KorAP: Find »[drukola/base=amiază & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...234 235 236 ...267 >

6,661 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

soarelui. După masă, îți pleci puțin capul pe perină, în cort, în cuptorul cortului, nu poți lipi pleoapele, te zvârcolești ca pe jar asudat, până ce vine vremea ceasurilor de instrucție. Cu greu te scoli, ce greu eși în căldura după amiezii, amărât mergi lângă soldații tăcuți, pe câmpul ars. Masa, la amiază și seara, se face la fel. Aștepți în cerdacul larg, până ce vin cei mari, intri după ei și te așezi la locul obișnuit, vorbești puțin întăiu, după aceea vorbești

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
în cuptorul cortului, nu poți lipi pleoapele, te zvârcolești ca pe jar asudat, până ce vine vremea ceasurilor de instrucție. Cu greu te scoli, ce greu eși în căldura după amiezii, amărât mergi lângă soldații tăcuți, pe câmpul ars. Masa, la amiază și seara, se face la fel. Aștepți în cerdacul larg, până ce vin cei mari, intri după ei și te așezi la locul obișnuit, vorbești puțin întăiu, după aceea vorbești mai mult dacă ai băut un pahar două, mai mult decât

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
locul obișnuit, vorbești puțin întăiu, după aceea vorbești mai mult dacă ai băut un pahar două, mai mult decât ți-i obiceiul. Te gândești la hodina scurtă pe care o vei avea, faci planuri ca să scapi de chinul instrucției de după amiază, seara te gândești cu bucurie că însfârșit te vei putea odihni; și astfel cu mâncarea și cu somnul, te cobori la cea mai simplă și mai elementară vieață animalică. N-ai vreme să scrii un cuvânt, n-ai poftă să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
mai sfârși; cu picioarele grele ne îndreptăm spre corturile înfierbântate ca niște cuptoare; ne răcorim cu apa sălcie a pustietății, ne curățim de colbul fin al dealurilor și văilor, ne îndreptăm spre popotă ca înspre laptele și mierea Canaanului. După amiezile triste și melancolice se scurg pustii până la ceasurile trei. Abia se mișcă ici-colo soldați printre corturi, câte un ofițer cu ochii cârpiți se arată în lumină privind lung în zări aurii. Domol, ca-n spre munci silnice, pornesc apoi șiragurile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
pierdut! Somn bun; visuri plăcute! Adică să dea Dumnezeu să nu visezi nici pe căpitani, nici pe maiori! 2 Septembre Sunt zece zile de când a murit căpitanul Ioanovici. Eram, la masă, la popotă, cu toții, și începuserăm a mânca supa. La amiază, căptanul Ioanovici, un om slab, blond, nalt, cu obrazul uscat, cu înfățișare nesimpatică, o fire închisă care-și închidea în sine mâniile și necazurile, trimisese o confidențială sublocotenentului Călciurescu, rezervist de-ai noștri, prin care îi făcea cunoscut că i-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
cumplit, o zi liniștită, fără pic de vânt, cu un soare de primăvară. Pădurile, în zări, se deslușesc negre pe cerul albastru șters; munții pietroși stau în fund acoperiți de zăpadă. O tăcere adâncă mă împresoară în căldura soarelui de amiază, aici, pe vârful dealului de la hotarul țării. Bucovina, Fălticenii, împrejurimile stau în ceață, o ceață ciudată pătrunsă de o slabă lumină, ca prin fumul cu răsfrângeri de flăcări al unui incendiu nevăzut. S. Teodorescu-Kirileanu Broșteni Ion Teodorescu Broșteni Al. Vasiliu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
păr și măr pădureț, tei, vișini, și printre arbori se-ncurcă și se cațără clematita în adevărate garduri vii, și vița sălbatică de un dulce verde deschis. Măcieș, corn, porumbrel, frasin, jugastru, gârneață, soc etc. 23 Iulie [DELTA] Pornim după amiază din Tulcea, pe o vreme frumoasă; nouri se plimbă totuși pe cer, par a face a ploae. Spre Sfântul Gheorghe, spre Buhaz. Prislav, pe două maluri; vechea cetate slavonă a lui Sviatoslav. Mai sunt urme de ziduri uriașe. Lângă biserică

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
urcat și prețul pământului, dar și al lucrului. Anul acesta 1909 s-a plătit 40 de lei falcea de secere și mâncare. Proprietarul necontenit umblă pe moșie, cu un paneraș, ușor și solid. Dimineața are doi cai mici (hareanschi). După amiază doi mari cu care merge la Crasnaleuca (globanschi). Apucă peste câmpuri la stanții unde oamenii desfac păpușoii firtelor. Se abate pe la coșare, hambare (standoale, când hambarul e mărginit din două părți e coșare), la mori; apoi la pluguri, la semănători

