7,041 matches
-
prestigioase reviste din capitală: "Revista Fundațiilor Regale", "Universul literar", "Vremea", "Calende" etc. La începutul lui 1945, în fine, când am putut să scoatem revista proprie, aceasta nici nu se putea chema altfel decât "Revista cercului literar". Paralel, se desfășura activitatea cenaclului nostru prin întâlniri săptămânale la care luau parte, în afară de "cerchiști" și invitații apropiați nouă, profesori Blaga, Henri Jackier, profesorul de italiană Cianciolo ș.a., cum și simpatizanți ai "Cercului" din oraș, români și germani deopotrivă, între aceștia din urmă și Wolf
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cerchiști" și invitații apropiați nouă, profesori Blaga, Henri Jackier, profesorul de italiană Cianciolo ș.a., cum și simpatizanți ai "Cercului" din oraș, români și germani deopotrivă, între aceștia din urmă și Wolf von Aichelburg. Factorul efervescent în toate aceste acțiuni manifest, cenaclu, revistă a fost I. Negoițescu, iar elementul modelator și moderator, Radu Stanca. În jurul acestor două astre gemene ne-am grupat ceilalți cu un rol mai mult sau mai puțin activ, determinat și de împrejurarea că mulți dintre noi ne găseam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Convorbiri literare. Ajungeau greu revistele la noi, nici nu se găseau. Trebuia să rogi pe cineva care pleca la București să îți facă rost de ele. Era bucuria noastră, a elevilor, să primim periodic câte o revistă, citeam poezii în cenaclul școlii. Așa se face că acolo am descoperit "poșta redacției", locul acela în care citeai texte semnate de cei ce băteau la porțile afirmării. Mi-am făcut și eu curaj să trimit câteva poezii. Scriam de prin clasa a V-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ion Zubașcu și Ileana ZubașcuCristescu (Sighetul Marmației), Maria Cindrici și Ana Opriș (Apșa de Jos), Gh.Gramar, Gh. Moiș, Carolina Moiș (Biserica Albă), Ecaterina Popescu și Ion Mihali (Slatina). Die Brücke Die Brücke, revistă literară germană de propagandă românească, organul cenaclului literar „Puntea”, înființat și condus de scriitorul George Voevidca. Numărul 4 din iunie 1922 cuprinde poezii și proză de G. Topârceanu, Lucian Blaga, Gh. Voevidca, A.D. Herz, Ranetti-Roman etc., în traducerea reușită semnată de E. Marghita, B. Kahane, F. Klar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Suceveanu, Simion Gociu, Nicolae Băciuț, Vasile Bâcu, Mircea Lutic, Ion Horea, Domnica Jireadă, iar proză: Dumitru Covalciuc, Gheorghe Malarciuc, Ion Ghivireac, Nicolae Dabija, Mihai Prepeliță, Simion Gociu. Reținem și versurile unor elevi: Cristina Sandu, Tatiana Spătaru, Dorina Ciobanu, membri ai cenaclului literar din PilipăuțiHerța. * Făgurel, publicație periodică pentru copii. Editori: Asociația Republicană Științifico-Pedagogică „Aron Pumnul” din Cernăuți, Editura „Tipomur” și revista Vatra din TârguMureș. Director Simion Gociu, redactor șef Nicolae Băcuiț, Anul I, nr. 13, 1995, Târgu-Mureș, 25 cm. Se ocupă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
conducerea societății, bugetul, baza materială, secții și activitatea lor, tabele cu membrii activi ai societății, definitivi și provizorii. Desprindem câteva date mai semnificative: Societatea scriitorilor bucovineni și-a continuat activitatea, ținând aproape în fiecare sâmbătă seara câte o ședință de cenaclu. Șezători externe - prima la 14 XII 1941 - la Cernăuți, Storojineț, Rădăuți, Suceava, Câmpulung, Vatra Dornei, Gura Humorului, Coțmani. Comitete alese între 19411944: 1.Președinte: Constantin Loghin; vicepreședinte: Al. Vasilian, secretar: Augustin Z.N.Pop. Membri fără funcții: Gh.Noveanu și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încă de pe la 1900, Junimea literară sosise din tipografie pe toneta vânzătorilor, la abonați, la cei care solicitau schimbul de publicații. Ea nu venea din partea unei formații politice, nu inaugura și nici nu continua un curent literar, nu vorbea în numele unui cenaclu literar, ea dădea putința unor intelectuali români să se exprime în scris și să facă literatură. În articolul - program ea saluta progresele culturale făcute până atunci de români și regreta „indiferența față de Literatura română a românilor bucovineni.” Își propunea în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
