15,743 matches
-
sănătatea oamenilor. Sfântul Apostol Pavel a scris că trupurile noastre sunt templul Duhului Sfânt (1Cor 6:19), însemnând că ar trebui să avem grijă de trupurile noastre ca daruri de la Dumnezeu. Conform unei analize cuprinzătoare a Asociației Americane pentru Dietă (American Dietetic Association) a literaturii de specialitate, vegetarianismul e asociat cu un risc scăzut pentru obezitate, boli cardio vasculare, presiune ridicată a sângelui, diabet, cancer de colon, plămâni și boli de rinichi. În contrast cu dieta Mediteraneană predominantă în plante, pe care Iisus
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
și stresate favorizează rezistența la bacterii. Mai mult, operațiunile rapide din măcelării expun carnea la contaminarea cu bacterii. În 1999, Centrul de Controlare și Prevenire a Bolilor din SUA a estimat că mâncarea infestată îmbolnăvește circa 76 de milioane de americani anual și omoară cam 5000. Un an mai târziu, a descoperit că 86% din mâncarea infestată consumată e de origine animală. Carnea gătită poate ucide bacteriile, dar generează amine heterociclice, cauzatoare de cancer. Iisus Hristos ne învață că Dumnezeu Tatăl
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
și februarie 1986; subtitlul „Istorie, literatură, artă și civilizație românească” se schimbă de la numărul 4/1981 în „Istorie, literatură, artă, știință, civilizație românească”, iar de la numărul 3/1982 în „Romanian-Canadian Cultural Magazine”. Primele trei numere se tipăresc cu sprijin de la American Institute for Writing, următoarele sunt rodul cooperării dintre Romanian-Canadian Publishing House și Panopticum Press London, din martie-aprilie 1984 publicația fiind editată de Societatea Canadiană de Studii Române „Ovidius”. T. este, după cum se precizează în caseta redacțională, un supliment cultural al
TRICOLORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290272_a_291601]
-
discursului, stilul „ultimului Socrate” (cum a fost numit adesea) implică tocmai eludarea demonstrației în favoarea „zicerii”; opiniile nu se întemeiază pe stringența argumentelor, ci pe abilitatea de a plasticiza abstracțiunile, pe tonul apodictic și pe plăcerea de a-și contraria auditoriul: „Americanii nu mor în război. Sunt supraînarmați. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie de muniție răspunde în fața Senatului”, „I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau douăzeci și cinci de kile de lapte pe zi și apoi se baligă
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
al revistei „Manuscriptum” (1993), Premiul Uniunii Scriitorilor (1999), Premiul Ministerului Culturii (2001). A fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a III-a, și cu Ordinul „Steaua României” în grad de Ofițer. Face parte din Societatea Numismatică Română și din American Biographical Institute. În noiembrie 1993 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A folosit uneori pseudonimul Gabriel Dragomir. Cultura veche românească și-a găsit în Ș. un cercetător de vocație: avizat, harnic și meticulos, preocupat în primul rând de
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
se stabilesc la Paris ca refugiați politici. În 1975 S. fondează împreună cu Dumitru Țepeneag revista „Cahiers de l’Est”. Între 1986 și 1992 conduce Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, cu sediul la Paris, în 1989 fiind distinsă de American Romanian Academy cu Diploma de onoare pentru această activitate. Interpretă de limba română a președinților Charles de Gaulle, Georges Pompidou, Valéry Giscard d’Estaing și François Mitterand, S. a revenit în România, însoțindu-l pe Charles de Gaulle în vizita
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Global Wave: Avoiding Crises and Wars, Building Common Projects, A Club of Rome Symposium, Millenium III, toamna, București. Molmes, Leslie, 1996, Post-Communism: An Introduction, Polity Press, Cambridge. Mungiu, Alina, 1994, România, mod de folosire, Editura Staff, București. NAFTA, 1992, North American Free Trade Agreement, Washington, DC. Negrescu, Dragoș, 1999, „Un deceniu de privatizare în România”, în Christof, Ruhl, Daniel Dăianu, Tranziția economică în România. Trecut, prezent și viitor, CEROPE, București. NIC, 2004, Mapping the Global Future, NIC-2004/13, GPO, Pittsburgh. Pasti
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
est-europene în tranziție ar putea transforma structura inițială corporatistă într-un model rezidualist liberal (Alber, Standing, 2000, p. 109). Bob Deacon subliniază conflictul dintre ministerele sociale, orientate spre promovarea unui model social european, și cele de finanțe, adepte ale celui american (Deacon, 2000, p. 152). Referindu-se la Grecia și Spania, J. Alber și G. Standing consideră că, după ce aceste două țări au aderat la Uniunea Europeană, principalul scop al politicii naționale a fost convergența socială cu Europa. Deși strategiile adoptate au
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
