17,527 matches
-
și trecerii la acel stadiu avansat al finisajului existențial, care e rafinamentul în gusturi și dorințe. Dar acest fapt își pierdu repede puterea de șoc în puzderia de detalii insolite, ce luă neîntârziat cu asalt înțelegerea vizitatorilor. Șeful delegației de arhitecți simți că tocmai refuzul de a admite nevoile reale, de a accepta adevărul caustic al sinelui și lumii, avea să domine agenda nedeclarată a întrevederii. În același timp, constatarea îl măguli cu convingerea că subtilitatea echipei sale fusese recunoscută și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
parcelat, cartat, cadastrat, dominat de principiul partes extra partes - e începutul pierzaniei ei; doar se știe că groapa săpată altuia are o afinitate stranie pentru săpător, și că suprafața se poate uneori contorsiona concav la paroxismul încleștării ei cu adâncul. Arhitecții încercau să-și mobilizeze toată imaginația întru spulberarea temerilor că, odată oferită lecturii lor, urma felului de-a fi al gazdelor avea să fie întipărită în beton, oțel și sticlă, și ca atare oferită în ultimă instanță unei lecturi publice
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
crește, pe atât măsurarea se reiterează mai insistent și mai lipsită de măsură, ca și cum lipsa de măsură ar fi ceea ce împinge, în ultimă instanță, la confruntarea compulsivă cu exteriorul. În orice caz, acum ei se simțeau măsurați cu atenție de arhitecți dindărătul unor perechi de ochelari cu rame fine și al unei transparențe anonime, ce ar fi putut avea și ea măsurile ei proprii - necunoscute, dar capabile să se intercaleze incognito în scenă cu acea inestimabilă putere de răsturnare ce revine
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
inestimabilă putere de răsturnare ce revine necunoscutului. Cu toată prezența insolită a delicateselor, sinceritatea rămânea un lux indisponibil printre tratațiile ce acompaniau întâlnirea, deși numai ea ar fi putut conferi o fundație cât de cât solidă conlucrării scontate. În lipsa ei, arhitecții se văzură siliți să intre într-un joc de-a prinselea cu eluvizul client, ce trebuia în ultimă instanță priceput dincolo de propria-i înțelegere explicită de sine, dindărătul tabu-urilor încălcate, dintre deșeurile unei imagistici de sine disfuncționale (sau funcționale
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
iar un adevăr ce o întrece riscă o primire deloc cordială. Într-o lume ce nu-și permite luxul sincerității, vigoarea debordantă și insolitul apariției ei bruște deconcertează. Dar rezistența pasivă la curtoazie nu luă nicidecum prin surprindere delegația de arhitecți, suficient de familiară cu folclorul despre nomazi pentru a se îndoi strașnic că un pod între mentalități atât de diferite ar putea fi realmente construit la comandă, printr-o inițiativă pe cât de energică, pe-atât de arbitrară. Admițând chiar că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
bine împreună atâta vreme. Privite din afară, manierele lui frizau ireproșabilul - ceea ce, evident, nu exclude posibilitatea tiraniei în relațiile intime. − Nu, nu de tiranie e vorba; aș zice mai degrabă de-o finețe extremă în cultivarea slăbiciunilor mele. Ian devenise arhitectul vieții de care-am fugit și oarecum pivotul funcționării ei. Se pricepea foarte bine să amenajeze spațiul relației noastre potrivit ocaziei: să ne despartă fără conflict sau să ne apropie atât cât trebuie printr-un sistem complex de ecluze străvezii
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ar trebui să fie de nerefuzat, căci splendoarea comandă irezistibil. Alianța cu ea beneficiază de un aport masiv de autoritate; cu cât estetica formulării e mai rafinată, cu atât puterea de coerciție a invitației crește. Desigur, firea sociabilă, deschisă a arhitecților părea incompatibilă cu coerciția. Dar, pentru o ureche îndeajuns de versată, sau poate de temătoare, chiar și într-o banală formulă de politețe răzbate suficient de puternic ecoul rigorilor caracteristice lumii ce o vehiculează: preocuparea extremă cu propria-i imagine
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
stranie jonglerie jupiteriană cu fulminența să-i trezească interesul. Obscuritatea, marginalitatea și disperarea sunt condiția lustragiului de fulgere, dar și infatuarea proprie indestructibilului. În repetatele impasuri ale dialogului cu nomazii, și foarte probabil sub inspirația realității înconjurătoare, mintea unuia dintre arhitecți se lansă discret în încercarea de a distinge modul cum cele trei lucrează împreună. Pe măsură ce omul deznădăjduiește, el devine insensibil la diferența dintre eșec și reușită, din ce în ce mai lipsit de grijă, mai nepăsător. Deriva lui socială înspre margine se accentuează, iar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