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
o lună. Dar în vorbele femeilor și ale generalilor nu trebuie să te încrezi. În adevăr stăm abia o zi, 17, și azi plecăm iar cale întoarsă, la Zlatița, așa încât halimaua de dus și întors să fie complectă. Eri după amiază, la 16, pe vreme frumoasă am fost la Bunovo, unde am rechiziționat 20 de care pentru aducere de proviant de peste munte. Drumul, noaptea, în car, prin albii bolovănoase și prăpăstioase, supt cer înstelat, în tăcerea nopții... Luminile curioase, scânteuțe albăstrii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
stăm pe loc. La 27, în zori, plecare la Etropol. La 28 stăm Etropol. Oda maiorului. La 29 mergem la Miscovo. Plecăm în zori pe vreme frumoasă. La 30. Tedeumul pentru încheierea păcii. La 31, stăm. La 1 August, după amiază la Golemi Izvor. La 2 August. Plecare în zori la Turghi izvor. La 3 August, la Sopot. La 4 August, din zori facem un marș foarte lung, până la Lovcea. La 5 August stăm. La 6 August stăm. 6 August. Încă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
viile, lanul de grâu îngustat de expropriere. Curățenie și îngrijire. 60 călugări, 40 frați. Cei mai mulți, Moldoveni din Basarabia. Mori de vânt pe zări de deal. Prisacă lângă Stăreție. Bucovineanul frate Ion. Stăreția are un cerdac larg și minunat pentru după amiezi tihnite... Hârjauca, mai în codru, e grămădită sub un picior de munte păduros, sălbatic, ca la M-rea Neamțu lângă care se întinde până în iaz o mare livadă. Dincolo de iaz viile și crama. Întemeiată în veac. XVII de un călugăr

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
facă și nu se pricepea unde să le mai grămădească. "în discordie cu realitatea" "teroriștii". "la 3 ore post-meridionale". Ilie Vasitu, "judecătorul". 28 Mai 1925 [LITORAL. DEPĂRTĂRI] (Pe țărmul Pontic)* Balcic. Marea-i destul de liniștită. Ușor încrețită de hula după amiezii, plescăiește regulat la țărm. Orașul încântător, în terase cu grădini suspendate, cu intrări tainice de sus în jos. Smochini și migdali. Ș-un puiu de magar oleacă mai mare decât un epure. Și tot decorul orașului proectat pe un munte

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
care se mulțămesc cu câștiguri rezonabile. Asară, la ieșirea dela teatru, lumea nu se îmbulzea la garderobă și fiecare își aștepta rândul. Liniștea aceasta devine contagioasă. Palatul Cronprințului acuma Galerie Națională. Fântâna lui Hercule. Monumentul lui Rolland. 19, sara După amiază am vizitat un magazin uriaș, bazar în care un om civilizat găsește absolut tot ceeace-i trebuie și ce nu-i trebuie dintre articolele care pot interesa pe cineva sau care pot folosi cuiva. E o casă uriașă (e vorba de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
rochii prea scurte. Ora 7 îndeosebi rămâne ca o viziune de viermăt uriaș. Sorii luminii strălucesc pretutindeni. Inscripții și firme luminoase de baruri, varieteuri, baluri la fiecare pas în centru. În două zile eri și azi a lucit în după amiaza asta soarele două ceasuri. Cam răcoare; trebuie să port pardesiu. La berărie, o bătrână tristă vine să-mi întindă o cutie de chibrituri, pe care o plătesc fără s-o iau. Cerșește mascat. Asară, la cafenea, a venit unul care

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
1585) aux terres du Tuirc, et autres divers lieux de l'Europe. Iorga. In Acte și fragmente. I. 34-39. Pe malul Nistrului, în timpul verii se văd multe animale care dimineața se nasc ca niște viermi și aleargă pe apă, la amiază fac aripi și zboară pe deasupra undelor, iar la asfințitul soarelui mor: efemere. * I. Cetatea-Albă, Akerman, Moncastro, pe malurile Nistrului. Are la o margine o cetățuie cu turnuri, un zid dublu și șanțuri adânci, făcută după moda veche, însă trainică. Mahalalele