preotul și apostolul neamului, Victor Morariu, Leca Morariu, Aurel Morariu, I.E. Torouțiu, G. Rotică, dr. Gheorghiu, Emilian Slușanschi și câți alții”... Scrutând viitorul redacția Junimei Literare nota în nr. 112/1939: ...”Cu acest număr Junimea Literară, care nu e nici cenaclu, nici revistă pentru câțiva inițiați, ci mânăstire voievodală, cu slujitori de elită, dar cu ușile deschise larg pentru toți care îi respectă cultura și iubesc frumusețile cugetului și graiului românesc.”... * Junimea Literară, revistă de literatură, artă, știință, sub conducerea unui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Christinel, «familia Perlea», susținând că ar trebui să primesc Premiul Nobel, că îi sunt superior lui Eugen Ionescu, că sunt, peste toate, în relații mai bune cu România decât Eugen care își atacă propriul popor (...)”3; „Ieri, la întâlnirea de la «cenaclu» am citit Ivan (...). Înainte de lectură, întrucât Titel reîncepuse să mă laude și să vorbească despre Premiul Nobel, mi-am pierdut cumpătul, m-am ridicat de la masă exasperat și aproape că l-am atacat fizic. Acum îmi pare rău. Mâine dimineață
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
generația '50, mai apoi pe cea din anii '60, ajuns la generația '80, "Ovid Crohmălniceanu, în numele Partidului Unic, o asmuțea vîrtos (spune Luca Pițu în prefața cinegetică la "Povestea poveștilor generației '80" a lui Mircea Nedelciu, Editura Nemira, 1998) prin cenacluri, spre autotelism, opera aperta, autoreferențialitate și intertextualitate..." Și pentru că marea luptă dusă în literatura anilor '50 era de eliberare de dogmele realismului socialist pe calea afirmării realismului și atît, un glas, nu singurul în epocă să nu-i uităm pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
țara Căci noi prin Ceaușescu redevenirăm noi", afirmă avîntat Adrian Păunescu în zeci și sute de strofe, precum o uzină care produce pe stoc, versuri pe care doar activiștii dacă le mai citeau. Le ascultau adolescenții, de voie-de nevoie, la Cenaclul intinerant "Flacăra". Totul, pentru tovarășul Păunescu, în umbra cîrmaciului, devenea apoteotic: "Uniți-vă cuvinte, cu toată bucuria, Cu forța, cu tandrețea, cu gîndul tuturor Trăiască libertatea! Trăiască România! Trăiască Ceaușescu! Și bunul lui popor! De unde libertate, cînd țara era un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ideologice. În temeiul unei convocări speciale a Societății Scriitorilor din R.P.R., în prezența delegatului trimis de la centru, Mihai Novicov, se vor aduna, în ziua de 28 februarie 1949, în una din sălile Teatrului Național din Iași, "scriitorii ieșeni, ziariști, membrii cenaclului literar din Iași, membrii sindicatului Mixt și muncitorii care au preocupări literare" (cum se consemnează în procesul verbal nr. 1, aflat în arhiva Asociației), în vederea constituirii unei Filiale a scriitorilor din Iași. În deschiderea întrunirii, Mihai Novicov, secretar al Societății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