adoptare modul de a fi înseamnă că de fapt o faci fără să-ți dai seama și că trebuie să fii ajutat să conștientizezi lucrul ăsta." Pătruns de mirosul greu al locului ca de-o inspirație reziduală impermeabilă la dialectică, arhitectul se simți agentul molipsirii lumii cu modele aristocratice, ca și cum valabilitatea acestora ar fi atârnat în vreun fel de răspândirea interesului pentru ele. Aaa, nu, asta reprezenta o nepermisă concesie făcută mercantilismului burghez, ce contravenea ideologiei de castă singularizată definitiv numai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
unei dinamici vertiginoase în care apetiturile sale intră, ca dispozitiv de apărare împotriva dorințelor excesive, ce-i brăzdează ființa cu bezna ascuțită a insațiabilului. Cortul începu să se învârtă ca roata unei mori de vânt dinaintea privirii prea străpungătoare a arhitectului; precaut, descălecă de pe taburetul cam mârțogit ce-i fusese alocat și părăsi pentru câteva minute adunarea, îngăimând o scuză rămasă netradusă. Limitați în elanurile speculative în primul rând de rolul lor oficial, ortacii săi încercau să consolideze terenul nesigur al
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu pregetase să-l copleșească de felurite atenții. O reputație de umanist crescuse ca o aură în jurul figurii sale juvenile, ulterior îmbogățite și de alte prestigii, ceea ce explica prezența lui printre personajele de vază ale obștei la importanta întâlnire cu arhitecții olandezi. Versiunea sinelui înjghebată precar, pe apucate, în toiul urgenței rămâne funciar neapărată de multiplele glasuri ale rațiunii, cu pledoariile lor îndelung elaborate și savant construite. În locul prehensiunii chibzuite, ce presupune suficient răgaz, actul împlinește o decizie "înșfăcată" doar fugitiv
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sinele emaciat ce-l pătimește decât gâtlejul lui fără fund, lustruit din răsputeri și lucind spectral prin pielea gălbejită, ca un breloc cu briliante purtat pe dinăuntru. Ehei, cât nu și-ar fi dorit nomazii să-l măsoare pe-al arhitecților cu un ochi expert, de spoitor, punându-i să-și joace și să-și cânte poftele ce-i locuiau! Că lucrul de spoială se vede imediat, și lumea avea dreptul să știe ce adăpostesc în sinea lor făcătorii de adăposturi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la conștiință nu ridică probleme. A se regăsi pe sine: iată cel mai mare lux și, în același timp, cea mai inexorabilă necesitate, pe care somnul le confundă. Tocmai lăcașul acestei reîntoarceri la sine a nomazilor se cerea edificat de arhitecți ca reper obiectiv, atestabil în mod public, și în jurul căruia rotocoalele capricioaselor migrații să se strângă din ce în ce mai mult, până la statornicire. Așezarea are nevoie de un țăruș: oricât de lung și flexibil ar fi priponul legat de el, mai devreme sau
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și ridică alți stâlpi, mai depărtați, oarecum trăgând dincoace de orizont, deschizător, noi cupole ale cortului pliat dincolo de zare, în vreme ce, în urmă, anumite spații astfel create sunt cimentate și întărite instituțional cu armături legale. Pentru câteva momente, șeful delegației de arhitecți se abandonase acestei reverii meditative, după ce inspectase cu o privire expertă cortul simplu, conic, al nomazilor. Îi reveni în minte un episod din copilărie în care, la circ, unul din clovni desfăcuse frânghia ce întindea o imensă pânză decorativă aflată
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acolo nemișcat, dacă viața ar fi avut astfel de ziduri și colțuri... Și tocmai pentru că nu avea ele trebuiau construite, își zicea atunci, sărind din somn înainte de a se crăpa de ziua și apucând-o cu hotărâre înspre biroul de arhitecți pe care-l conducea, unde ajungea mereu înaintea tuturor. Acum nu mai exista decât o singură modalitate de a-și îmblânzi soporific neliniștea: reluarea febrilă a construcției, continuarea operei lui Dedal în așa fel încât mugetul difuz, căci reflectat înșelător
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
s-au învățat să sforăie mai tare decât camioanele, trenurile, avioanele și ceilalți competitori strașnic mecanizați ai lor în disputa pentru spațiul periferic al orașelor. "La urma urmei, e și sforăitul un zgomot de fond familiar," gândi în sinea lui arhitectul, nu rareori vizitat de insomnie. Îl vedea ca pe o cortină precară de monotonie așternută peste frământul sălbatic al lumii spre a crea o aparență de protecție, cel puțin atât cât sa permită o scurtă răpire regeneratoare a conștiinței pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
