10,800 matches
-
împle cu aeru-i rozalb. Din cer cade a lene o dulce stea desprinsă Și se preface-n înger, plâns de iubire, alb, 835Și-n inimă-i aude un dulce glas de-argint Ca sunetu-unui clopot prin noapte aiurind. Magul își răsgîndește-a călugărului soarte! "E-aevea acea ființă, visele-ți nu te mint Dar nu-i aci în lume... E sufletu-unei moarte Pe care-nsă eu însumi pot ca să-l reaprind. Pot s-o topesc în forma de lut care s-o poarte Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
iubirei O-nvățară ce i iubirea. Știe-atît că c-o privire Galișă poate să prindă pe pașaua ce-și alese. Ș-astfel ea făcând la planuri se-nvîrtește prin ogradă Și trezește-n bucuria-i, din gândire somnoroasă, 75Pe-un clapon, mâhnit călugăr, cu-arătare pântecoasă, Fără creasta de mândrie, fără glas și fără coadă. Și făcând un paa! angelic, îl întreabă de nu-i frate, De nu-i văr cu Don Juanul ce cânta de gard dincolo. Dar monahul cel sinistru zise
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Tu, isvor întunecate, Într-un cântec glasu-ți să-l desfaci. Lună! Soră! pe-a lui frunte Stai și farmăcă gândirea, Să trăiască-n vremi cărunte Și să-și uite toată firea. Du-l pe țărmul vechi al mării, Fă-l călugăr trist și slab, Il închină lin uitării, Dă vieții alt prohab, Du-te! Du-te! VÎNTUL (bariton) Plâng, Frâng Crengi uscate; Trec, Plec Ramuri; Bat în geamuri Cu-a mea mână fermecată. Eu mă uit printre ferestre Cum înconjur oameni
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lor schelete De piatră, ce de valuri și vîntu-s sfîșiete; Un templu în ruină de apă înnecat Pe jumătate... Stâlpii și murul fărâmat Stau în curând să cadă... Și în astă ruină Prin scorburi de părete, în neagră vizuină, Trăește-acest călugăr... Apari, tu, lună-n cer 320Și fă din vis viață, din umbre adevăr! (Luna apare) UNDELE (cîntă) Noi undele crețe Venim, venim, În stânci mărețe Izbim, izbim. Și-a noastră suflare E vînt! e vînt! Dar naștem pe mare Un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sfinte străbat cântări ferice, Noroc și desperare le văd unite-aice... Acum pe-un stan de piatră din luntre el coboară Și barba lui cea albă pe piept se desfășoară Și-n două despicată de vânt e răscolită... S-aude glasul CĂLUGĂRULUI (basso) Răsai din a ta noapte, copilă mult iubită. (Intră în scenă) E un străin aice... și ca mărgăritarul E fața lui cea albă, de-argint îi e talarul, Pe umerii de marmur aripe se disfac, Pe fruntea lui, în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
albă, de-argint îi e talarul, Pe umerii de marmur aripe se disfac, Pe fruntea lui, în păru-i, flori roșie de mac... Cine ești tu străine cu negri ochi sub gene? REGELE SOMN Eu?... Eu sunt fericirea vieții pământene. CĂLUGĂRUL Aicea nu ți-e locul, norocul eu nu-l caut, A lumii glasuri multe și glasul tău eu n-aud... Nu vezi tu barba-mi albă și ochii mei... și gură - Abia urmează încă a gândului măsură. Eu nu cred
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
smoală, lumini de roșii torții Ce noaptea o pătează în trist lăcașul morții? Adâncul întuneric îl taie, îl rărește, Și fulgeră-n columne și bolțile roșește, Acum, acum ea iarăși prin tremurânde facle Coboară scări de piatră a uriașei racle... CĂLUGĂRUL (în extas) E albă... -n întuneric văd chipul ei lucind Ca pe o tablă neagră o umbră de argint. (Regele Somn dispare) Tu, taina nopții mele, tu, blond copil din ceriuri, Cu glasul tău ca glasul duioaselor misteruri, Oh, vino
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tale nopți eu număr zilele-mi pe pământ... A tale gânduri, visuri, dorinți-s lumea mea, Sunt umbră a cîntări-ți, o slabă umbră-abia, O, mă iubește numai, te rog cu ființa-ntreagă Precum o stea murindă la univers se roagă. CĂLUGĂRUL Când tu zâmbești eu tremur, când tu vorbești eu tac Ești glas gândirii mele... gîndirile-mi displac De nu sunt ale tale... și blăstem a mea minte Că nu e ca și tine senină și cuminte... Oh vino! Vin și-acuma