The Psychology of Taxation, Martin Robertson, Oxford. Lillbacka, Ralf, 1999, The Legitimacy of the Political Systems: The Case of Finland, Ǻbo Akademi University Press, Ǻbo. Lipset, Seymour Martin, 1959, „Some Social Requisites of Democracy: Economic Development and Political Legitimacy”, The American Political Science Review, vol. 53 (1), pp. 69-105. Lipset, Seymour Martin, 1960, Political Man: The Social Bases of Politics, Doubleday & Company, Garden City, New York. Mareš, Petr; Musil, Libor; Rabušic, Ladislav, 1994, „Values and the Welfare State in Czechoslovachia”, în Christopher
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1995, „Bowling Alone: America’s Declining Social Capital”, Journal of Democracy, 6 (1), pp. 65-78. Putnam, Robert, 1996, „The Strange Disappearance of Civic America”, The American Prospect, 24, pp. 34-48. Putnam, Robert, 2001, Bowling Alone: The Collapse and Revival of American Community, Touchstone, New York. Putnam, Robert; Leonardi, Roberto; Nanetti, Rafaella, 1993, Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy, Princeton University Press, Princeton [ed. rom.: Cum funcționează democrația? Tradițiile civice ale Italiei moderne, Traducere de Diana Istrătescu, Editura Polirom, Iași, 2001
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de fapt la nivelul ofertei, și nu într-un închipuit deficit democratic al cetățenilor țării. România are resurse de participare comunitară, cea mai dificilă chestiune fiind valorificarea acesteia, nu producerea ei. Bibliografie Alexander, J.C.; Smith, P., 1993, „The Discourse of American Civil Society: A New Proposal for Cultural Studies”, Theory and Society, 22 (2), pp. 151-207. Alloy, L.B.; Abramson, L.Y., 1979, „Judgement of contingency in depressed and non-depressed students: Sadder but wiser”, Journal of Experimental Psychology, 108 (4), pp. 441-485
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În Împrejurările date nu putea fi alta decât transformarea României Într-un stat independent. Baronul Pottenburg, conștient de consecințele unui asemenea proiect, amintea despre imposibilitatea Guvernului de la Viena de a lua inițiativa În această direcție <ref id="7"> 7 Diplomați americani și „chestiunea românească”, 1853-1871, ediție Îngrijită de Mihai Timofte, Iași, 1993, doc. nr. 15, p. 125. </ref>. Concomitent cu acțiunea Rusiei de denunțare, În mod unilateral, a clauzei referitoare la neutralizarea Mării Negre - ce era considerată, pe bună dreptate, la București
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
în care disprețul și sfidarea regulilor comportamentale îndeamnă la acțiuni nesocotite, la schimbări de atitudini periculoase, euforice, isterice, exaltate, melancolice; victima neparticipantă, care adoptă posibilitatea de a-și controla comportarea, acceptând doar actele cu semnificatii cunoscute. În anul 1977, criminologul american S. Schafer, în volumul „Victimology. The Victime and His Criminal”, clasifică victimele astfel: victime fără relații anterioare cu criminalul, deci fără a-l cunoaște, fapta fiind imputabilă doar agresorului; victime provocatoare, doar provoacă, cu intensități diferite de la un caz la
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
curriculum vitae a fost reactualizată, dar sărăcită de sensurile ei fabuloase și redusă, în mod ridicol, la înțelesul de „memoriu de activitate”. Adaptarea expresiei a început la români în 1990, prin intermediul mentalității anglo-saxone. Este justificată, în parte, folosirea ei de către americani. O civilizație modernă lipsită de un trecut fabulos are complexe de inferioritate culturală pe care și le lecuiește prin atare împrumuturi greco-latine, spoliate de sensuri. Dar la români împrumutul apare penibil și fără rost. Mai ales abrevierea „CV”, care nici măcar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
College Relation”, Journal of Curriculum and Supervision, 3 (1), 1987, pp. 61-70; „Dewey and the Herbartians: The Genesis of a Theory of Curriculum”, în W. Pinar (ed.), Contemporary Curriculum Discourses, Gorsuch Scarisbrick, Scottsdale, 1988, pp. 66-79; H. Kliebard, Forging the American Curriculum, Routledge, New York, 1992. Semnificativ este și studiul său „Constructing a History of the American Curriculum”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum, Macmillan, New York, 1992, pp. 157-184. 49. Jackson, Handbook..., ed. cit., p. 17. 50. Pinar et
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
constituie bunul suprem” etc.). La fel de indubitabile păreau raționamentele pragmatismului teoretizat de William James. Impresia că adevărul și experiența sunt interșanjabile permitea o mitologie fabuloasă a empiriei, care s-a transformat curând în religie. Este religia care i-a unit pe americani într-o țară, ba chiar într-o națiune alcătuită din cetățeni proveniți din toate neamurile și rasele pestriței lumi terestre. Religia pragmatică și-a creat repede eroi ai experienței: self-made man, the first, the winner. Este șocantă asemănarea acestora cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noțiunea dezvoltare curriculară (curriculum development), așa cum a conceput-o Charters, a fost extinsă de sociologul Charles C. Peters la educația religioasă pentru a putea produce „creștini eficienți”, cu „obișnuințe”, „idei”, „credințe” și „atitudini” adecvate „modului de viață” al „bunului creștin american”. Este o încercare ce ne poate da o idee clară despre felul în care „funcționa” gândirea curriculară în perioada interbelică. Într-adevăr, în acei ani s-au impus definitiv expresia scientific curriculum-making („elaborarea științifică a curriculumului”) și convingerea că este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cit., p. 43. 5. Ibidem, p. 45. 6. „The Yale Report: Original Papers in Relation to a Course of Liberal Education”, American Journal of Science and Art, XV (2), 1828, pp. 297-340. 7. D. Sloan, „Harmony, Chaos and Consensus: The American College Curriculum”, Teachers College Record, 73 (2), 1971, pp. 221-251. 8. W.F. Pinar, W.M. Reynolds, P. Slattery, P.M. Taubman, „Understanding Curriculum: An Introduction to the Study of Historical and Contemporary Curriculum Discourse”, în J.L. Kincheloe, S.R. Steinberg (eds
