6,163 matches
-
-vă că toți membri Comitetului de selecție cunosc problematica referitoare la nediscriminare și știu ce întrebări pot/nu pot să adreseze în cursul interviului. * Evitați să conduceți interviul în funcție de reacția dvs. personală. Este posibil ca evaluatorul care este o persoană centrată pe informații concise, prezentate structurat și într-un ritm cât mai scurt, să nu acorde timp și răbdare candidatului care are o modalitate mai laborioasă de a-și prezenta ideile sau un ritm mai lent în exprimarea răspunsurilor. * Interviul de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
vizează preponderent performanța în sarcini destul de simple, de laborator, eroarea de gen este confirmată și în studiile "de teren", care urmărresc comportamentul în mediul organizațional real, în care performanța măsurată este mult mai complexă. Elementul de noutate adus de studiile centrate pe mediul organizațional real este influența relativ semnificativă a cunoștințelor anterioare despre persoana evaluată (cu alte cuvinte, în situațiile în care evaluatorul a avut suficiente ocazii anterioare în care să observe comportamentul persoanei evaluate și dispune de mai multe informații
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
într-un mod aparent ace-soriu, în mintea școlarilor proveniți din medii populare pînă atunci neșcolarizate, maxime și precepte morale precise. Scopul principal este de a le impune acestor oameni simpli un ca-dru mental complet și cu totul nou pentru ei, centrat pe relația pe care aceștia pot și trebuie să o aibă cu statul. Acest cadru este în primul rînd cel al limbii naționale standardizate, reîn-vățată mereu după secolul al XVIII-lea sub influența "limbajului imprimat" în sensul suprimării diferențelor de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prin împingerea membrelor superioare pe sol, antrenând astfel o flexie combinată a șoldului și genunchiului. Mobilizarea genunchiului în extensie În decubit dorsal este realizată de membrul superior, iar când deficitul este important, se poate stabiliza coapsa printr-o fixare laterală centrată pe articulația coxo-femurală. În decubit ventral extensia este realizată de greutatea segmentului gambier, sau greutăți adiționale, mișcarea fiind eventual controlată printr-un circuit auto pasiv de flexie. În poziția așezat pe marginea mesei extensia este controlată de membrul superior sau
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
românești desemnează căile de pătrundere a speciei în spațiul literar românesc, studiază Istoria ieroglifică și elaborează, în final, o cronologie a fabulei românești, invocând trei nume de „întemeietori”: D. Țichindeal, Ioan Tomici și Gh. Lazăr. Revista mai găzduiește o dezbatere centrată pe unul din cele mai controversate „cazuri” literare ale vremii - Panait Istrati. Rubrica „Recenzii” e susținută de Tiberiu Crudu, I.V. Luca, Emil Nicolau, N.N. Răutu, și Const. Oprescu, iar „Revista revistelor” este realizată de Constantin Iordăchescu și Thoma Chiricuță. Diverse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
La rîndul lor, evreii din România exilați la Paris aveau de asemenea propriul lor jurnal, Cuvîntul nostru. Notre parole. Our Word, condus de I. Klein. Tot la Paris apăreau Caiete de mărturisire ortodoxă și Cronicarul condus de Ion Velicu. Deși centrată pe comunitatea evreiască din Paris, Cuvîntul nostru aborda teme politice cum ar fi situația din România, interviuri cu personalități ale exilului românesc, Constantin Vișoianu sau profesorul Virgil Veniamin, precum și dezbateri privind viitorul Gărzii de Fier, căci se temeau că după
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ajuns În regiunea Donbas, lîngă Nistru și Urali, iar unii dintre ei au fost duși În Siberia sau Bărăgan. Interviurile supuse analizei au avut ca subiecți foști deportați În Donbas și, deoarece o mare parte din literatura de gen se centrează pe acest loc, discuția mea despre experiența deportării va avea În principal ca referință Donbasul. În perioada deportărilor, Donbas era o regiune industrială, minieră, localizată În estul Donului, astăzi sudul Ucrainei. În perioada supusă investigației, cele două mari orașe din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Petăr Mladenov, În cel de-al doilea. În RDG, Erich Honecker demisionează la 18 octombrie, iar la 9 noiembrie Începe dărîmarea Zidului Berlinului. Se poartă deja discuții despre reunificarea Germaniei. Iugoslavia e bulversată de tensiunile dintre republicile componente ale federației, centrate pe tulburările din Kosovo. În sfîrșit, evenimentele din decembrie din România Încheie această serie: În 22 decembrie a căzut și ultima piesă a dominoului. Rapoartele trimise de ambasadorii români (sînt incluse și unele informări ale diplomaților de rang mai mic
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
