5,898 matches
-
Mallorca) (1903-1904). Lucrarea sa principală a fost "Atlas des champignons de France, Suisse et Belgique", originar editată în 15 părți din 1906 până în 1910 (fiecare cu 8 plăci) și în sfârșit rezumate în 2 volume în 1910, reprezentând 283 specii comestibile, otrăvitoare sau remarcabile pentru abundența sau forma lor, cu descrierea și indicarea proprietăților lor nutriționale, conținând 120 plăci crom-litografice, colorate de acuarelistul de A. Bessin. Pentru această operă savantul a fost premiat la „Expoziția universală din Torino” din 1911 cu
Léon Louis Rolland () [Corola-website/Science/337303_a_338632]
-
Pleurotus cornucopiae (Jean-Jacques Paulet, 1793 ex Léon Louis Rolland, 1910), din încrengătura Basidiomycota în familia "Pleurotaceae" și de genul "Pleurotus" este o ciupercă comestibilă, denumită în popor burete cornet. Specia este un saprofit dar și parazit care năpădește numai arbori bolnavi sau slăbiți, în primul rând plopi și ulmi, nefiind un dăunător de lemn însemnat. Se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
Buretele se decolorează, ca "Pleurotus ostreatus", cu acid sulfuric brun-rozaliu, cu roșu, apoi violet și cu tinctură de Guaiacum verde-albăstrui. Ciuperca poate fi confundată cu specii aceluiași gen sau al unuia înrudit, ca de exemplu cu: "Pleurotus cornucopiae var. citrinopileatus" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust neplăcut), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus ostreatus" cu variațiile lui, (cu toate comestibile) "Pleurotus ostreatus f. florida" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
sulfuric brun-rozaliu, cu roșu, apoi violet și cu tinctură de Guaiacum verde-albăstrui. Ciuperca poate fi confundată cu specii aceluiași gen sau al unuia înrudit, ca de exemplu cu: "Pleurotus cornucopiae var. citrinopileatus" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust neplăcut), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus ostreatus" cu variațiile lui, (cu toate comestibile) "Pleurotus ostreatus f. florida" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar cu letal otrăvitoarea "Pleurocybella porrigens" de culoare mai
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
tinctură de Guaiacum verde-albăstrui. Ciuperca poate fi confundată cu specii aceluiași gen sau al unuia înrudit, ca de exemplu cu: "Pleurotus cornucopiae var. citrinopileatus" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust neplăcut), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus ostreatus" cu variațiile lui, (cu toate comestibile) "Pleurotus ostreatus f. florida" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar cu letal otrăvitoarea "Pleurocybella porrigens" de culoare mai închisă. "Pleurotus" conține 18 aminoacizi esențiali organismelor vii
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
poate fi confundată cu specii aceluiași gen sau al unuia înrudit, ca de exemplu cu: "Pleurotus cornucopiae var. citrinopileatus" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust neplăcut), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus ostreatus" cu variațiile lui, (cu toate comestibile) "Pleurotus ostreatus f. florida" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar cu letal otrăvitoarea "Pleurocybella porrigens" de culoare mai închisă. "Pleurotus" conține 18 aminoacizi esențiali organismelor vii și este recomandat în alimentația
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
cu specii aceluiași gen sau al unuia înrudit, ca de exemplu cu: "Pleurotus cornucopiae var. citrinopileatus" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust neplăcut), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus ostreatus" cu variațiile lui, (cu toate comestibile) "Pleurotus ostreatus f. florida" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar cu letal otrăvitoarea "Pleurocybella porrigens" de culoare mai închisă. "Pleurotus" conține 18 aminoacizi esențiali organismelor vii și este recomandat în alimentația diabeticilor, pentru combaterea
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
ca de exemplu cu: "Pleurotus cornucopiae var. citrinopileatus" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust neplăcut), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus ostreatus" cu variațiile lui, (cu toate comestibile) "Pleurotus ostreatus f. florida" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar cu letal otrăvitoarea "Pleurocybella porrigens" de culoare mai închisă. "Pleurotus" conține 18 aminoacizi esențiali organismelor vii și este recomandat în alimentația diabeticilor, pentru combaterea anemiilor, dar și pentru mineralizarea organismului (conține vitamina
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
