândit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]