rîndul ei, modernistă (de exemplu, planul director din 1935 este apreciat drept „unul dintre cele mai progresiste planuri generale de urbanism ale timpului În Europa”, fără a se insista pe ce anume poate fi considerat „progresist” și de ce). Cartea este centrată asupra unui număr de personalități (Marcel Iancu, Horia Creangă, G.M. Cantacuzino ș.a.), arhitecți care sînt prezentați mai degrabă drept „creatori” originali și individuali, decît drept indivizi aflați sub vremi, influențați de istorie și context. De exemplu, nu se fac decît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nazism, socialism etc.). Arhitecții sînt prezentați ca făcînd parte dintr-o generație aleasă, un fel de copii-minune ai secolului care au apărut dintr-o dată, Într-un moment istoric fericit. În acest sens, cartea adoptă un tip (neexplicitat) de istorie urbană (centrată pe personalități, nu pe complexul joc de influențe Între cultură, economic, social și politic) care În ultimele decenii a intrat sub focul Încrucișat al noilor moduri de a scrie istorie urbană și istorie arhitecturală (p. 87). Pe lîngă analiza arhitecturală
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe rândul al doilea - ziua, luna și anul emiterii legitimației; ... b) aliniat la stânga, ordonate de sus în jos, unele sub altele - seria (formată din 3 litere) și numărul legitimației (format din maximum 5 cifre), mențiunea - VALABILĂ PÂNĂ LA, sub care se centrează data valabilității formată din zi, lună, an; ... c) aliniat la dreapta - MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, pe rândul următor, centrat - semnătura scanată aparținând ministrului administrației și internelor; ... d) în centru, sub data emiterii - sigla Ministerului Administrației și Internelor; ... e) central, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239106_a_240435]
-
structurii, pe rândul al doilea - ziua, luna și anul emiterii legitimației; ... b) aliniat la stânga, ordonate de sus în jos, unele sub altele - seria (formată din 3 litere) și numărul legitimației (format din 4 cifre), mențiunea - VALABILĂ PÂNĂ LA, sub care se centrează data valabilității formată din zi, lună, an; ... c) aliniat la dreapta - MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, pe rândul următor, centrat - semnătura scanată aparținând ministrului administrației și internelor; ... d) în centru, sub data emiterii - sigla Ministerului Administrației și Internelor, pe rândul următor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239106_a_240435]
-
mai puțin recente demonstrează totuși că personalitatea poate avea o anumită influență asupra comportamentului agresiv (Eron și Huesmann, 1990, citat de Eron, 1994; Olweus, 1979 citat de Endersen și Olweus, 2001). Olweus (1979) a făcut o meta-analiză a studiilor longitudinale centrate pe comportamentul agresiv și organizarea răspunsurilor la copii. Pentru fiecare studiu, autorul a identificat coeficientul de stabilitate a agresivității de la o perioadă de evaluare la alta. Intervalele dintre perioadele de evaluare nu erau aceleași în toate studiile. Diferite erau și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au tratat la fel (Zimbardo, 1970). "Dezindividualizarea" se manifestă sub forma sentimentului de anonimat (de care agresorul este conștient) față de observatori (aici, experimentatorul) și față de victimă. Studiile asupra "dezinidividualizării" demonstrează că efectul este și mai probabil atunci când atenția individului se centrează mai mult pe particularitățile situației decât pe propriile acțiuni. Aceste cercetări au fost realizate cu ajutorul unor subiecți conștienți de faptul că se află într-un laborator de cercetare. Diener, Fraser, Beaman și Kelen (1976) au încercat să studieze efectul "dezindividualizării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și în cazul altor activități psihologice, intervenția lor depinde de factorii psihosociali (a se vedea Panksepp, 2000; Roubertoux, Nosten-Bertrand și Carlier, 1990). Pentru că există foarte multe studii asupra comportamentului agresiv la animale (Panksepp, 2000; Renfrew, 1997), lucrarea noastră se va centra doar pe rolul proceselor biologice în manifestarea comportamentelor agresive umane. Vom încerca să evaluăm modalitatea de intervenție a proceselor biologice și a sistemelor nervoase implicate în exprimarea agresivității. Procesele biologice și cele fiziologice pot contribui în mod diferit la dezvoltarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
trei înțelesuri ale spiritualității - „viață interioară”, „cultură”, „viață duhovnicească” - și schițând un istoric al manifestării lor în cultura română, Vulcănescu disocia în sfera înțelesului „cultură” patru varietăți principale, de la marxism (privilegiind spiritualitatea de clasă) și naționalism (exaltând etnicul) la spiritualismul centrat pe absolut; între ele enumeră și „umanismul neoclasic, care pune accentul pe om în genere”, iar ca exponenți numește - în acel moment - mai mulți redactori și semnatari în revistă: Dan Botta, Ion Cantacuzino, Petru Comarnescu, Constantin Noica (alături de un Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
care pot genera un număr semnificativ mai mare de cazuri secundare decât media. In BST se consideră că 20% dintre bolnavii hiperactivi generează 80% din cazurile secundare, iar această regulă 20/80 ghidează strategiile de control. O politică de control centrată pe supersurse a dat rezultate superioare măsurilor indiscriminate cu caracter populațional. INCIDENȚA INFECȚIEI HPV ȘI A CANCERULUI DE COL UTERIN ÎN ROMÂNIA Infecția genitală cu HPV nu este o boală care se raportează, astfel că incidența și prevalența concretă nu