de "Pleurotus cornucopiae" în România a fost obținută în anul 1983 la „Ciupercăria Mogoșoaia a I.C.L.F. Vidra”, de către autoare, sub îndrumarea regretatului dr. N. Mateescu, fiind semnalată pentru prima dată în revista Producția vegetală, Horticultura, 1983. [[Categorie:Pleurotus]] [[Categorie:Ciuperci comestibile]] [[Categorie:Ciuperci parazite]] [[Categorie:Ciuperci saprofite]] [[Categorie:1793 în știință]]
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
Jacquin, 1774 ex Paul Kummer (1871), din încrengătura Basidiomycota în familia "Pleurotaceae" și de genul "Pleurotus", al cărui nume generic este derivat din cuvintele grecești ("= laterală, flancă, coastă" și ("=ureche"), iar epitetul din cuvântul latin ("=scoică, stridie"), este o ciupercă comestibilă, care crește sălbatică sau poate fi și cultivată. Ea este denumită în popor păstrăv de fag, burete negru, păstrag, găinușa-pădurii sau păstrăvul cerului. Specia este un saprofit dar și parazit care năpădește numai arbori bolnavi sau slăbiți, în primul rând
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
ciupercă de iarnă. Buretele se decolorează, cu acid sulfuric brun-rozaliu, cu roșu, apoi violet și cu tinctură de Guaiacum verde-albăstrui. Ciuperca poate fi confundată cu specii aceluiași gen sau al unuia înrudit, ca de exemplu cu variațiile lui, cu toate comestibile, ca "Pleurotus ostreatus forma florida", respectiv "Pleurotus cornucopiae" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust și miros de ciuperci, dar prea vâscos), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
brun-rozaliu, cu roșu, apoi violet și cu tinctură de Guaiacum verde-albăstrui. Ciuperca poate fi confundată cu specii aceluiași gen sau al unuia înrudit, ca de exemplu cu variațiile lui, cu toate comestibile, ca "Pleurotus ostreatus forma florida", respectiv "Pleurotus cornucopiae" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust și miros de ciuperci, dar prea vâscos), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar cu letal otrăvitoarea "Pleurocybella porrigens" de culoare
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
confundată cu specii aceluiași gen sau al unuia înrudit, ca de exemplu cu variațiile lui, cu toate comestibile, ca "Pleurotus ostreatus forma florida", respectiv "Pleurotus cornucopiae" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust și miros de ciuperci, dar prea vâscos), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar cu letal otrăvitoarea "Pleurocybella porrigens" de culoare mai închisă. Legendă: fără semn=comestibil; !=necomestibil; !!=otrăvitor; !!!=letal. În anul 1951, s-a
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
aceluiași gen sau al unuia înrudit, ca de exemplu cu variațiile lui, cu toate comestibile, ca "Pleurotus ostreatus forma florida", respectiv "Pleurotus cornucopiae" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust și miros de ciuperci, dar prea vâscos), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar cu letal otrăvitoarea "Pleurocybella porrigens" de culoare mai închisă. Legendă: fără semn=comestibil; !=necomestibil; !!=otrăvitor; !!!=letal. În anul 1951, s-a dovedit că specia
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
exemplu cu variațiile lui, cu toate comestibile, ca "Pleurotus ostreatus forma florida", respectiv "Pleurotus cornucopiae" (comestibil), "Pleurotus dryinus" (necomestibil, gust și miros de ciuperci, dar prea vâscos), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar cu letal otrăvitoarea "Pleurocybella porrigens" de culoare mai închisă. Legendă: fără semn=comestibil; !=necomestibil; !!=otrăvitor; !!!=letal. În anul 1951, s-a dovedit că specia conține pleuromutilină care este un diterpen produs de
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
miros de ciuperci, dar prea vâscos), "Pleurotus eryngii" (comestibil), "Pleurotus pulmonarius" (comestibil), "Lentinellus cochleatus" (de calitate inferioară), "Panellus serotinus" (comestibil, dar ceva amar), "Panellus stipticus" (necomestibil), sau chiar cu letal otrăvitoarea "Pleurocybella porrigens" de culoare mai închisă. Legendă: fără semn=comestibil; !=necomestibil; !!=otrăvitor; !!!=letal. În anul 1951, s-a dovedit că specia conține pleuromutilină care este un diterpen produs de mai multe specii de "Basidiomycota", în special din genul "Pleurotus". Ea este un antibiotic potent și selectiv, activ împotriva unei game
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
Coprinus comatus (Christian Hendrik Persoon, 1797), sin. între altele Agaricus cylindricus (Jacob Christian Schäffer, 1774), sau Agaricus comatus (Otto Friedrich Müller, 1780), din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Agaricaceae" și de genul "Coprinus" este o ciupercă comestibilă, cunoscută în popor sub denumirea burete cu perucă sau burete de cerneală. Ea este o specie saprofită care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol bogat în substanțe organice în grupuri mari, pe marginea de drumuri pietruite
