6,847 matches
-
va intra în colhozuri. În rezultat de la 6 iulie pînă la 1 septembrie 1949, în RSSM au fost organizate 750 de colhozuri în care au intrat 183.333 gospodării țărănești. Deși deportarea din anul 1951 s-a înfăptuit pe criteriu confesional dar nu de clasă ea de asemenea trebuie privită în contextul doctrinei staliniste a luptei de clasă. Cea mai gravă crimă a "martorilor lui Iehova" care au fost deportați din republică, în opinia conducerii Ministerului Securității al RSSM, era tendința
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
existând și minorități de germani (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%), luterani (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Érd este înfrățit cu următoarele orașe din alte țări:
Érd () [Corola-website/Science/305447_a_306776]
-
maghiari, existând și minorități de germani (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), luterani (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Szekszárd () [Corola-website/Science/305449_a_306778]
-
Bonaparte în 1797. În 1653, țăranii din teritoriile Lucerna, Berna, Solothurn, și Basel s-au revoltat din cauza devalorizării monedei. Deși autoritățile au prevalat în acest război țărănesc elvețian, au făcut trecerea la reforme fiscale și împiedicând o dezvoltare absolutistă. Tensiunile confesionale au rămas, totuși, și au izbucnit din nou, în luptele de Villmergen în 1656 și 1712. În timpul revoluției franceze, armatele franceze au învăluit Elveția în timpul luptelor împotriva Austriei. În 1798 Elveția a fost complet cucerită de francezi, care au transformat
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
etapă de remarcabil progres economic, edilitar, cultural, spiritual. Integrată în România Mare, aflată pe coordonatele unui regim politic democratic, Timișoara se impune ca un centru urban modern, cu o viață publică complexă și dinamică, în care buna-nțelegere etnică și confesională, s-a asociat cu un spirit creator, cu un interes mereu sporit pentru cultură și valorile civilizației europene. Datorită respectării libertăților cetățenești, înscrisă în Constituția din anul 1923, Timișoara s-a definit în societatea românească ca un model de conviețuire
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
regimului social-politic românesc. În peisajul economic apar zeci de întreprinderi industriale, unități comerciale, bancare etc. Zeci de instituții școlare cu limbile de predare română, maghiară, germană, sârbă, ebraică asigură instruirea, fără opreliști, a tinerei generații. Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea nestânjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană modernă. Anii interbelici au fost marcați de multiple împliniri pentru locuitorii orașului. La 15 noiembrie 1920 Timișoara devine Centru universitar, prin Decretul semnat de Regele Ferdinand
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,75%), cu o minoritate de romi (2,36%). Pentru 2,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,3%). Pentru 2,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În urma cercetărilor istorice putem deduce că în timpul ocupației romane, este posibil să fi existat aici o așezare stabilă, având în vedere că Osica de
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
români (94,75%), cu o minoritate de romi (2,36%). Pentru 2,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,3%). Pentru 2,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În urma cercetărilor istorice putem deduce că în timpul ocupației romane, este posibil să fi existat aici o așezare stabilă, având în vedere că Osica de Sus este situată pe fostul drum roman ce mergea de la Dunăre spre defileul Oltului, și aflându
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
Aici s-au asezat primii sași din regiunea Sibiului. Conform datelor recensământului din 1930 populația Vurpărului era de 2.399 de locuitori, dintre care 1.204 români, 961 germani, 218 țigani, 9 evrei, 6 maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional populația Vurpărului era alcătuită atunci din 950 de lutherani, 779 ortodocși, 646 greco-catolici, 9 mozaici, 8 baptiști, 4 romano-catolici și 3 reformați. La alegerile locale din anul 2008 a fost reales ca primar pentru a patra oară Mihail Lienerth (PSD
Vurpăr, Sibiu () [Corola-website/Science/301519_a_302848]
-