scriitorimii, două erau esențiale: "cultivarea realismului socialist" și, la fel de importantă, în evidenta penurie de scriitori corespunzători ideologic, "recrutarea și ridicarea de noi scriitori din rîndurile clasei muncitoare"; Despre misiunea Filialei de a ține o strînsă legătură "cu masele" prin îndrumarea cenaclurilor și cercurilor literare din zonă, redactarea unui almanah, sau prezența în presa scrisă și vorbită a autorilor și încă multe alte sarcini și direcții de urmat. Nașterea Filialei avea drept țel ideologizarea și înfeudarea scriitorilor partidului unic. În Biroul Filialei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Pe lîngă avizul favorabil dat de Uniunea noastră, manuscrisele trebuie să mai obțină "bun de imprimat" de la Direcția Presei și Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de miniștri. Din orice lucrare trebuie să se trimită 10 exemplare. E) Evitare de confuzii: a) Cenaclurile nu sînt anexe ale Filialelor, ci unități autonome, b) Filialele sprijină și îndrumă, c) Participarea scriitorilor la ședințele de cenacluri; ele țin ședințe de birou separate, d) În cenacluri nu se discută lucrări ale membrilor Filialelor, e) Cenaclurile sînt o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de miniștri. Din orice lucrare trebuie să se trimită 10 exemplare. E) Evitare de confuzii: a) Cenaclurile nu sînt anexe ale Filialelor, ci unități autonome, b) Filialele sprijină și îndrumă, c) Participarea scriitorilor la ședințele de cenacluri; ele țin ședințe de birou separate, d) În cenacluri nu se discută lucrări ale membrilor Filialelor, e) Cenaclurile sînt o primă treaptă spre Filiale a tinerelor talente, f) Cenaclurile trebuie să participe efectiv la ședințele cercurilor literare din fabrici, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trebuie să se trimită 10 exemplare. E) Evitare de confuzii: a) Cenaclurile nu sînt anexe ale Filialelor, ci unități autonome, b) Filialele sprijină și îndrumă, c) Participarea scriitorilor la ședințele de cenacluri; ele țin ședințe de birou separate, d) În cenacluri nu se discută lucrări ale membrilor Filialelor, e) Cenaclurile sînt o primă treaptă spre Filiale a tinerelor talente, f) Cenaclurile trebuie să participe efectiv la ședințele cercurilor literare din fabrici, care sînt și ele autonome, depinzînd, pe linie organizatorică, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
confuzii: a) Cenaclurile nu sînt anexe ale Filialelor, ci unități autonome, b) Filialele sprijină și îndrumă, c) Participarea scriitorilor la ședințele de cenacluri; ele țin ședințe de birou separate, d) În cenacluri nu se discută lucrări ale membrilor Filialelor, e) Cenaclurile sînt o primă treaptă spre Filiale a tinerelor talente, f) Cenaclurile trebuie să participe efectiv la ședințele cercurilor literare din fabrici, care sînt și ele autonome, depinzînd, pe linie organizatorică, de Sindicate și Cluburi muncitorești, g) Cercurile poartă, în primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
b) Filialele sprijină și îndrumă, c) Participarea scriitorilor la ședințele de cenacluri; ele țin ședințe de birou separate, d) În cenacluri nu se discută lucrări ale membrilor Filialelor, e) Cenaclurile sînt o primă treaptă spre Filiale a tinerelor talente, f) Cenaclurile trebuie să participe efectiv la ședințele cercurilor literare din fabrici, care sînt și ele autonome, depinzînd, pe linie organizatorică, de Sindicate și Cluburi muncitorești, g) Cercurile poartă, în primul rînd, discuții asupra celor citite în ședințe, h) Membrii lor să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
