12,966 matches
-
odată cu revoluția industrială și cu producția de masă, sau ca formă mult mai veche, orală, marginalizată de cultura clasei dominante a ridicat multe semne de întrebare și controverse. Brantlinger, după cum am văzut în capitolul anterior, compară cultura populară cu modelul antic roman "pâine și circ" și cu decadența socială aferentă, dar pune la îndoială atât reiterarea modelului în societatea postindustrială contemporană, cât și declinul asociat acestuia 41. Peter Burke consideră că ideea modernă de cultură populară poate fi legată de formarea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o preparare laborioasă din ingrediente care uneori necesitau și ele o îndelungă pregătire. Totuși, studii recente 155 arată că mâncarea de tip fast-food, gătită rapid pentru vânzare conform cerințelor pieții, fără a fi comandată în prealabil, există de pe vremea Romei antice, și a continuat să existe de-a lungul secolelor, într-o formă sau alta, până la apariția restaurantelor McDonald's și a francizelor de tip fast-food, comune în epoca noastră. Teoria conform căreia fast-food-ul are o "istorie" proprie implică o extindere
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ar include de fapt orice tip de semipreparate, a reprezentat mereu o caracteristică a vieții citadine, unde oamenii "au depins de hrana semipreparată, ca locuitori ai orașului modern 157". Astfel, genul de preparate tip fast-food se găsea și în Roma antică, precum se găsea și în orașele medievale europene. În Roma, de exemplu, oamenii locuiau în apartamente (insulae) în blocuri care ajungeau până la șase etaje și în care apa și încălzirea (cuptorul sau căminul) erau aproape imposibil de fixat și, bineînțeles
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
manifestări culturale care, deși nu semănau celebrelor parcuri te-matice contemporane, erau în general destinate ma-selor și pe care inventatorii parcurilor tematice contemporane le-au folosit ca sursă de inspirație. Unul dintre primele spații destinate distracției a fost agora în Grecia antică, o zonă delimitată din oraș care funcționa ca piață și loc de adunare pentru orășeni și străini. În agora se întâlneau diferite culturi, nu numai pentru schimb de produse, dar și pentru a schimba ultimele vești ori pentru o întâlnire
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
faptul că adevărata infantilitate este peste tot, în special la acei adulți care merg acolo să se joace de-a copilul, hrănindu-se cu iluziile legate de propria infantilitate 210". Disneyland este o reprezentare modernă, mult mai evoluată decât agora antică, decât bâlciul medieval și celebrul carnaval ca modalități de distracție populară. Dar, spre deosebire de Disneyland, spectacolele comice din cadrul carnavalului își găseau un corespondent în realitatea pe care o subminau sau o desacralizau în mod conștient. În studiul său Rabelais și lumea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
să experimenteze ospețele medievale, mâncând pulpe de curcan prăjit cu mâna și bând Coca Cola din pahare de metal, copii ale celor medievale. În perioada carnavalului, participanții încearcă să se comporte ca și când ar trăi în acele epoci, fie în Roma antică, fie în Evul Mediu sau în Renaștere. Asistă sau participă la turniruri, se închină în fața reginei (eterna Elizabeta I) și a curtenilor ei, imită felul de adresare specific secolului al XVI-lea, îi ascultă pe "menestrelii moderni" cântând muzică modernă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
timp piață de desfacere a copiilor ieftine ale produselor autentice din secolele al XV-lea și al XVI-lea și "balon ambiental" care încurajează schimbul identitar. Cos-tumele purtate în afara acestui spațiu ar arăta ilar, dacă nu chiar ridicol. Spre deosebire de agora antică, unde oamenilor li se permitea să îmbrace costume aparținând culturilor contemporane, participanții la carnavalul "renascentist" încearcă să reînvie o cultură de mult apusă. Precum carnavalul medieval, așa-numitul târg "renascentist" creează o lume paralelă, care suspendă realitatea prin atragerea și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nu neapărat în această ordine. Fiecare din ele are o anumită temă, care se juxtapune temei proiectate pentru cazinoul vecin. Astfel, Roma decadentă (Caesar's Palace) este diferită, dar în același timp egală cu "grădina tropicală" de la Mirage, cu Egiptul antic de la Luxor și Renașterea italiană de la Venetian. Hotel Venetian (Gran Canale) Hotel Venetian (holul hotelului, cu reproduceri de pictură renascentistă) Toate aceste cazinouri-hotel sunt imense, părând să încorporeze un întreg oraș, cazinouri, restaurante, magazine, muzee tematice, teatre și habitate pentru