Burete cu perucă () [Corola-website/Science/335841_a_337170]
-
pe un extras din aceste ciuperci. Marele bucătar francez Jean-Baptiste Troigros a spus odată, că ciupercile sale preferate, de care ar dorii să existe pe tot parcursul anului, ar fi șampinionul văratic, zbârciogul și buretele cu perucă (1930). Ciuperca este comestibilă și tânără gustoasă. Când lamelele devin roze, ciuperca se aruncă. Solzii trebuie curățați de pe ciupercă, pentru ca nu se pot digera. Bureții sunt savuroși preparati ca supă, de asemenea în legătură cu legume fine sau adăugați la jumări de ou, omletă precum sufleu
Burete cu perucă () [Corola-website/Science/335841_a_337170]
-
Morchella elata, din familia "Morchellaceae" și genul "Morchella" este o ciupercă de tip "Ascomycota", fiind comestibilă și foarte delicată. Ea a fost descrisă de savantul suedez Elias Magnus Fries, în anul 1822, în volumul 2 al operei sale "Systema mycologicum, sistens fungorum ordines, genera et species". Buretele este denumit în popor zbârciog suplu. El este în
Zbârciog suplu () [Corola-website/Science/335864_a_337193]
-
Jacquet", "Morchella frustrata", "Morchella punctipes", sau "Morchella steppicola". Sub numele românesc de „zbârciog” se tratează aproape mereu patru mari genuri de ciuperci: "Gyromitra", "Helvella", "Morchella" și "Verpa". Între primele două se găsesc specii otrăvitoare pe când cele două din urmă sunt comestibile. Cu toate că cele patru genuri sunt goale pe interior, ele pot fi deosebite destul de ușor: "Morchella" și "Verpa" sunt unicamerale, pe când "Gyromitra" și "Helvella" sunt multicamerale, prezentând o încrengătură de goluri în interiorul lor. Pentru un începător, confundarea cu buretele posibil mortal
Zbârciog suplu () [Corola-website/Science/335864_a_337193]
-
Morchella esculenta, din familia "Morchellaceae" și genul "Morchella" este o ciupercă de tip "Ascomycota" care este comestibilă și foarte delicată. Ea este denumită în popor zbârciog galben. Acest burete este în mod predominant locuitor de sol saprofit, crescând în grupuri mici sau solitar, și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord ca una din
Zbârciog galben () [Corola-website/Science/335857_a_337186]
-
sin. "Morchella rufobrunnea", "Morchella steppicola", sau "Verpa bohemica". Sub numele românesc de „zbârciog” se tratează aproape mereu patru mari genuri de ciuperci: "Gyromitra", "Helvella", "Morchella" și "Verpa". Între primele două se găsesc specii otrăvitoare pe când cele două din urmă sunt comestibile. Cu toate că cele patru genuri sunt goale pe interior, ele pot fi deosebite destul de ușor: "Morchella" și "Verpa" sunt unicamerale, pe când "Gyromitra" și "Helvella" sunt multicamerale, prezentând o încrengătură de goluri în interiorul lor. Pentru un începător, confundarea cu buretele posibil mortal
Zbârciog galben () [Corola-website/Science/335857_a_337186]
-
Morchella steppicola, (Maria Iacovlevna Zerova, 1941) din familia "Morchellaceae" și genul "Morchella" este o ciupercă de tip "Ascomycota", fiind comestibila și delicată. Buretele este denumit în popor zbârciog de stepa . El este un saprofit, crescând în grupuri mici sau solitar. El se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în mod predominant în zonele de stepa pe teren deschis
Zbârciog de stepă () [Corola-website/Science/335873_a_337202]
-
confundă cam greu cu alte specii. Totuși, chiar pentru începători, s-ar putea întâmpla la "Morchella elatoides Jacquet", "Morchella esculenta", "Morchella pragensis", "Morchella punctipes", "Verpa bohemica" sau la otrăvitoarea "Gyromitra esculenta (zbârciogul gras)", respectiv "Gyromitra gigas" sau "Gyromitra korfii", ambele comestibilele, dar ușor de confundate cu zbârciogul gras. Zbârciogul de stepä poate fi uscat sau preparat că Zbârciogul galben.
Zbârciog de stepă () [Corola-website/Science/335873_a_337202]
-
Russula silvicola" sin. "Russula silvestris" și în special cu "Russula nobilis (vinețica nobilă)" sau cu "Russula luteotacta", "Russula mesospora" sin. "Russula intermedia", "Russula persicina", "Russula pseudointegra", "Russula rhodopus" respectiv "Russula sanguinea". De asemenea, "Russula emetica" poate fi confundată cu specii comestibile cum sunt "Russula aurea", "Russula decipiens", "Russula decolorans", "Russula integra", "Russula lepida" sin. "Russula rosacea", "Russula paludosa", "Russula vesca" (se decolorează cu sulfat de fier portocaliu-roșu) sau "Russula xerampelina". Pentru genul "Russula" (ca și pentru soiurile "Lactarius" și "Lactifluus") contează
Vinețica focului () [Corola-website/Science/335885_a_337214]