propune în primul rînd tinere elemente scriitoricești, talentate, active, cu perspective de dezvoltare și cu o atitudine sănătoasă, principială în muncă. În al doilea rînd veți propune și tovarăși care au manifestat interes pentru problemele literaturii, fie în cadrul dezbaterilor în cenacluri și cercuri literare, fie ca autori ai recenziilor în ziarul local sau gazete de perete (încă, probabil, și în prezent sînt membri ai U.S. în baza articolului partinic publicat la gazeta de perete, și care nici nu au depășit acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dar ne arătăm preocupați de alte probleme, mult mai importante, procedînd ca în cazul pacientului lui Freud, închidem coșul de hîrtii cuprins de flăcări în dulap, crezînd că am scăpat de incendiu. Citim într-un P.S. la o amintire de la Cenaclul Sburătorul cuprinsă în Amalia și alte făpturi, următoarele: "N-am crezut că după 54 de ani, ridicând receptorul, de la celălalt capăt al firului, voi auzi din Paris: "Aici Monica Lovinescu". Mă felicită pentru apariția mea în filmul documentar Treptele căderii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un părinte grijuliu, îndeamnă pe tînărul scriitor la însușirea elementelor de cultură ale vieții vechi și moderne, subliniind condițiile optime create astăzi în republica noastră și exemplele sînt grăitoare prin înșiruirea lor în ordinea preferată de creatorul lui Mitrea Cocor: cenacluri, cursuri libere și conferințe, case de cultură, biblioteci, muzee, spectacole. Apreciat drept un militant prețios, scriitorului nou, spre deosebire de cel vechi, "i se cere sinceritate, credință și devotament în lupta la care e chemat să participe", se înțelege, de edificare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care propun spre difuzare materiale deficitare din punct de vedere ideologic; elemente din domeniul cultural-artistic cu preocupări pe linia teozofiei, ezoterismului, astrologiei ori a altor tendințe filosofice oculte; persoanele cu sau fără antecedente politice sau penale care intenționează să folosească cenaclurile și cluburile literar-artistice pentru vehicularea unor idei ostile ori de a se întîlni în afara cadrului organizat pentru a dezbate lucrări cu un conținut necorespunzător politicii partidului și statului nostru;oamenii de artă și cultură care sînt predispuși să folosească manifestările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ca și alți foști marxiști fanatici sau coreligionari activiști (Crohmălniceanu era evreuă, el se Întoarce spre adevăratele valori literare, scrie cronici pertinente, sprijină valoarea și Îndrumă tinerii universitari, la filologie, unde a avut timp de decenii curs și ținea un cenaclu. Alături de Crohmălniceanu, victime predilecte și urmărite până azi cu o fervoare demnă, Într-adevăr, de cauze mai bune, Grigurcu și-a ales două vârfuri ale literaturii sub comunism: Eugen Simion și Nichita Stănescu. Dacă eram În general de acord cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
te bați, pentru a readuce la lumină adevărate comori a căror strălucire timpul nu o poate șterge chiar dacă unii - din nepăsare - trec cu indiferență peste ele. Am avut de curând acest sentiment, reușind să organizez un medalion „Ionel Fernic”, În cadrul cenaclului literar artistic al institutului unde lucrez, cu prilejul Împlinirii a 40 de ani de la moartea celui care a fost una dintre figurile reprezentative ale zborului și muzicii românești ale deceniului al patrulea. Vă trimit alăturat, bineînțeles simbolic, o invitație prin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ale deceniului al patrulea. Vă trimit alăturat, bineînțeles simbolic, o invitație prin care poate veți Înțelege mai ușor cum a fost organizat și ce a cuprins programul. Mă zbat acum să tipăresc, sub forma unui caiet, tot materialul citit În cenaclu, urmând a vă trimite și Dvs. un exemplar. Cel puțin sub această formă să avem ocazia de a ne mai spune câte ceva, Împărtășindu-ne din ceea ce ne străduim să realizăm. Aș vrea să cred că cel puțin la Dvs. lucrurile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]