7,605 matches
-
Subiecții din toate grupele au înregistrat o scădere a răspunsurilor modelate în timp. Descreșterea poate fi cel mai bine atribuită faptului că răspunsurile au fost foarte complexe; acestea au fost formate din combinații diferite ale unui set obișnuit de elemente comportamentale care ar produce intervenții asociative considerabile; iar subiecții nu au avut nici o ocazie să repete răspunsurile, fie ele simbolice sau deschise. Relativa superioritate a codului de etichetare generală este demonstrată și mai clar când performanțele de potrivire sunt notate conform
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ocupă cu procesele de reproducere motorie. Aceasta implică folosirea reprezentărilor simbolice ale patternurilor modelate să ghideze performanțele deschise. Procesul de ghidare reprezentațională este esențial același ca răspunsul de învățătură în condițiile în care o persoană urmează din punct de vedere comportamental un pattern deschis la exterior sau este direcționată printr-o serie de instrucțiuni menite să decreteze secvențe noi de răspuns. Singura diferență este aceea că, în ultimele cazuri, performanțele sunt direcționate de indicații exterioare, pe când, în cazul modelării întârziate, reproducerea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un pattern deschis la exterior sau este direcționată printr-o serie de instrucțiuni menite să decreteze secvențe noi de răspuns. Singura diferență este aceea că, în ultimele cazuri, performanțele sunt direcționate de indicații exterioare, pe când, în cazul modelării întârziate, reproducerea comportamentală este monitorizată de contrapărți simbolice sau stimuli absenți. Rata și nivelul de învățare observațională sunt conduse în parte, la nivel motor, de disponibilitatea răspunsurilor componente necesare. Patternurile de comportament complex sunt produse de combinații de componente învățate anterior care pot
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
necesare, elementele constitutive pot fi cel mai bine stabilite prin remodelarea reîntăritoare și, apoi, componentele complexe pot fi dobândite imitativ. În multe cazuri, patternurile de răspunsuri modelate au fost dobândite și reținute în forme reprezentaționale, dar nu pot fi reproduse comportamental din cauza limitărilor fizice. Puțini fani ai baschetului ar putea să realizeze performanța remarcabilă a unui jucător profesionist înalt, în ciuda repetiției și a atenției lor consecvente. Normarea (adaptarea) corectă comportamentală a indicilor modelatori este, după Bandura, de asemenea greu de obținut
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dobândite și reținute în forme reprezentaționale, dar nu pot fi reproduse comportamental din cauza limitărilor fizice. Puțini fani ai baschetului ar putea să realizeze performanța remarcabilă a unui jucător profesionist înalt, în ciuda repetiției și a atenției lor consecvente. Normarea (adaptarea) corectă comportamentală a indicilor modelatori este, după Bandura, de asemenea greu de obținut în condițiile în care performanțele modelului sunt guvernate de o ajustare subtilă a răspunsurilor interne ce nu pot fi observate și nici foarte ușor comunicate. Un cântăreț de operă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cântăreț de operă ambițios poate beneficia considerabil de pe urma observării unei voci profesioniste, totuși reproducerea vocală profesionistă va fi mult împiedicată de faptul că răspunsurile musculare laringeale și respiratorii nici nu sunt observabile, nici nu pot fi ușor descrise. Problema reproducerii comportamentale este - consideră Bandura - mai complicată în cazul abilităților motorii foarte bine coordonate, cum ar fi golful, unde o persoană nu poate constata multe dintre răspunsurile pe care le dă, și trebuie să se bazeze în primul rând pe indicii proprioceptive
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
activată într-o performanță deschisă dacă apar sancțiunile negative sau condițiile nefavorabile. Ca atare, când sunt introduși stimuli pozitivi, învățarea observațională este pusă prompt în acțiune (Bandura, 1965). Variabilele de întărire nu numai că reglează expresia deschisă de potrivire/adecvare comportamentală, dar pot, de asemenea, să afecteze învățarea observațională prin exercitarea unui control selectiv asupra tipurilor de indicatori de modelare la care o persoană aspiră cel mai mult. Mai mult, acestea pot facilita retenția selectivă prin activarea deliberată a codării și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unanimi”, specificul modelării verbale, modul de învățare a răspunsului și, desigur, răspunzând concluziilor și criticilor. Este teoria în care a încercat (și a reușit) să extindă granițele rigide ale behaviorismului. Dezvoltarea de noi modele de răspuns presupune organizarea de elemente comportamentale în anumite modele și secvențe. Procesul de integrare a unui răspuns deosebit este facilitat de reprezentarea clară a modului cum elementele variate trebuie să fie combinate și împărțite în secvențe temporale. Această informație poate fi transmisă prin demonstrație fizică, prin