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și Riviera franceză (în cazinourile Monte Carlo și Riviera), Parisul (în cazinoul Paris, lângă care se găsesc la scară mică Arcul de triumf și Turnul Eiffel), Venetian (în cazinoul Venetian, cu Marele Canal, gondole, gondolieri și Piața San Marco), Egiptul antic (în cazinoul Luxor, cu o statuie a Sfinxului de două ori mai mare decât originalul), Roma decadentă (în Caesar's Palace) și Anglia medievală (în Excalibur, unde Merlin face vrăji de la o fereastră deschisă, iar un dragon aruncă flăcări în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
recent ridicate devin demodate și, paradoxal, încetează să mai reprezinte o valoare istorică. Las Vegas-ul trăiește numai în prezent. Căutarea permanentă a noutății și a ceea ce este extraordinar demonstrează, prin vizorul istoriei false, o lectură diferită a ceea ce este antic, vechi, față de ceea ce este nou și recent. Hotelurile-cazinou, a căror viață nu depinde de cutremure sau de alte fenomene naturale, ci de voința umană și descoperirile tehnologice, sunt aparent în competiție unul cu altul. Totuși, formal și financiar, aparțin unei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
acestor motive. Cazinoul Luxor este o torță în formă de piramidă din sticlă fumurie, cu o rază laser în vârf și un Sfinx uriaș colorat la intrare, în vreme ce Palatul lui Cezar expune pe Via Appia, alături de cόpii după celebre statui antice, firme de renume precum Dior și Versace. În al doilea rând, există tema "dragostei cavalerești", reprezentată de Excalibur, al cărui design seamănă cu castelul Cenușăresei mai degrabă decât cu un fort medieval. Lumea imaginară a cavalerilor arthurieni stă lângă o
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
tema "orașului turistic" sau a "orașului care trebuie văzut" în cadrul unui tur european. Temele europene se învecinează cu cele americane: Manhattan și Podul Brooklyn, Hollywood (studiourile MGM), motocicleta Harley Davidson și sticla de Coca-Cola. Astfel, trecutul, prezentul și viitorul, civilizațiile antice și cele moderne, miturile și poveștile imaginare alcătuiesc împreună o metana-rațiune care unește, dar și subminează povestirile fragmentare ale fiecărui spațiu tematizat. Realitatea grotescă a designului tematic subminează nu numai ordinea socială, ca în carnavalul lui Bahtin, dar și cultura
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Hopkins University Press, 1988, pp. 176-178 și Ann Hagen, A Handbook of Anglo-Saxon Food Processing and Consumption, Pinner, Middlesex, Anglo-Saxon Books, 1992, p. 11, și, respectiv, pp. 18-32, 49-50, pentru o descriere detaliată a mâncării de tip fast-food în Roma antică și în Anglia medievală. 156 Webster's Unabridged Dictionary of the English Language, New York, Random House, 2001. 157 Ibid., p. 28. 158 Vezi Martha Carlin, ,,Fast Food and Urban Living Standards in Medieval England", în Martha Carlin și Joel T.
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a vieții studiind în vestita bibliotecă din Alexandria. Meritul său și importanța istorico geografică a activității sale constă în sintetizarea din materialele studiate, a celebrei lucrări “Geographike hyphegesis” (Geographia/ Îndreptar geografic), apreciată drept cea mai relevantă operă a geografiei matematice antice, folosită până în Evul Mediu. Această grandioasă creație cuprinde 8 cărți și o mare hartă a ecumenei cunoscute în epocă (alcătuită din 26 de segmente cartografice), realizată în proiecția care îi poartă numele - proiecția conică normală Ptolemeu. Remarcabila hartă, care redă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
în care descrie regiunile peninsulei arabe, Persieiși Levantului în spiritul geografiei ptolemaice, însoțite și de date istorice și administrative. Abu Mohammed Al-Hassan Al-Hamdani (893-947), geograf și istoric arab originar din Yemen, a descris în lucrarea sa “Al-Iklil”, sistemele politice din anticele formațiuni Qataban, Saba și Main, situate pe actualul teritoriu yemenit. De asemenea, a lăsat detalii privitoare la organizarea socială și confesională a comunităților creștine din insula Socotra, din perioada preislamică. Ali ibn Husein al-Masudi (896-956), supranumit “Herodot al arabilor” sau
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
internă). Iakut (1179-1229), geograf din Bizanț de origine greacă, dar de confesiune islamică, a sintetizat întreagul volum de cunoștințe ale geografilor arabi în lucrarea “Dicționarul geografic”, pentru întocmirea căreia a folosit nu numai materialele autorilor arabi, dar și pe cele antice și pe cele ale învățaților creștini din Bizanț. Marco Polo (1254-1324), călător venețian care, pe traseul de întoarcere din China, a străbătut Marea Arabiei, insula Socotra și Golful Persic. Datele cu privire la organizarea socio-politică a ținuturilor arabe vizitate, au fost incluse
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
