73,900 matches
-
lectura încheierii prin care a fost învestită Înalta Curte cu întrebarea supusă dezbaterii s-a observat că nu există probleme de interpretare a textului legal din partea completului Curții de Apel, în condițiile în care a explicat problema de drept, apreciind, totodată, că este competent și în măsură să acorde o interpretare. Mai mult, textele legale la care face referire instanța de trimitere sunt formulate într-o manieră clară, lipsită de echivoc, nefiind necesară intervenția Înaltei Curți prin intermediul mecanismului de
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
338 alin. (2) din Codul penal, constă în modificarea stării locului sau ștergerea urmelor accidentului de circulație fără acordul echipei de cercetare la fața locului, având ca urmare imediată crearea unei stări de pericol pentru valorile sociale ocrotite. S-a apreciat că fapta unei persoane de a modifica starea locului are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație, aceasta putând fi subsumată tipicității obiective a infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (2) din Codul penal, arătând
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
de Apel București, Secția a II-a penală, a constatat că există două opinii cu privire la chestiunea de drept invocată, iar pentru a nu se antepronunța a prezentat argumentele care fundamentează aceste soluții. Într-o primă opinie s-a apreciat că fapta oricărei persoane de a modifica starea locului are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau a mai multor
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
circulație, fiind esențială pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului de circulație. Chiar dacă prevederile art. 77 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice precizează în mod distinct ipoteza schimbării poziției vehiculului, s-a apreciat că schimbarea stării locului include și această ipoteză, întrucât locul faptei ulterior accidentului este determinat atât de suprafață, cât și de obiectele purtătoare de probe, fiind astfel inclus vehiculul implicat în accidentul rutier. Sub acest aspect, în literatura de specialitate
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
lipsit de semnificație penală, fiind suficient ca acesta să fi acceptat că prin modificarea locului accidentului creează riscul de compromitere a investigației rutiere, indiferent că și-a propus o atare finalitate sau nu. Într-o a doua opinie s-a apreciat că fapta oricărei persoane de a modifica starea locului nu are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație. S-a opinat că legiuitorul utilizează în art. 77 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
sau uciderea victimei. În schimb, în situația în care unul dintre conducătorii de vehicul implicați în accident, înainte să abandoneze locul impactului, coboară și înlătură eventuale urme de pe carosabil ori schimbă poziția corpului victimei sau a bunurilor rămase, se apreciază că sunt incidente regulile concursului de infracțiuni (a se vedea G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L.V. Lefterache, T. Manea, I. Nedelcu, F.M. Vasile - Codul penal. Comentariu pe articole, ediția a 2-a, Editura C.H. Beck, 2016, p. 1137). În plus
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
Iulia, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Caransebeș, Judecătoria Dorohoi, Judecătoria Fălticeni, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Liești, Judecătoria Lugoj, Judecătoria Suceava, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, precum și de către instanțele arondate Tribunalului Ilfov, s-a apreciat că „în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 338 alin. (2) din Codul penal, fapta oricărei persoane de a modifica starea locului are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație, sintagmă prevăzută distinct de art. 77
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
accident de circulație, sintagmă prevăzută distinct de art. 77 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice“. În argumentarea opiniei exprimate, raportat la prevederile art. 338 alin. (2) din Codul penal, s-a apreciat că sintagma „starea locului“ se referă în mod accesibil și previzibil inclusiv la poziția vehiculului implicat într-un accident de circulație. După cum s-a reținut în considerentele Deciziei nr. 8 din 21 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
accidentul rutier, protejate fiind astfel și relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, în contextul în care părăsirea locului accidentului poate avea repercusiuni asupra stabilirii modului în care s-a produs accidentul și asupra tragerii la răspundere a persoanelor vinovate“. S-a apreciat că poziția vehiculelor implicate în accident este o premisă esențială pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului de circulație și, prin urmare, modificarea acestei poziții pune în pericol relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, mai exact, aflarea adevărului privind dinamica producerii accidentului. În
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
În a doua opinie, susținută de Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Caraș-Severin, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Vaslui (o parte dintre judecători), Judecătoria Huși, Judecătoria Iași, Judecătoria Reșița, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Timișoara, Judecătoria Tulcea, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Zimnicea, s-a apreciat că „în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 338 alin. (2) din Codul penal, fapta oricărei persoane de a modifica starea locului nu are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație, sintagmă prevăzută distinct de art.