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculară; în acest mod se puteau dezvolta, după ei, curricula democratice, singurele care pot fi justificate și merită parcurse de elevi în societatea democratică 10. O întreprindere similară a realizat George Sylvester Counts (1889-1974). Lucrarea sa The Selective Character of American Secondary Education (1922) critica racilele capitalismului american și atrăgea atenția asupra eufemismelor în care sunt „învăluite” și „umanizate” prin folosirea de metafore despre „producția de masă” sau prin tehnici pedagogice descrise naiv. Counts insista asupra unui fenomen sociopedagogic pe care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Understand: An American in the Long Armistice, Doubleday, Doran, New York, 1941; The Teacher of Teachers: Frontiers of Theory and Practice in Teacher Education, Harper & Row, New York, 1952; Imagination, Harper & Row, New York, 1963; ș.a. 11. G.S. Counts, The Selective Character of American Secondary Education, University of Chicago Press, Chicago, 1922. 12. G.S. Counts, The Senior of High School Curriculum, Chicago University Press, Chicago, 1926. 13. G.S. Counts, Dare the School Build a New Social Order?, Southern Illinois University Press, Carbondale, 1932. Ideile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ulterioare precum: The Challenge of Soviet Education, McGraw-Hill, New York, 1957; Khrushchev and the Central Committee Speak on Education, University of Pittsburgh Press, Pittsburgh, 1959. 14. R. Hofstadter a demonstrat cu argumente concrete antiintelectualismul mișcării life adjustment education în Anti-Intellectualism in American Life, Alfred A. Knopf, New York, 1963. 15. D. Tanner și L. Tanner au arătat în History of the School Curriculum (Macmillan, New York, 1990) că, inițial, mișcarea life adjustment education s-a prezentat doar ca o variantă a social efficiency și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățământul secundar american 22: GRUPUL 1. Bell Telephone Company 2. Antivivisection Society 3. Esso 4. National Council of Christians and Jews 5. American Automobile Association 6. Westinghouse 7. American Legion 8. Metropolitan Life Insurance 9. Institute of Life Insurance 10. American Cancer Society ARIA DE INTERES 1. Rolul muncii în societate 2. Interzicerea experimentelor pe animale 3. Călătoriile, turismul (folosind mijloace de transport cu benzină) 4. Eliminarea prejudecăților rasiale și religioase 5. Educația șoferilor și conducătorilor auto 6. Dezvoltarea talentelor științifice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Experiența de învățare” desemnează o învățare activă și utilă pentru viața celui care se formează. Caracterul practic al acestei viziuni despre curriculumul educațional este evident. El diferențiază, prin tradiție, învățământul european, care mai păstrează amprenta scolasticii și magistrocentrismului, de cel american, influențat de pragmatism, eficientism și progresivism. Există însă o „coloană vertebrală” a oricărui curriculum? Majoritatea teoreticienilor moderni consideră că da. (Dar nu și cei „postmoderniști”.) Într-adevăr, cel puțin în ceea ce privește curricula moderne din spațiul euroatlantic, pot fi identificate minimum trei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-a Convenție a Council for Exceptional Children, apud A.I. Oliver, Curriculum Improvement: A Guide to Problems, Principles and Procedures, Dodd, Mead and Company, New York, 1965, p. 3. 10. Oliver, op. cit., p. 5. 11. R. Wynn, C. de Young, J.L. Wynn, American Education, J. Wiley, New York, 1992. 12. Stenhouse, op. cit., p. 143. 13. R. Walker, The Social Setting of the Classroom: A Review of Observational Studies and Research, studiu nepublicat, inclus în teza de doctorat susținută la Universitatea din Londra - informație preluată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ascuns chiar în „inima” lor. Existau simptome ale îmbolnăvirii lăuntrice, dar ele nu au fost luate în seamă în anii ’60. Nu era vorba despre eșecuri pasagere sau răni exterioare, precum „criza rachetelor” și „dezastrul” din Golful Porcilor sau înfrângerea americanilor în Vietnam. Acestea au fost repede echilibrate prin marea izbândă științifică și tehnologică a zborului spre Lună. Erau „atacuri de cord” suferite de știința însăși. Istoria științei este marcată de acestea și savanții secolului XX ar fi trebuit să nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]