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Miller și având ca subiect teoria învățării: Frustration and Aggression (1939), Social Learning and Imitation (1941) și Personality and Psychoterapy (1950). Teoria învățării sociale enunțată de Miller și Dollard include o sinteză impresionantă de cunoștințe din domenii aparent ireconciliabile: teoria comportamentală a lui Hull, psihanaliza freudiană și teoria culturii. Ca și Bandura, ei încercau să depășească limitele behaviorismului clasic. Considerând comportamentul atât un rezultat al condițiilor sociale, cât și al legilor psihologice, ei accentuează rolul proceselor mentale superioare, în special al
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
apară numai mult mai târziu, dacă într-adevăr apar. Dacă, de fapt, aceste răspunsuri sunt recompensate, ele sunt învățate; dacă nu, ele tind să dispară. 5.5. Învățarea socială și imitațiatc " 5.5. Învățarea socială și imitația" Abia după eșafodarea „comportamentală” și „mentală”, Miller și Dollard au trecut la expunerea unei teorii consolidate a învățării sociale. Au indicat și câteva „formule” privind învățarea prin imitație (learning by imitation) și opusul psihologic al acesteia, comportamentul conflictual (conflict behavior). 5.5.1. Învățarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de unsprezece ani în care a fost profesor de psihologie și secretar executiv al Centrului de Consiliere de la Universitatea din Chicago (1945-1957). În 1957 a plecat la Universitatea din Wisconsin; în 1963 devenea membru rezident al Institutului Western de Științe Comportamentale din La Jolla, California (până în 1968). De atunci rămâne membru rezident la Centrul pentru Studiul Personalității. A murit în 1987, cu renumele de cel mai mare gânditor umanist și psihoterapeut al Americii. Rogers a declanșat „revoluția umanistă” prin dezvoltarea unui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de la o vârstă cât mai fragedă; nu numai pentru a-și construi propriile rațiuni de judecată sau chiar pentru a comite greșeli, ci și pentru a evalua consecințele acestor judecăți și alegeri. Părintele îi poate oferi copilului informații și modele comportamentale; dar este necesar ca acel copil sau adolescent, pe măsură ce crește, să-și evalueze comportamentul, să tragă propriile-i concluzii și să-și stabilească singur și liber standardele cele mai potrivite pentru el. Copilul sau adolescentul dependent de evaluările altora - atât
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care se formează o relație în care ei sunt siguri că persoana se va descoperi, va deveni și va învăța să activeze mai liber - dar în care nu se poate prezice conținutul specific al următoarei faze de terapie sau soluția comportamentală pe care clientul o găsește la o problemă dată. Direcția generală este dependentă și se poate ști sigur că va fi și adecvată, dar conținutul specific rămâne imprevizibil. 6. Legătura dintre dreptate și determinism. Rogers se declara impresionat de paradoxul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
secolului trecut, în America a apărut un nou tip de psihologie, numită „umanistă”; el a numit-o a forței a treia (Third Force Psychology Theory) și considera că în acel moment de tranziție este categoric diferită de psihologiile freudiste și comportamentale, cele două mari psihologii dominante ale înțelegerii (vezi Maslow, 1968a, pp. 72-75). Pentru a schița acest lucru și a arăta că vorbește despre o filosofie de viață, Maslow afirma că are în vedere noi și decisive concepții despre relațiile interpersonale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
teorie psihologică, „clasică” și „academică” fusese larg aplicată încă de la prima formulare detaliată și testată a lui Watson (1924), a lui Hull (1943) și a lui Skinner (1938), depășind limitele inițiale în diverse alte domenii, precum achiziționarea deprinderilor motorii, devieri comportamentale și terapie, psihologia socială. Are răspunsuri de un anumit fel la orice întrebare referitoare la natura umană. În acest sens este o filosofie, o filosofie a psihologiei. Cea de-a doua filosofie, care, după Maslow, începuse să domine întregul câmp
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
me the baby” („Dați-mi un copil”). 1.4. Autodirecționarea învățării (self-directed learning)tc "1.4. Autodirecționarea învățĂrii (self‑directed learning)" Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994) ne oferă un exemplu de construcție a învățării bazându-se pe tehnici de modificare comportamentală (individul urmărind să-și schimbe propriul comportament). Astfel, în cazul învățării autodirecționate, cel care învață îndeplinește simultan roluri de subiect al experimentului și de experimentator. Pentru realizarea procesului se vor alege răspunsul pe care dorim să-l întărim și motivatorul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
simultan roluri de subiect al experimentului și de experimentator. Pentru realizarea procesului se vor alege răspunsul pe care dorim să-l întărim și motivatorul acestuia. Cei trei autori își sprijină demersul pe un exemplu frecvent întâlnit în tehnicile de schimbare comportamentală cotidiană: cel al dorinței unei persoane de a slăbi un număr de kilograme. Pasul următor stabilirii acestui deziderat este reprezentat de decizia asupra motivatorului (și, în acest caz, persoana în cauză trebuie să fie pe deplin onestă cu ea însăși