serie de alți cai asemeni lui, el ar fi revelat deschiderea înspre viitor ca trăsătură a felului uman de-a fi, mereu inexorabil angajat - mai mult sau mai puțin nerăbdător - într-o așteptare dornică. Vizibil stânjeniți de invitația afabilă a arhitecților la autodefinire, nomazii ezitau, înciudați că propria inimă îi expunea unui destin troian prin nădejdile-i copilărești. În principiu, ar fi putut refuza ajutorul cu un gest măreț și un zâmbet condescendent - de genul "uimitor câtă neînțelegere poate încăpea în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui Rică un simptom al surzeniei pe care-o aduce emanciparea de nevoi. Ah, obscenitatea mizeriei devenite obiect de contemplație! Cine trăiește eminamente spre a se minuna sfârșește prin a găsi mirabilă chiar și dejecția neputinței ultime. Le-o trântise arhitecților de rămăseseră ca la dentist! Numai de-ar fi priceput ei bine ce voia el de fapt să spună, ca doar erau destul de deștepți... Ce, n-aveau altă treabă decât să-i renască pe alții, dându-le astfel de înțeles
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
decât partenerii lor de conversație, nu reușise să le antreneze și gândirea în șerpuirile ei interminabile; de ce situația se schimba mai truculent și sfidător, de aceea mintea lor se crispa mai rigid într-o priză reflexă asupra ei. La antipod, arhitecții se dedau cu voluptate incertitudinii în lumea sensurilor tocmai pentru că, în afara ei, se găseau la adăpost destul de sigur; sistemul lor de diguri și baraje funcționa bine. Dar înăuntrul cortului pricepuseră limpede - și asta deja de ceva vreme - că întâlnirea nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu ideea căruia cochetaseră la început, îi împingea acum hotărât înapoi, de cele două părți ale sale, și pe unii, și pe alții. Despărțirea fu scurtă și zgârcită în formalități. Mai-marele gazdelor primi o carte de vizită a biroului de arhitecți, iar traducătorul se arătă și el, la rându-i, gata să medieze eventuale schimburi viitoare, deși era limpede pentru toată lumea că ele nu prea ar fi avut unde să ducă. Nu se putea vorbi de un proiect la comandă, de vreme ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o citație de judecătorie parafată, trei caiele înnegrite, un flacon de Ulcerotrat, un GPS chinezesc și un dinte de aur cu șurub. Se strânseră mâini, se mulțumi de ambele părți, se urară cele cuvenite, după care gazdele conduseră echipa de arhitecți până la mașină în fruntea unui alai gureș, căci vestea vizitei se răspândise și prin corturile din preajmă, iar locatarii lor așteptau acum pe afară, comentând marea schimbare ce plutea în aerul umil al taberei cuprins deja binișor de întuneric. Cineva
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
urmă marea. Privirea-i languroasă lunecă de-a lungul frizei cu delfini zugrăvite pe peretele din dreapta tronului, și jocurile lor vioaie o molipsiră de bucuria proprie unui efemer fără ieșire. Simțea că nu doar cu ochii din orbite o privise arhitectul, ci cu ochiul unui vârtej mult mai adânc ce-i cutreiera făptura, stârnindu-i sângele. Cunoștea bine lovitura acestei vipere divine, duhul fără astâmpăr al marii curgeri - astăzi numite îndeobște heracliteene, după numele celui aflat încă, pe-atunci, ireperabil de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
reginei încercă, noapte de noapte, să-l obișnuiască pe cât posibil cu răul de înălțime pe desăvârșitul tehnician strecurat cu brio în așternutu-i. Căci elanul suveranei era un turn despietrit, deschizător de perspective din ce în ce mai largi artei lui. Acolo a cunoscut arhitectul pe viu beția spațiului și arsura nevindecabilă a unui soare negru efemer, scăpătat adânc în carnea lui. Mai târziu, așa cum se știe, avea să construiască faimoasele perechi de aripi destinate lui și lui Icar - la drept vorbind, un fleac de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
excentrică; totuși, nu avu de ales. În întregul ei regat numai el, străinul, s-ar fi priceput să găsească o modalitate practică pentru îndeplinirea neobișnuitei împreunări odată cu delicatețea discreției depline. Și într-adevăr, cu tot ascuțitu-i simț al autenticității, arhitectul căzu în capcana celui mai pur tertip pus la cale de regină pentru a-și desăvârși iubirea față de el. Auzind grozăvia, își zise cu amărăciune că deschisese cutia Pandorei în trupul ei și că vigoarea celor aproape cincizeci de ani
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a lui Dedal, care de-astă dată se luă după el prin tenebrele galeriilor din subteran. Îl găsi opintindu-se cu cornițele-i juvenile într-o piatră de temelie pe cale să alunece afară din rosturile ei, ceea ce-i aduse din partea arhitectului un scărpinat de răsfăț pe greabănul acoperit cu păr. Abia pe urmă, întrebându-se de ce tocmai acolo, meșterul descoperi prin calcule că piatra respectivă era punctul slab al întregii clădiri. Luă, de câte ori putu, urma lui Asterion, și-l găsi mereu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]