7,234 matches
-
și la capătul cărora, constatându-se pierderea pălăriei a cărei cumpărare declanșase totul, e recuperată și dată la „întors” vechea pălărie uzată, prilej pentru un nou „adălmaș”) ori Care pe care (unde un tânăr avocat, jefuit de un tâlhar de codru, își recuperează, prin vorbărie persuasivă, banii și bunurile, obținând, pe deasupra, o arvună pentru o făgăduită „rezolvare” a situației juridice de proscris a banditului) și Nu-ți dau, că n-am! Alte texte, mai „ușoare”, au haz și se citesc cu
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
Rex); Pierre Courtade, Pianul, București, 1959; Jan Larri, Uimitoarele peripeții ale lui Karik și ale Valiei, București, 1960 (în colaborare cu Eva Szillágyi); Wanda Wasilewska, În lupta cea grea, București 1960 (în colaborare cu Maria Sârbu); Vladimir Braghin, În țara codrilor de iarbă, București, 1962 (în colaborare cu Eva Szillágyi); É. Zola, Atacul de la moară, București, 1963; Balzac, Teatru, București, 1964 (în colaborare cu Polixenia Karambi, N.N. Condeescu și Al. Mirodan); H. Ibsen, Un dușman al poporului, în H. Ibsen, Teatru
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
marginea cărților”, „Revista revistelor” și „Cărți, reviste, ziare”, textele de critică literară sunt destul de rare și se situează sub valoarea poeziei și prozei. Demnă de semnalat este inserarea unor meritorii încercări de transpunere în germană a unor poeme eminesciene (Luna codrii îi pătrunde, Pe un album, Stau în cerdacul tău, Sonet), traducătorul fiind Ioan Longhin Nicolau, și a două interviuri cu scriitorii I.A. Bassarabescu și Cezar Petrescu. I.M.
GRAI MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287328_a_288657]
-
figurii lui Alexandru Macedon au fost remarcate de N. Iorga. În Cronică... (ca și în poemul lui Stavrinos) apare un pasaj scris, probabil, sub influența cărții populare. După ce pierde lupta de la Sibiu, Andrei Báthory („Oh, nepricepută minte omenească!”), „fugi pân codrii Ciucului, și acolo rătăci și umblă oarecâtăva vreme rătăcit și nemâncat, pân îl birui foamea și nimeri la niște păcurari, unul săcui, altul muntean”. Prefăcându-se a-l ajuta, ciobanul secui încalcă legea ospeției și-l ucide. Apoi, cu nădejdea
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
O. Goga). Și el i se impune, la modul orfic, ca ritm („Numai zumzetul de-albine [...] / Curge-ntruna, parcă vine / Din adâncul firii pline / De răpaos”), joc și cânt neîntrerupt al materiei („E plin de mișcare pământul / Și cântă și codrul și vântul / Și-o mie de guri”) și al luminii („E-n flacără bolta senină, / Și fără-ntrerupere-acum / Se varsă tăcuta lumină, / Se varsă grăbită, se-aprinde / Pe dealuri, pe coaste, se-ntinde / Pe șesuri, pe drum”) - forme ale trecerii și
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Grandiosul, suavul, grotescul infuzează jurnalul drumețului, ce se desfășoară sinuos, între poza eroică și figurația comică. Călătorul evocă întâlniri cu gazdele de prin sate ori popasuri pe la mănăstiri, vrea să eternizeze tablouri unice: răsărituri și apusuri de soare, perspective panoramice, codrii deși, abia străbătuți de întortocheate cărări. Dacă în realitatea cea aievea nu există nici imense bariere naturale, nici fauni și nimfe, nici ciobani „tăiați în linii de uriași”, este evident că lui H. i-a plăcut să exagereze, să hiperbolizeze
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
își deschide revista cu articolul Ziaristica de provincie (serial în patru numere), are meritul de a închină la 13 iulie 1909 un numar omagial, ilustrat, pe hârtie velina, memoriei lui Eminescu, reproducând poeziile Atât de fragedă..., O, rămâi, Singurătate, Povestea codrului, O călărire-n zori, Scrisoarea IV, Speranța, Melancolie, Ce te legeni, codrule, Si daca ramuri, Luceafărul (fragment), Strigoii, Mortua est!, Revedere, Sară pe deal, Diana, Călin, Crăiasa din povești. Revista mai publică un interviu cu C. Mille și comentează memorialul
INAINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287537_a_288866]
-
are meritul de a închină la 13 iulie 1909 un numar omagial, ilustrat, pe hârtie velina, memoriei lui Eminescu, reproducând poeziile Atât de fragedă..., O, rămâi, Singurătate, Povestea codrului, O călărire-n zori, Scrisoarea IV, Speranța, Melancolie, Ce te legeni, codrule, Si daca ramuri, Luceafărul (fragment), Strigoii, Mortua est!, Revedere, Sară pe deal, Diana, Călin, Crăiasa din povești. Revista mai publică un interviu cu C. Mille și comentează memorialul unei călătorii în Japonia, scris de un gălățean care semnează Boris D.
INAINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287537_a_288866]
-
sau de opoziție, cumulativ sau de enumerație și progresiv sau de gradație. În transfigurarea poetică sunt prezente diferite trepte, de la simpla relatare până la alegorie. Metaforele cele mai frecvent întâlnite sunt de tip onomastic (mândra - iederă, badea - trandafir) și de relație (codrul - frate), care stabilesc legături cu cadrul fizic. Surse: N. Pauletti, Cântări și strigături românești de care cântă fetele și feciorii jucând (1838), îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1962; V. Alecsandri, Poezii populare ale românillor, București, 1866; ed. îngr. și
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
I. Taloș, Cluj-Napoca, 1976; Const. Brăiloiu, Emilia Comișel, Tatiana Gălușcă-Crâșmariu, Folclor din Dobrogea, pref. Ovidiu Papadima, București, 1978; Traian Mârza, Ilona Szenik, Gh. Petrescu, Zamfir Dejeu, Mircea Bejinaru, Folclor muzical din zona Huedin, Cluj-Napoca, 1978; Dumitru Pop, Folclor din zona Codrului, Baia Mare, 1978; Cântecele și poveștile Oltului, pref. Ioan Șerb, București, 1979; Florin Bucescu, Silvia Ciubotaru, Viorel Bârleanu, „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece și jocuri din ținutul Rădăuților, Iași, 1979; Ligia Bârgu Georgescu, Antologie de lirică populară românească, București, 1980; Vasile Doniga
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
însă a-și dezvălui direct sentimentele. Astfel, iubitul află că, de când a plecat departe, i s-au îmbolnăvit mioarele rămase acasă, i se năruie târla ce le adăpostește și, tot de atunci, plâng de dorul lui fagii, pinii și izvoarele codrului. Poemul se încheie, totuși, cu o invocare mai puțin disimulată a suferinței iubitei, care și l-ar vrea cât mai repede întors acasă pe dragul ei de departe, fiindcă nimic nu prețuiește cât iubirea ei, ca în aceste versuri (aici
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
De jalnic, ca moartea de mut. Curgi, Rinule, -n pace, de-a pururi / Și-adio! Pe noul meu drum / Eu intru, sărmana, -n viața / Cea plină de trude de-acum” (Rămas bun). De asemenea, în Dor de-acasă: „Mai plânge codru-n freamăt lin? / Și șlepuri trec și-acum pe Rin / Din zori până-n amurg?” Lirica sa celebrează natura, tinerețea, vinul, cântecul, fiind expresia unui eu împăcat, senin, seninătate care este răsplata unei lupte, purtată „Cu oștiri întregi de demoni / Cu
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
ed. București, 2003; Văduvele domnului Daniel, tr. Leopold Stern, București, 1907; Mein Penatenr-winkel, Frankfurt, 1908; Oeuvres choisies, îngr. G. Bengesco, introd. Edmond Haraucourt, Paris, 1908; De ce ne trebuiesc regii? Umbra lui Ștefan cel Mare, tr. Leopold Stern, București, 1910; Prințul codrului, tr. Lia Hârsu, București, [1910]; Aus dem Leben, Leipzig, 1912; Din viață, tr. Corneliu Scurtu, pref. Paul Lindenberg, București, 1914; Cinq poèmes, tr. Hélène Poénaro, București, 1916; Aliunde, București, 1916; Briefe einer einsamen Königin, München, 1916; Insula Șerpilor, București, [1918
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
ales în Iarna dragostei (1984) și Iubind (1991). SCRIERI: Băiețelul din geamul albastru, Chișinău, 1970; Corăbioare, Chișinău, 1972; Glob matern, Chișinău, 1973; De vorbă c-un ghiduș, Chișinău, 1974; Trenul 61-B, Chișinău, 1975; Arme în iarbă, Chișinău, 1976; Sus la codru, Chișinău, 1978; Umbrela cosmonautului, Chișinău, 1979; Luni, marți, miercuri..., Chișinău, 1981; Pălăria lui Cipolino, Chișinău, 1981; Unchiul meu Păcală, Chișinău, 1982; Vânt cu ochelari, Chișinău, 1984; Iarna dragostei, Chișinău, 1984; La târgul din Prostănaci, Chișinău, 1987; Înflorite ramuri, Chișinău, 1988
CIOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286246_a_287575]
-
Orhei, urmează cursurile literare superioare de pe lângă Uniunea Scriitorilor din URSS (1959). A activat în domeniile pedagogic, politic și obștesc, fiind, între altele, președinte (1961-1965) și secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1971-1990). Debutează editorial cu romanul Codrii (I-II, 1954-1957), pânză epică largă, policromă a evenimentelor prin care a trecut Basarabia în anii ’30-’50. Personaje ca Ilie Geamănă, Ion Moraru, moș Toma Veșcă certifică aptitudinea scriitorului de a plăsmui tipuri sociale și psihologice variate și în
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
a expresiei, gesturilor și în genere a comportamentului moral al oamenilor (Străinul, Pădure verde, pădure..., În seara de revelion ș.a.). A tipărit și cărți de publicistică pe teme preponderent literare: Evocări (1964), Tăria slovei măiestrite (1971), Modelări artistice (1986). SCRIERI: Codrii, I-II, Chișinău, 1954-1957; Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1962; Evocări, Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească, Chișinău, 1970; Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971; Cucoara, Chișinău, 1975; Scrieri, I-III, Chișinău, 1977-1978; Voci pe oglinda apei, Chișinău, 1981; Podgorenii
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
pastișarea unor motive folclorice. Scrise cu acuratețe stilistică, într-o tonalitate adecvată subiectelor și cu o imprevizibilă fantezie, prozele sale prezintă - după cum o sugerează chiar titlurile - legenda Căii Robilor, a păianjenului, a fiului de împărat transformat în floare albastră (Domnul codrilor), a melcului leneș, pedepsit să-și poarte casa în spinare (De lene...), a florilor (Zorelele) ș.a. În 1962 a publicat, la Madrid, lucrarea de istorie contemporană Le Partage de l’Europe, în care analizează cu obiectivitate acordurile secrete dintre Stalin
CIOTORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286271_a_287600]
-
istorie literară, literatură comparată, poezii, nuvele, traduceri, studii filosofice și din domeniul pedagogic sunt răspândite cu generozitate în numeroase publicații din Bucovina și din alte părți ale țării. Cu oarecare regularitate scrie pentru „Glasul Bucovinei”, „Poporul”, „Junimea literară”, „Gazeta poporului”, „Codrul Cosminului” (toate din Cernăuți), dar semnează și în „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Cultura poporului”, „Revista Moldovei”, „Transilvania” ș.a. Poeziile sale de început nu sunt cu totul desprinse de influențe, însă cultura poetică întinsă și condeiul dibace se completează
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