dacilor , a daco romanilor și a descendenților români. De exemplu, cultul lui Zamolxis, al cărui preoți au trecut pentru unii cercetători chiar drept șamani, Își are rădăcinile Într-o lume de valori spirituale care precede apariția marilor civilizații ale Orientului antic apropiat și ale Mediteranei. Nu putem spune totuși că tradițiile populare românești de astăzi ar fi contemporane cu concepțiile religioase ale getodacilor. S-ar putea ca un obicei agrar din zilele noastre să fie mai arhaic decât cultul lui Zamolxis
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
toba. În timpul extazului este capabil să se transforme Într-un animal sălbatic și să lupte sub această Înfățișare. Ceea ce a relatat Herodot despre Zamolxis nu se inserează deloc În sistemul de mitologii și tehnici șamane. Dar faptul că unii cercetători antici l-au asociat pe acesta cu unele personaje caracterizate prin calități deosebite: coborîre În infern, inițiere, extaz, transă șamanică, eshatologie arată că Zamolxis aparține acestui mediu religios și cultural propriu tracilor și populațiilor Înrudite balcanice. Cultul lui Zamolxis era centrat
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
dintr-o viziune armonioasă.” Medicina populară românească cunoaște diverse plante ce conțin substanțe tropice și psihotrope: ciumăfaia, macul, omagul, talpa gâștei, cucuta. Unele din ele Își au folosința din trecutul cel mai Îndepărtat, consemnate fiind În unele lucrări ale scriitorilor antici. Altora li s-au descoperit veleități medicale de tratare a diferitelor boli, iar unele sunt folosite doar pentru virtuți magice. 1. Cultul mătrăgunei Cea care merită, Într-adevăr, denumiri ca „Marea doamnă” sau „Doamna pădurii” ori „Împărăteasa” și alte multe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
parte din cultul solar. A patra teorie stabilește originea numelui Călușarilor care ar proveni din numele unui joc de grup al unei societăți sacre, „collosium” și „collosii”. Concomitent au fost formulate două teorii privind originea Călușarilor din două dansuri rituale antice străvechi. Prima teorie, a originii grecești, derivă Călușarii din dansul ritual al „corenților”, preoți cretani, consacrat cultului orgiastic al marii zeițe Rhea, zeița soție a lui Cronos. A doua teorie, a originii grecești, consideră că jocul Călușarilor provine din dansul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de tineri, cu anumite caracteristici rasiale și ideologice. La noi, mulți dintre cei care au participat la Revoluția din '89 au fost crescuți și educați sub influența Partidului Comunist și a familiei Ceaușescu. Situația asta intra pe tipologia unei tragedii antice, în care fiii se întorc împotriva tatălui, avea acel glamour de operă care se închide în sine. Este una din poveștile foarte mari, nu numai ale României, ci ale Europei de Est, poveste care nu s-a spus niciodată așa cum
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
o deschidere pe care celelalte continente nu o au: Europa are, în medie, 1 km de zonă de coastă la 290 km2, în timp ce, în cazul Africii, acest raport este de 1 km la 1 420 km2. În partea sudică, romanitatea antică s-a constituit în jurul Mediteranei, devenită lac interior, iar inima de astăzi a Europei nu era pe atunci decît o graniță ce separa Imperiul de barbarii neîmblînziți. Apoi, în ciuda faptului că devenise "barieră lichidă" după cucerirea islamică, Mediterana a facilitat
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de Mediterana, care va deveni centrul viu și comunicant al Imperiului Roman. Dacă Roma cucerește Spania, Portugalia, Galia și Anglia oceanice, ea înfruntă în schimb fără succes, în inima continentului, neîmblînzita Germanie. Europa este un "dincolo" septentrional inform al lumii antice. Deși populată din preistoria cea mai înde-părtată, ea nu intrase încă în Istorie la momentul cînd a început decăderea Imperiului Roman. Avea să fie antrenată în iureșul invaziilor barbare care s-au revărsat dinspre est spre vest, dinspre nord spre
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de la Poitiers și încheiată prin căderea Granadei, va face ca Europa să devină definitiv creștină. Mai mult, implantarea Islamului la sud de Mediterana va izola Europa și o va închide între propriile-i granițe. Cale de comunicație milenară a lumii antice, Mediterana devine pentru un interval decisiv "bariera lichidă" care, așa cum s-a exprimat într-un mod poate exagerat Henri Pirenne 5, avea să facă din Europa o masă continentală introvertită. În cele din urmă însă, această ruptură de Mediterana, dezastruoasă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
al XIV-lea nu se gîndește decît la revocarea edictului din Nantes (1685). Europa modernă se formează nu în războiul împotriva dușmanului din afară, ci în lupta cu ea însăși. Statul național este o realitate originală, mai vastă ca cetatea antică, ca republica sau principatul medieval, și mai puțin eterogenă ca imperiul. El apare în Europa pornind de la o monarhie care își creează progresiv un stat și o națiune proprii prin cucerirea de provincii și integrarea seculară a supușilor săi într-
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]