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
să primească oaspeți cu bună plată, cetățenii acestor locuri sunt deosebit de politicoși, cu vorbă blândă și purtare distinsă. Pe lângă asta, se dovedesc artiști în toate manifestările lor. Se poate auzi muzică bună nu numai într-un loc, în unele după amiezi și totdeauna sara. Conștiința ținutei artistice mi s-a evidențiat astăzi și la frizer un respectabil personagiu bolnav puțin de picioare și suferind de ficat. Înainte de a începe să execute asupra părului meu operația de tăiere pe care i-am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
de acum înainte. Cine știe! În ultimul timp au căzut în jurul meu o serie de prietini. Odihniți-vă în sfârșit, suflete trudite! Ibrăileanu, Stere, Topîrceanu, Pătrășcanu. 25 Dechemvrie. Alaltăieri a plecat "sein excelenz". L-am văzut regulat la masa de amiază și sara până alaltăieri. Ieri nu l-am mai văzut. Excelența sa era un episcop catolic din Slovacia. Foarte modest și sobru îmbrăcat; discret în mișcări și gesturi; cu vorbă moale; părea că vrea să se strecoare neobservat printre noi ceilalți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
într-o împrejurare (a aflat d-na Menzel) nici în italienește, așa că s-au nevoit amândoi latinește. Aflând că eu nu știu nemțește, a regretat. Am stat câteva zile amândoi într-o stare de muțenie unul față de altul. Alaltăieri, la amiază, s-a întâmplat să fiu singur în "speise-zimmer". I-am spus câteva vorbe nemțești ca să rup tăcerea penibilă și din politeță. Cred că am avut oarecare succes mai cu seamă de uimire, căci d-na Menzel a aflat după aceea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
înlocuit cu "schimbat". Nu; doctorul poartă șoșoni; servitorul se înșală, a lămurit, științificește, domnișoara de la telefon. Cu toate acestea e posibil ca d-rul să fi schimbat; așa ceva nu se întâmplă prea rar profesorilor și medicilor de boli nervoase. Astăzi, înaintea amiezii, am vizitat cu copiii (Profira, Costake, Teodora, Paul), muzeul Toma Stelian. G. Oprescu îmi dăduse, la Academie, catalogul foarte bine întocmit al muzeului și-i făgăduisem că mă voi duce să văd și eu ce a făcut. Într-adevăr a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
milioane anual. Așa susține d. O. Han). La Academie, Andrei Rădulescu a vorbit despre influența italiană în legislația noastră. O conferință la care au luat parte toți membrii legației italiene. Li s-a făcut la urmă o manifestație amicală. La amiază s-a dat la "Cina" o masă în onoarea unui scriitor turc, trecător prin România. A fost și la Unguri, care l-au plăcut pe cât înțeleg. Numele lui e Aka Gündüz, deputat în marea adunare națională a Turciei și colaborator

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
făcut jocuri oribile de cuvinte: Quot capita, tot nonsensus. Gaudeamus igiturc (Turcul n-a înțeles nimic, deși Horia F. i-a repetat-o de două ori; până ce i-am spus că turcii zic türc). Și altele de același calibru. La amiază, deschiderea parlamentului. Regele a cetit mesajul. După deschidere am văzut câțiva miniștri, care mi-au vorbit de cărțile mele, că le citesc și le au pe toate (R. Portocală, C. Giurescu, Andrei)4. După amiază la Senat, mi s-a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
altele de același calibru. La amiază, deschiderea parlamentului. Regele a cetit mesajul. După deschidere am văzut câțiva miniștri, care mi-au vorbit de cărțile mele, că le citesc și le au pe toate (R. Portocală, C. Giurescu, Andrei)4. După amiază la Senat, mi s-a prezintat noul șef-rabin al Evreilor care mi-a spus și el că a crescut cu cărțile mele. (Vorbește foarte bine românește și e de loc din Bacău). Brătescu-Voinești, care de câtva timp, în locul literaturii, se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
își dă bucuros agrementul pentru "Rugăciuni", însă ele trebuiesc supuse Sinodului înainte de a fi publicate. * Duminică, la Iași, am făcut o plimbare în pădurice înainte de masă. Vremea era tulbure. A început să sufle un vânt de răsărit și îndată după amiază a pornit viscol. A viscolit douăzeci de ceasuri. S-a pus un troian enorm, blocând circulația. Temperatura n-a scăzut (0o). Luni, la amiază, viscolul a contenit. Îmi comunică azi (13 Aprilie), Huidei, care a venit la mine cu budgetul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
înainte de masă. Vremea era tulbure. A început să sufle un vânt de răsărit și îndată după amiază a pornit viscol. A viscolit douăzeci de ceasuri. S-a pus un troian enorm, blocând circulația. Temperatura n-a scăzut (0o). Luni, la amiază, viscolul a contenit. Îmi comunică azi (13 Aprilie), Huidei, care a venit la mine cu budgetul Teatrului, că vremea e tot umedă și învăluită și omătul încă nu s-a topit. Asta întârzie din nou lucrările agricole. E o întârziere

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
i s-au povestit și Ianoș e de părere că tot aceștia sunt cei care au săvârșit fapta de demult. Șezători în care se spun povești Tatăl copilului povestește istoria din Halima cu cei patruzeci de hoți. De dimineață până la amiază soarele e tras la deal de patru tauri. De la amiază până în amurg de un iepure șchiop. Am fost la îngropăciunea mătușei Ruxanda care m-a crescut, Dumnezeu s-o ierte, și iaca n-am putut să leșin, și pace bună

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]