6,109 matches
-
Gaspar Bachmeier declarase pentru Statisticile industriale din anii 1945 și 1946, că în toată această perioadă, tipografia "Presa Bună" nu a funcționat și că unele instalații și utilaje au fost deteriorate în 19441009. În lipsa tipografiei, un "comitet de redactare a broșurilor religioase ce țineau locul revistei Lumina creștinului" a luat decizia publicării unei reviste noi, care să suplinescă lipsa gazetei amintite și care urma să apară în Atelierele Grafice Al. Țerek 1010. Tipografia Presa Bună a funcționat în Iași, și strada
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
p 132. 40 Guenon Rene, Criza lumii moderne, traducere de Anca Manolescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 75. 41 Isidor Mărtincă "Biserica, mass-media și cultura"..., p. 253. 42 Wilhelm von Kries (în lucrarea Strategia și tactica propagandei de război engleze, Broșură în Arhiva CNCSAS cod SN 1465, București, 1941, p. 15) unul din analiștii germani ai fenomenului definea propaganda ca "o răspândire de axiome și principii (...), ca formularea unei păreri așteptate, utilizându-se toate mijloacele de expresie prin care se poate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1941, p. 15) unul din analiștii germani ai fenomenului definea propaganda ca "o răspândire de axiome și principii (...), ca formularea unei păreri așteptate, utilizându-se toate mijloacele de expresie prin care se poate ajunge la opinia publică, cum sunt presa, broșurile sau manifestele, amvonul, filmul, radiodifuziunea și în sfârșit zvonul șoptit din gură în gură". Același autor condiționa reușita propagandei de apropierea acesteia de adevăr; ea trebuie să se adreseze oamenilor obișnuiți și să nu aibă un caracter oficial. Un alt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revista „La Enseñanza” (1867) câteva articole în care dezbate, cu argumentația sumară avută la îndemână, chestiunea originii latine a românilor. Ulterior colaborează cu articole politice la „Românul” și la alte ziare liberale, ilustrându-se mai curând ca orator ocazional. Câteva broșuri, dintre care una dedicată în 1881 personalității mitropolitului Veniamin Costache, precum și discursul rostit la înmormântarea lui Teodor Codrescu (1894) interesează prin unele informații biografice necunoscute până atunci. Abecedariul lui George Lazar (1883), studiu apărut în „Revista pentru istorie, arheologie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
dedicată în 1881 personalității mitropolitului Veniamin Costache, precum și discursul rostit la înmormântarea lui Teodor Codrescu (1894) interesează prin unele informații biografice necunoscute până atunci. Abecedariul lui George Lazar (1883), studiu apărut în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” și în broșură, însoțind o ediție facsimilată a cărții, nu este în măsură să-i consolideze autoritatea științifică, deoarece abecedarul se va dovedi un fals al editorului Zaharia Carcalechi. În ceea ce privește ideile despre istoria literaturii, V., discipol al lui V.A. Urechia și al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
consacrat al lirismului românesc contemporan. Transpune astfel în maghiară și publică mai multe volume din poezia lui Nicolae Labiș și Ioan Alexandru. Din poezia pentru copii a lui Tudor Arghezi K. realizează în anul 1970 o serie de traduceri în broșuri cu câte o poveste în versuri, apoi volumul A világ szája, apărut la București în 1983 și la Budapesta în 1985. Pe lângă poezie română contemporană, K. tălmăcește în maghiară din folclorul minorităților etnice din România. Din creația originală a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
astfel se și intitulează un text din carte, poate cel mai slab) „istoric” spre a vorbi de inițiere, profanare, ascetism, dragoste și moarte, feciorie și maternitate, dezlănțuire sexuală și aspirație metafizică în dobândirea semnificațiilor majore ale unor aventuri existențiale. Câteva broșuri, tipărite sub emblema editurilor Dacia și Carpații, fie cu tematică istorică, precum Etienne le Grand. Le dernier de Croisés (1957), fie pe teme culturale (Poezia lirică japoneză, 1962), completează imaginea preocupărilor lui intelectuale. Ar mai trebui amintit și volumul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
câteva din textele publicistice ale acestuia, prefațându-le cu o tabletă semnată împreună cu Mircea Eliade, în care subliniază valoarea logicianului român în familiarizarea auditoriului universitar „cu problemele existențialismului, într-un timp când acest curent era aproape ignorat în Occident”. Celelalte broșuri și lucrări, fie că este vorba de eseul Omenia și „Frumusețea cea dintâi” (1962), o schiță tipologică asupra specificității românești, sau de Noua gravură românească în lemn pentru ilustrarea cărții (1949), reflectă o structură intelectuală aleasă și profundele legături ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