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
care pot genera un număr semnificativ mai mare de cazuri secundare decât media. In BST se consideră că 20% dintre bolnavii hiperactivi generează 80% din cazurile secundare, iar această regulă 20/80 ghidează strategiile de control. O politică de control centrată pe supersurse a dat rezultate superioare măsurilor indiscriminate cu caracter populațional. INCIDENȚA INFECȚIEI HPV ȘI A CANCERULUI DE COL UTERIN ÎN ROMÂNIA Infecția genitală cu HPV nu este o boală care se raportează, astfel că incidența și prevalența concretă nu
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
a ceea ce modernii înțeleg prin emancipare, devenită o formă irațională și impresionistă, golită de semnificație istorică! Emanciparea vechilor greci avea drept axe fundamentale permanenta educare și cultivare a sinelui, a interiorului (sufletul, spiritul fiind elementele de emancipat), spre deosebire de emanciparea modernă, centrată pe exterior (trupul, imaginea) și pe o cultivare nu atât a spiritului, cât a unei gândiri originale, "cât mai de efect" și sofisticate (a te afirma prin gândire în tradiția intelectualismului postbelic!). Așa cum ne-a arătat Foucault, în Hermeneutica subiectului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
există și varianta masculină a discursului occidental despre sex: bărbatul-obiect. În discursul despre sex, femeia nu a fost niciodată elementul marginal, ci, dimpotrivă, centrul de atenție și de atracție colectivă. Astfel vom înțelege de ce romanele sexiste victoriene și post-victoriene au centrat femeia, sexul ei; de ce G. Klimt (1862-1918) picta femei în formă de vagin și uter; de ce Freud și psihanaliștii investigau obsesiile și patologiile masculine strict legate de sexualitatea femeii; de ce sexologiile sunt centrate pe actul sexual și pe sexul partenerilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de ce romanele sexiste victoriene și post-victoriene au centrat femeia, sexul ei; de ce G. Klimt (1862-1918) picta femei în formă de vagin și uter; de ce Freud și psihanaliștii investigau obsesiile și patologiile masculine strict legate de sexualitatea femeii; de ce sexologiile sunt centrate pe actul sexual și pe sexul partenerilor; de ce relațiile dintre femei și bărbați prind contur prin atracție sexuală. Ideile exprimate de Simone de Beauvoir (1908-1986) în cartea Al doilea sex (Le Deuxième sexe) (1949) sunt mai mult reacții feministe, poate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și decizii ale existenței sale, într-un mod polemic, teatral, de precizare a soluțiilor și/sau a opțiunilor. "De stânga" sau "de dreapta"? Opțiuni doar pentru creierele slabe și afectate de arbitrariul unor vremuri represive. La fel cum sexul e centrat pe reprimare, pe jocul activ-pasiv, pe relații mutuale de putere, tot așa, politica în forma ei "de reprezentare" se înscrie într-un joc activ-pasiv. Acest joc religios și intolerant de manifestare a puterii moderne nu este numai într-o singură
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o lume relațională pe care instituțiile au sărăcit-o în mod considerabil. Societatea și instituțiile care constituie osatura acesteia au limitat posibilitatea relațiilor, pentru că o lume relațională bogată ar fi foarte greu de condus. Michel Foucault, 1981 Discursul foucauldian este centrat pe această putere-cunoaștere, fără ca profesorul de la Collège de France să scrie unul sau mai multe studii despre acest concept, lăsat în ambiguitate și în posibilitatea unor interpretări pe care autorul însuși nu le-ar fi gândit! Consider două întrebări importante
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
obiecte cu privire la care afirmăm sau negăm propoziții adevărate sau false"152. Astfel, pozitivitățile devin producții ale gândirii și intelectului. Problema investigării pozitivităților nu este aceea a reperării afirmațiilor pozitive și negative despre un anume ceva. Mai degrabă, atenția istoricului este centrată pe ideea de descriere. În istoria scrisă, ceea ce se afirmă ca pozitiv sau negativ, o anume mărturie sau un anume individ nu se poate stabili decât printr-o relație de corespondență cu faptele și întâmplările. Ce este o descriere? Ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
162. În opinia lui Foucault ar exista trei tipuri de adevăr: 1) adevărul-constatare (specific istoriei scrise și disciplinelor socio-umane); 2) adevărul-demonstrație (specific științelor); 3) adevărul-eveniment (specific faptelor sociale; fapte care nu sunt obligatoriu și istorice). Ideea de adevăr a fost centrată în jurul a trei mari enități, cărora discursul occidental le-a acordat o atenție deosebită, și anume, istoria, știința și societatea. Cum se conjugă, cum se intersectează, cum participă aceste trei adevăruri la unul singur, rămâne o treabă de nou arheolog
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]