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ocupate de către fiecare membru în structura organizației” (Mullins, 1993, p. 186). Acestor definiri ale rolului le putem adăuga o alta mai extinsă: „Rolul, în toate sensurile sale - ideal sau actual, general sau specific, prescris sau emergent -, se referă la consistența comportamentală din partea unei persoane care contribuie la relaționări mai mult sau mai puțin stabile cu una sau mai multe altele” (Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 323). Gândind în această manieră, ne putem convinge că modul în care o persoană interpretează un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aceasta poate fi pusă pe cap și poate fi scoasă de pe cap (ideea este de a nu trimite spre stereotipii; cineva va avea un mod de manifestare, dar acest mod este dat de rolul jucat, și nu de o permanență comportamentală). De Bono ne prezintă cele șase ipostaze: 1. Pălăria albă se centrează pe fapte, pe necesarul de informații și pe privirea obiectivă adusă de acestea. 2. Pălăria roșie trimite spre intuiție, sentimente și emoții. Cursantul se focalizează astfel pe propriile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mic burgheză, această balansare între idealism și teamă, între atitudini de bravadă și lașitate, între proiectarea unor mari proiecte și autoimpunerea unor limite. Mentalitatea mic-burgheză nu și-a asumat nici o misiune revoluționară radicală. În planul raporturilor sociale avem o dualitate comportamentală: burgheză prin comportament economic și mentalitate mic-burgheză în atitudinile publice, o dualitate datorată aceluiași impact de neocolit, cel al naționalului, prioritatea epocii noastre moderne. Totul era subordonat edificării spațiului național. În această construcție burghezia românească fiind slabă economic, a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
altfel decât în urma unor probleme temporare. Indicatorul subiectiv este prin urmare mai potrivit în acest caz decât în cazul stării de sănătate. În ceea ce privește religiozitatea, am folosit un indicator de credință, și anume credința în judecata de apoi, și un indicator comportamental: dacă persoana merge la biserică de cel puțin 3-4 ori pe lună. După cum era de așteptat, satisfacția cu starea de sănătate este asociată semnificativ și pozitiv cu nivelul general de fericire. Cei mulțumiți cu sănătatea lor se declară în medie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
starea de sănătate este incertă, dat fiind că probabilitatea de eroare este de 6%. Mulțumirea cu prietenii influențează însă negativ credința că oamenii fără prieteni pot fi fericiți. În cazul religiozității, putem trage două concluzii interesante. În primul rând, religiozitatea comportamentală influențează pozitiv credința că oamenii săraci, bolnavi sau fără prieteni pot fi fericiți - deși nu influențează credința că oamenii nereligioși pot fi fericiți. Regăsim aici probabil un efect specific al socializării religioase în comunitate, efect pe care credința fără acțiune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de rudenie. Am văzut în cazul tipului local de relaționare cum respondenții chestionarului paremiologic preferă (12, 20) o conduită personală unui mod de viață socială controlat sau dependent de rude. Este de presupus că acest sistem de valori (reflectând opțiuni comportamentale ale societății actuale) este responsabil de fenomenul de „fragmentare genealogică” constatat de noi la nivelul celor mai multe dintre grupurile patronimice de la Tilișca. Opțiunile „temporale” pentru planificare (15, 23) sau meticulozitate (25, 26) pot fi corelate, în același plan al organizării sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în industrie. D. Sandu (1984, 128) explica intensitatea crescută a acestui flux migratoriu prin efectul de contagiune (sau „efectul bulgărelui de zăpadă”), astfel că, numărul celor care migrează joacă un rol important în creșterea presiunii sociale pentru adoptarea aceluiași model comportamental, atrăgând astfel mai mulți actori sociali. Potrivit aceluiași autor, acest flux migratoriu specific anilor ’80 a fost însoțit de o serie de consecințe asupra volumului și compoziției demografice a comunităților locale, structurii și funcționalității gospodăriilor de la originea și destinația fluxurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
unei familii sau doar pe unul din ei să migreze spre alte destinații unde își pot împlini nevoile (cel puțin cele materiale). Pe de altă parte, incertitudinea, înțeleasă ca nesiguranța în plan psihologic și ca blocaj și oscilație în plan comportamental (Mărginean, 1996, 262), stări ce caracterizează o mare parte a tinerilor sau a familiilor atunci când au în vedere întemeierea propriilor cămine, susținerea financiară a acestora independent de ajutorul părinților sunt motive pentru migrație. Totodată, aceste motive îi obligă pe cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]