1920. Deși sînt multe lucruri bune în socialismul lui Marx, există și multe exagerări. Există diverse feluri de socialism. Există cel al lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, care a ajuns la noi acum vreo 30 de ani odată cu Carol Mayer și cu broșurile lui Kropotkin "Revista socială". El declară că a învățat de la acesta dragostea caldă pentru oameni și pentru țărani. După ieșirea din scenă a acestor oameni, muncitorii au rămas fără lideri. Au apărut apoi ideile lui Cristian Rakovski, și unde ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
imaginea Prințului Carol să fie refăcută de un om a cărui onoare era deasupra oricărui dubiu. Astfel că Regina Maria l-a rugat pe Iorga să scrie o carte despre Prințul Carol care să facă exact acest lucru 116. În broșura Prințul Carol pentru cine nu-l cunoaște și totuși îl judecă (Iași, 1918), Iorga descria manifestările de dragoste ale ardelenilor în timpul vizitei lui Carol. A vorbit și despre participarea lui Carol la cursurile Universității de Vară a lui Iorga de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ungurilor, Iorga îi amintea interlocutorului său că aceștia știau la fel de multe lucruri despre Transilvania ca și despre Groenlanda sau Țara de Foc. Cît privește propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga întreba: cine ar urma să-l prezideze? și (dat fiind că broșura destinată lui Kornis a fost scrisă de Iorga în 1940), el întreba dacă asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. După care își amintea cum îi maltrataseră ungurii pe românii din Transilvania, încheindu-și pamfletul printr-un refuz categoric de a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
20 de ani în privința lor. Tactica aceasta avea toate șansele să ia o întorsătură urîtă. Pe la sfîrșitul lui august, el a atacat problemele celor două mari minorități, ocupîndu-se mai întîi de minoritatea maghiară în articole apărute și sub formă de broșură cu titlul Hungarica. Iorga le reproșa ostilitatea ireconciliabilă față de administrația română, refuzul de a accepta autodeterminarea românilor și manevrele menite să ducă la revizuirea tratatelor de pace. A pus la stîlpul infamiei caracterul reacționar al instituțiilor maghiare medievale, a atacat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
imposibilele granițe medievale (ale Ungariei), oamenii aceștia (care doresc așa ceva) nu-și dau seama de implicațiile politice și sociale și de eventualul preț"35. Ulterior, a scris o serie de articole despre minoritatea evreiască, care au apărut și ele în broșura intitulată Judaica. Articolele acestea constituiau reacția lui Iorga la un articol publicat de liderul evreu român dr. Willy Filderman în cotidianul "Curentul" 36. Iorga a replicat la ceea ce el considera ""insolențele" doctorului Wilhelm Filderman". Dar a mers mai departe decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asupra țării lor. De vină erau politicienii, bancherii, afaceriștii și soldații din perioada interbelică: ei Își târâseră patria În pragul catastrofei, trădând sacrificiile eroilor din primul război mondial și deschizând drumul pentru un al doilea. Ei erau „Vinovații”, decreta o broșură britanică, arătându-i cu degetul pe conservatori, care promovaseră Înainte de 1940 politica de reconciliere. Ei și sistemul lor erau ținta planurilor schițate În timpul războiului cu privire la perioada postbelică. Astfel, rezistența era peste tot implicit revoluționară. Era un aspect inerent. Renegând societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Două sute de „agitatori” au fost Împușcați. Revolta din Berlin a fost pentru Bertolt Brecht ocazia unicului dezacord literar deschis cu regimul comunist pe care - nu fără o anumită ambivalență - Îl susținea: După revolta din șaptesprezece iunie secretarul Uniunii Scriitorilor a-mpărțit broșuri pe Aleea Stalin În care era scris că poporul și-a pierdut, pentru mult timp, Încrederea În guvern. N-ar fi mai simplu atunci ca guvernul să dizolve poporul și să aleagă altul? Muncitorii disponibilizați și furioși de la extremitatea occidentală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