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Urmează-mă în luntrea, ce dusă e de lebezi Pe undele oceanici, ce furtunoase, repezi Ne-or duce-n depărtare... N-auzi un jalnic țipet? Răsună lung din noaptea străvechiului Egipet. (El intră-n luntre. Aceasta e trasă de lebede. CĂLUGĂRUL șade țiind de mână CHIPUL, ce stă în picioare). REGELE SOMN Nu știi cine e dînsa? - un capăt e, de ață, Din sufletul naturii care ni dă viață; În orice ființă este, deși nu știi, ascete. Nu poți să ștergi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și niște murături. Că mâncarea-i fudulia celor cu apa, numai vinul sărăcuțul hrănind însetarea bieților pământeni. Încăperea nu e arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încâlcită a unui călugăr”. Auzi dumneata: „Crâșmă cu zid adânc”! Adică ce vrei să spui cu asta? Păi mă gândeam și eu așa ca omul... Uite-te, domnule, cum mă trage la adânc? Tu când spui că te gândești la ceva, he-hei! Ești departe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Grigore Ghica Voievod). Ai spus tu multe, vere, dar nu mi-ai lămurit de unde până unde numele de Frumoasa dat acestei mănăstiri? Apoi nu ți-oi putea spune taman ziua când i s-a spus așa, dar știu că un călugăr a zis că ar fi bine să însemneze numele de „Frumoasa” pe o Evanghelie a bisericii și sub semnătură să pună și anul 1723. Asta a făcut-o probabil sub influența celor auzite vorbindu-se în jur... Ori mi se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a închinat mănăstirea, zidită de el, Mănăstirii Patruzeci de Sfinți de la Athos. Acuma realizez de ce s-a „risipit” mă năstirea vameșului Păun. Să auzim care e părerea ta. Păi din câte am băgat eu de seamă din cele documente cercetate, călugărilor greci nu le prea plăcea să pună umărul la treabă, ci întindeau mâinile doar la luat bunurile și veniturile mănăstirilor din Moldova. Când vedeau că trebuie să pună osul la muncă, o cam luau la picior, ca orice pleșcar... Și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai păstrează încă urme azi...” Dealul Cetățuia este pomenit într-un act din 28 noiembrie 1649, în care se vorbește de mărturia marilor boieri moldoveni privind un schimb de sate: „Iar cinstitul boier, fratele nostru Iordache vistiernic, au dat lor (călugărilor) schimbu pentru schimbu a patra parte din satul Forăștii..... și le-au cumpărat și o vie în dealul Cetățui, deasupra Gălății”. Și totuși ar mai fi ceva... Cred că vrei să-l ascultăm pe Nicolae Iorga, care în „Inscripții din
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sîntu în țarina din deal... Domnu nostru, Duca vodă, ne-au dat alte trei fălci de vie în valea Ierimiei”. Măi, măi! Nici usturoi n-a mâncat vodă, nici gura nu-i pute! Uite că așa deodată le-a venit călugărilor de la Bârnova chef să facă schimb de vii cu vodă! Asta s-o creadă doar sfinția sa Misail egumenul. Tot slujitorii domnești știu adevărul... Apoi Duca vodă, dacă nu era mazilit în 1666, cumpăra toate viile din dealul Cetățuii. Nu-i
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de piatră înalt de 2 stînjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sînt cîteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sunt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite în care stare am găsit-o eu în anul 1854”. Nu știu cum să-ți spun, vere, dar noi am pornit prin podgoriile Iașilor și tu te-ai dedulcit la povestit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Dumnedzău... de-au dăruit pe măriia sa Radul (Mihnea) voievod cu domniia Țării Moldovei, cînd am venit și eu cu măriia sa, aflat-am mănăstirea noastră de la Hlincea pustie și toate satele răshirate și pustiite, căci... de la mănăstiri de la Dionisiate, călugării n-au mai venit nici au mai purtat de grijă de metoh... ce-au lăsat tot de s-au pustiit”... Iaca, dragule, că se arată și viile! La 30 iunie 1626, Miron Barnovschi Moghila voievod judecă pricina dintre călugării greci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de s-au pustiit”... Iaca, dragule, că se arată și viile! La 30 iunie 1626, Miron Barnovschi Moghila voievod judecă pricina dintre călugării greci și cei moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu, hotărând ca grecii să rămână la mănăstirea Aron Vodă, iar călugărilor moldoveni le dă „60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea ca să se liniștească”. Din câte știu eu, aceasta este cea mai mare suprafață de vie aflată în stăpânirea directă a unei mănăstiri. Apoi, la 25 ianuarie 1666