lui Șt. Zeletin, E. Lovinescu, N. Petrescu. Capitolul „Geneza sociologiei românești” aduce argumente în susținerea tezei autoarei privind similaritatea traiectoriei sociologiei românești cu a celorlalte sociologii naționale. Au existat premergători precum Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Ioan Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, Ion Codru Drăgușanu, Constantin Caracaș, Ionică Tăutul. Pe bună dreptate ea scrie: ,,Nici unul dintre acești precursori nu a fost sociolog de profesie însă acest lucru nu-i face mai puțin importanți pentru geneza disciplinei autohtone” (pp. 23-24). Din opera lor se pot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mental, ideologic și istoric pertinent. Pe de o parte, observă cercetătorul, statistica arată că, în reprezentările plastice zoomorfe, ponderea cea mai mare revenea animalelor familiare acestui spațiu geografic: "Popor de agricultori și crescători de vite, trăind lângă tâmpla verde a codrilor un timp ce se măsura nu cu minutul și secunda, ci cu marile diviziuni ale anotimpurilor de care depindeau muncile specifice agriculturii și păstoritului, românii și-au selecționat în timp, prin intermediul meșterilor creatori de frumos (oameni simpli, înzestrați cu talent
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lume frântura cornului și acela de bunăvoie lepădat a videa cuiva rar s-au tâmplat, iară Inorog domolit nici s-au vădzut, nici s-au audzit, nici undeva s-au aflat. De care lucru, cu toții împreună vânătoare vom ridica prin codri, prin munți, și în toate părțile ne vom sămăna, pre carile, oriunde ar fi, tot îl vom afla, și oricât de iute la picioare ar fi, cu lungimea goanii o dată de corn tot îl vom apuca (că ce graba în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
căsătorea cu ea. O altă soră a fost căsătorită cu un doctor, Gheorghe Mătăsaru, care a fost directorul spitalului din Gănești. A treia soră a tatei, cea mai mică, a fost căsătorită cu un inginer agronom de la Brănești, pe nume Codru. Era șeful stațiunii experimentale agricole de la Brănești. Ei au avut doi copii gemeni, ce au ajuns ingineri amândoi. Unul a murit în accident de mașină, celălalt, Costache a trăit până acum câțiva ani și a fost director general în Ministerul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
familie provine. Vă imaginați că fratele meu, Racoviță Traian, care a fost șeful protecției muncii la "Întreprinderea de Rulmenți Bârlad", era destul de vizibil, se ducea la minister și peste tot cu școala de protecția muncii. Și când a venit inginerul Codru aici, după 1989, să rezolvăm cu proprietățile, ne-a zis: "bă, eu am auzit dă voi! Eram director general în minister". "Și de ce n-ai venit niciodată?" Dar inginerul Codru nu putea să spună că este rudă cu noi, foști
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu școala de protecția muncii. Și când a venit inginerul Codru aici, după 1989, să rezolvăm cu proprietățile, ne-a zis: "bă, eu am auzit dă voi! Eram director general în minister". "Și de ce n-ai venit niciodată?" Dar inginerul Codru nu putea să spună că este rudă cu noi, foști deportați politic, pentru că-și pierdea imediat postul, funcția, tot. C.I.: Pentru a recapitula: bunicul, Costică Ralea, posesor a 300-400 de ha. de pământ a avut 6 copii: 3 băieți și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vrăjmașe pornite-n puhoi Răpitu-ți-au glia pământului sfânt Și lancea ți-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci veacuri, Ștefane, stau drept mărturii Că n-a fost Moldova mai tristă ca azi Când dușmanu-ți pradă și codrii de brazi Lăsându-ți străbunele plaiuri pustii. Îți pradă odoarele altarelor tale Și fierul și aurul văilor reci De nu poți, Ștefane, pe-acolo de treci Să nu-ți sângereze și gândul de jale. Îți pradă, Ștefane, și roua din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]