evreilor sovietici și exilarea lor ulterioară la Birobidjan („patria” destinată evreilor În est) și În Asia Centrală sovietică, unde mulți evrei polonezi fuseseră trimiși anterior, Între 1939 și 1941: editura MVD tipărise și pregătise pentru distribuție, Într-un milion de exemplare, broșura care explica „De ce evreii trebuie mutați din regiunile industriale ale țării”. Se pare, Însă, că până și Stalin a ezitat (Ilya Ehrenburg l-a avertizat că un proces-spectacol al doctorilor evrei ar avea un efect devastator asupra opiniei publice occidentale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reprezintă așadar o perioadă de tranziție, În care se mențineau convențiile deferenței sociale și ideile de rang și autoritate, Însă comportamentul colectiv Începea să fie ghidat mai puțin de Biserică sau apartenența de clasă și din ce În ce mai mult de statul modern. Broșura educativă (Programele de varietăți ale BBC. Ghidul scenariștilor și producătorilor) redactată de BBC pentru uz intern În 1948 rezumă perfect caracterul epocii. Serviciul public de radio Își asuma cât se poate de explicit conștiința unei responsabilități morale: „BBC poate avea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tipărite și distribuitori autorizați de echipament specific. Stațiunile turistice mai vechi - de-a lungul coastelor și din zonele rurale din nordul și vestul Europei - prosperau. Locații proaspăt descoperite (sau redescoperite) au devenit noile atracții, figurând la loc de cinste În broșurile turistice lucioase și În folclorul popular. Riviera franceză, cândva un refugiu liniștit unde ierna nobilimea edwardiană, a căpătat o imagine tânără și seducătoare grație noului gen al filmului estival: În 1956, Roger Vadim „a inventat” Saint-Tropez ca decor pentru noua
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cel puțin un lucru În comun. Dincolo de doleanțele lor specifice, toți erau frustrați de condițiile de trai. Ei doreau nu atât să primească ceva În plus la serviciu, cât să schimbe ceva În viața de zi cu zi: manifestele și broșurile spuneau explicit acest lucru. Pentru autorități, era o veste bună, În sensul că această nemulțumire difuză nu viza direct o țintă politică, dar și una rea, fiindcă starea generală de insatisfacție era mai greu de soluționat. Franța era prosperă și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
politici. Mult mai târziu, după ce Buchenwald fusese transformat Într-un complex memorial, ghidul vizitatorului afirma că scopurile declarate ale „fascismului german” au fost „distrugerea marxismului, răzbunarea pentru Înfrângerea din primul război mondial și teroarea brutală Împotriva oricărei rezistențe”. În aceeași broșură, fotografiile care Înfățișează rampa de triere a deținuților de la Auschwitz erau Însoțite de un citat din comunistul german Ernst Thälmann: „Burghezia Își ia În serios obiectivul de a anihila partidul și Întreaga avangardă a clasei muncitoare”14. Acest text a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dens conținut, „Simetria” (1939-1947), în care are contribuții de o remarcabilă ținută. A semnat, din când în când, cu inițiala S. În asociere cu Grigore Ionescu și Traian Costa traduce din Vitruviu, Despre arhitectură (1964), redactând și o introducere. O broșură de specialitate, Despre o estetică a reconstrucției (1947), nu pierde din vedere „reconstrucția noastră spirituală”. Spirit aristocratic, în a cărui viziune asupra artei dominantă este tema frumuseții, C. rămâne atașat până la capăt unui crez întemeiat pe ordine, măsură, echilibru. Idealul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
sculpturii, artist frecventat un timp și de Constantin Brâncuși. La începutul secolului au loc unele din cele mai importante expoziții colective: Van Gogh (1901), Lautrec (1902), Seurat, Van Gogh, Manet (1905), Gauguin (1906), Cezanne (1907), Braque (1908). Apărea, în 1912, broșura Du cubisme de A. Gleizes și J. Metzinger, iar în 1913, Les Peintres cubistes a lui Apollinaire, considerată ca un manifest al cubismului, scriitorul forjând chiar termenul de orfism pentru o facțiune disidentă în fruntea căreia se afla Frantisek Kupka
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
populației evreiești, Chestura Poliției Iași a organizat în colaborare cu Jandarmeria în seara zilei de 26 iunie 1941, între orele 17-21, razii și percheziții la casele locuite de evrei în urma cărora s-au confiscat "lanterne electrice, corespondență subversivă, steaguri roșii, broșuri, manifeste, brichete". Cu acest prilej Poliția a arestat și transportat la Chestura Poliției un număr de 317 evrei, din care 207 au fost reținuți întrucât "la ei s'au găsit lanterne și alte numeroase obiecte (îmbrăcăminte și alte pânze de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu următoarea misiune: 1) Identificarea tuturor persoanelor prin acte de legitimație legale (buletinul populației, carnet C.F.R., acte militare, adeverințe premilitar la curent). 2) Percheziții domiciliare amănunțite și corporale la toată populația evreiască confiscându-se: lanterne electrice, corespondență subversivă, steaguri roșii, broșuri, manifeste, brichete. 3) Deținerea pe loc și înaintarea la Chestură a oricărui individ străin de localitate ce nu ar putea face dovada prezenței lui în Iași sau acelor suspecți (cu motive de suspiciune serioasă) cu probe materiale. 4) Identificarea chiar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]