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cazaci zaporojeni conduși de hatmanul Timuș galopând pe aici, veniți ca să-l scoată din scaun pe Ștefan Tomșa voievod. Atunci: „Au robit tot tîrgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împrejurul sfintei mănăstiri, (Hlincea) au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsîndu-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc... de la Vasilie (Lupu) voievod
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ai câte un „dar”. Ia spune-mi ce ar mai fi de zis despre mănăstirea Galata din Deal? Până în 1591, când este scos din scaun, Petru Șchiopu voievod a înzestrat mănăstirea cu tot ce trebuie - atât biserica cât și pe călugări - dar când Radu Mihnea (1616-1618) vine la domnie și odată cu el vine și Maria, fiica lui Petru Șchiopu voievod, găsește mănăstirea în mare neorânduială și complet sărăcită. Asta se întâmpla doar după 25 de ani. În actul de închinare a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fiica răposatului Petru voievod, a mărturisit... cîtă seamă de odăjdii și argintărie bisericească a fost... Cîte sate,... mori și iazuri, și vii și prisăci, s-au pustiit și din averile și venitul care a fost... de toate a sărăcit... Și călugării care trăiau în acea sfîntă mănăstire nu aveau teamă de Dumnezeu”... „A scris Gligorcea, la Iași, în anul 7126 (1618), luna martie, 26 zile. Io Radul voievod”. Vorba ceea: „Ce ți-i Tanda, ce ți-i Manda?” Mai pe șleau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sfîntă mănăstire nu aveau teamă de Dumnezeu”... „A scris Gligorcea, la Iași, în anul 7126 (1618), luna martie, 26 zile. Io Radul voievod”. Vorba ceea: „Ce ți-i Tanda, ce ți-i Manda?” Mai pe șleau spus, ce ți-s călugării greci, ce ți-s cei moldoveni? Spun asta fiindcă prea seamănă povestea de la Galata din Deal cu cea a Hlincii, ambele constatate de Maria, fiica voievodului Petru Șchiopu, care știa ce spune. Până aici lucrurile sunt limpezi pentru mine, dar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Dar parcă am pornit pe urmele viilor, vere. Cine a spus că nu suntem pe meleagurile unde au fost vii cu asupra de măsură? Înainte însă de a vorbi de viile Galatei și Miroslavei, aș vrea să vorbesc despre un călugăr cam nărăvaș... M-ai făcut curios peste poate, dragă ieșene: Iată ce se spune într-un document la 13 iunie 1623 (7131): „Io Ștefan Tomșa voievod, am dat această carte a domniei mele rugătorilor noștri,... de la... Sfîntul Sava, ca ei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
am dat această carte a domniei mele rugătorilor noștri,... de la... Sfîntul Sava, ca ei să fie tari și puternici cu cartea domniei mele a ține niște vii și grădini, ce sînt... la Dealul Iepurelui, ce au fost date de Macarie călugărul, care s-a numit în mirenie Cefut Manole, iar acum se află la sfînta mănăstire Galata și voiește să ia acele vii și grădini de la... Sfîntul Sava...” Și vodă spune că oriunde ar vrea să stea călugărul Macarie „să n-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
date de Macarie călugărul, care s-a numit în mirenie Cefut Manole, iar acum se află la sfînta mănăstire Galata și voiește să ia acele vii și grădini de la... Sfîntul Sava...” Și vodă spune că oriunde ar vrea să stea călugărul Macarie „să n-aibă treabă la acele vii, nici grădini, să fie călugării din sfînta mănăstire Sfîntul Sava tari și puternici să țină și să apere viile și grădinile de către el”. Să vedem ce spune Vasile Lupu voievod în actul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o parte în alta. Acum putem intra pe drumul ce duce la podgoria Copoului. Podgorie întinsă în jurul mănăstirii Sfântul Atanasie, despre începuturile căreia vorbește Nicolae Iorga în niște note de călătorie de prin 1907. El spune că o mână de călugări a ridicat aici în Codrii Iașilor un schit din “scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi”. În 1638, însă, Vasile Lupu voievod zidește o biserică din piatră pe aceste “prăvălișuri de dealuri acoperite cu vii”. Cu timpul, însă, zidirea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]