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
vehiculele în afara părții carosabile. ... V.2. Centrul de Cercetări în Științe Penale al Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara, verificând sesizarea, în raport cu criteriile de admisibilitate stabilite de art. 475 din Codul de procedură penală, a apreciat că acestea sunt îndeplinite cumulativ. Cu privire la fondul sesizării s-a exprimat opinia potrivit căreia dispozițiile art. 338 alin. (2) din Codul penal nu prevăd cu exactitate condițiile în care producerea unui accident de circulație generează obligația de a
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
sau șterge urmele accidentului, așa încât definirea acestei infracțiuni se face prin trimitere la legislația extrapenală, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care constituie reglementarea-cadru în materia circulației pe drumurile publice. S-a apreciat în cadrul opiniei exprimate că nu se poate disocia noțiunea de schimbare a poziției autovehiculului de noțiunea de schimbare a stării locului, fiindcă, de cele mai multe ori, schimbarea poziției autovehiculului modifică și starea locului. Prin modificarea stării locului se
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
de circulație, sintagmă prevăzută distinct de art. 77 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. În raport cu criteriile de admisibilitate stabilite de art. 475 din Codul de procedură penală, s-a apreciat că acestea sunt îndeplinite cumulativ. Cu privire la fondul sesizării s-a exprimat opinia potrivit căreia noua reglementare intitulată părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia prevede două infracțiuni distincte cu același grad de pericol social generic. Elementul
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
accidentul de circulație să fi avut drept urmare uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane și să lipsească acordul echipei de cercetare la fața locului (polițist sau procuror) pentru o asemenea modificare. S-a apreciat că fapta unei persoane de a modifica starea locului are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație, aceasta putând fi subsumată tipicității obiective a infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (2) din Codul penal. În
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
personalului care își desfășoară activitatea în administrația publică locală la nivelul indemnizației viceprimarului este de natură a restrânge drepturile acestei categorii, încălcând dispozițiile art. 53 alin. (2) din Constituție. ... 10. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile de lege criticate sunt conforme dispozițiilor constituționale invocate. În opinia instanței judecătorești, art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu încalcă de nicio manieră art. 15 din Constituție, întrucât acesta nu se aplică retroactiv, ci lasă neatinse
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
dacă noua încadrare juridică s-ar potrivi mai bine situației de fapt descrise în actul de sesizare ori dacă ar fi mai adecvată din punct de vedere legal, pentru că acest fapt ar avea semnificația unei imixtiuni în atribuțiile acuzării. Apreciază că motivele anterioare sunt susținute de absența totală din textul art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală a oricărei formulări care să prevadă că instanța penală analizează cererea de schimbare a încadrării juridice altfel decât formal. Arată că
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
susține că, în această situație, există posibilitatea ca acuzarea să solicite schimbarea încadrării juridice a faptei, în caz contrar instanța urmând să judece cauza cu care a fost inițial sesizată, inclusiv cât privește încadrarea faptei. ... 6. Tribunalul Prahova - Secția penală apreciază că textul legal criticat este constituțional. În acest sens, reține că, în raport cu Decizia Curții Constituționale nr. 250 din 16 aprilie 2019, dispozițiile art. 386 din Codul de procedură penală asigură caracterul echitabil al procesului și posibilitatea exercitării unei
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
precum și existența unei căi de atac efective prin care reclamantul să poată contesta „legalitatea“ și „durata“ detenției (a se vedea Hotărârea din 19 mai 2016 pronunțată în Cauza J.N. împotriva Regatului Unit, paragraful 77). ... 20. În consecință, Avocatul Poporului apreciază că dispunerea măsurii conducerii administrative a persoanei la sediul poliției trebuie să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât și pentru organele de poliție. În caz contrar, se poate ajunge
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
4) din Legea fundamentală. Mai mult, Guvernul nu poate hotărî prin ordonanță de urgență asupra dreptului de proprietate, deoarece acest atribut aparține Parlamentului României, care, prin lege organică, poate stabili regimul juridic al proprietății. ... 6. Tribunalul Suceava - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile de lege criticate nu aduc modificări în ceea ce privește regimul dreptului de proprietate asupra imobilelor, ci doar în privința titularului dreptului de administrare, astfel că nu contravin dispozițiilor art. 44
DECIZIA nr. 162 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256777]
-
exemplu, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996), prin care a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv ca defavorabile, prin prisma propriilor lor interese, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu sunt de natură să creeze un regim
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență și nu a existat o Comisie permanentă care să aibă atribuții legate de analiza acesteia. Ținând cont de modalitatea superficială și sumară în care s-a desfășurat procedura de adoptare a legii, se apreciază că, în realitate, nu a fost adoptată în procedură de urgență, ci printr-una accelerată, care nu este reglementată de niciun text de lege din dreptul pozitiv. Astfel, procedura de legiferare cu activitățile și garanțiile pe care le presupune a
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
luat în considerare această observație. De altfel, Consiliul Legislativ a menționat că abrogarea acestui drept în privința persoanelor care aveau deja în plată indemnizația pentru limită de vârstă este retroactivă. Prin urmare, se încalcă art. 79 din Constituție. ... 13. Se apreciază că membrii Parlamentului European beneficiază de un drept specific de pensie pentru limită de vârstă în considerarea mandatului exercitat. Acest drept se întemeiază pe art. 223 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Or, în condițiile în care România
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
asigurări sociale, Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Ilfov - Secția civilă, Tribunalul Ialomița - Secția civilă, Tribunalul Suceava - Secția I civilă, Tribunalul Alba - Secția I civilă, Tribunalul Timiș - Secția I civilă și Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 27. Tribunalul Maramureș - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.409D/2021, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. ... 28. Potrivit prevederilor art. 30 alin.
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... 29. Președintele Senatului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 30. Se arată că nu poate fi reținută încălcarea art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție, întrucât acest text se aplică exclusiv în materia drepturilor la pensie; or, indemnizația pentru limită de vârstă
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
nu poate fi privită ca o încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituție. Se subliniază că statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor beneficii de natura indemnizației pentru limită de vârstă prin modificări legislative corespunzătoare. ... 38. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 39. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se arată că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, aceasta nu are competența de a exercita controlul constituționalității hotărârilor și măsurilor adoptate de Camerele Parlamentului în
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]