unguri, 45 sârbi, 26 români, 4 croați și 2 sloveni. În 1867 limba de predare devine cea maghiară. Treptat, liceul devine neîncăpător și se construiește un altul, cel care acum este Colegiul Național Constantin Diaconovici Loga. Liceul piariștilor rămâne liceu confesional romano-catolic, iar numele sub care va fi cunoscut este „Liceul Piarist”. Locul pe care era construită clădirea liceului era mic. În urma demolării zidurilor cetății Timișoara și a anulării restricțiilor militare privind clădirea construcțiilor în zona din exteriorul zidurilor s-a
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
a inclus "golden tickets" în 12 copii, care garantau accesul la orice concert 30 Seconds to Marș ,plus accesul în cabina. Cel de-al doilea album, “A beautiful lie”, este scris mai degrabă într-o notă personală, pe un ton confesional. “Pe primul album am creat o lume, apoi ne-am ascuns în spatele ei”, mărturisește Jared Leto. “Cu acest album am decis să fim mai mult personali și mai puțin cerebrali. Deși avem în continuare elemente conceptuale și idei tematice, albumul
30 Seconds to Mars () [Corola-website/Science/313124_a_314453]
-
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,06%), cu o minoritate de romi (11,17%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,34%). Pentru 2,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Vărbilău are o suprafață de 4206 ha.(42,06 km²). Populația este grupată în 5 sate, cel mai mare fiind Vărbilăul (peste jumătate
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
români (86,06%), cu o minoritate de romi (11,17%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,34%). Pentru 2,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Vărbilău are o suprafață de 4206 ha.(42,06 km²). Populația este grupată în 5 sate, cel mai mare fiind Vărbilăul (peste jumătate din numărul total al populației) și are o densitate medie la nivelul comunei de 173,01
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
această localitate există un număr nesemnificativ de enoriași ce aparțin acestei confesiuni, biserica nu mai este funcțională și părți din ea au ajuns să fie folosite în scopuri comerciale. În acest loc a funcționat între 1680 - 1918 școala primară românească (confesională) întreținută de biserică. Aici a învățat Gheorghe Golda - alias Gheorghe Giurgiu Crișan, conducător al răscoalei de la 1784. Aici a fost învățător Nicolae Bengescu, tribunul care în 1848 a improvizat “Marșul lui Iancu.” În cimitirul acestei biserici își dorm somnul de
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
ordinațiune episcopească, dispunându-se luarea măsurilor de rigoare. Nivelul la care ajunseseră fostele școli grănicerești este reflectat în presa vremii prin intermediul unui corespondent sub pseudonimul „"De sub poalele Surului"”: Drept urmare, școala este pusă sub scutul bisericii, ea căpătând un puternic caracter confesional. La baza măsurii a stat ordinațiunea Curții din Viena din 1854, potrivit căreia toate școlile poporane din Transilvania au trecut sub jurisdicția și întreținerea comunităților religioase de care aparțineau, măsură întărită și prin alte reglementări ulterioare, școala din Racovița având
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
din 1867 prin care Transilvania a fost încorporată Ungariei, această lege cu mici modificări a reglementat problemele școlare ale împărăției până în anul 1918, când a fost abrogată. Ea prevedea introducerea limbii maghiare ca obiect de studiu obligatoriu și punerea școlilor confesionale și sub controlul inspectorilor regești de școli. Docenților li se cereau pregătire de specialitate, limitându-se numărul școlarilor pentru un singur învățător la 80. În spiritul acestei legi, se încep discuțiile pentru înființarea în sat a unei „școli normale” în vederea
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
1871, sub conducerea învățătorului Ioan Moldovan, teolog absolut de Blaj, „care știa scrie și citi și germănește și ungurește”. Din cauza problemelor materiale și financiare cu care se confrunta noua școală recent înființată, care moștenea întregul patrimoniu precar al vechii școli confesionale, Ioan Moldovan își încheie activitatea în anul următor, 1872, părăsind localitatea chiar dacă ajutoarele bănești din partea „Fondului școlastic” nu au lipsit. De menționat, este că, David Urs de Margina „prezident în funcțiune” a ocrotit școala din Racovița și a cerut eforiei
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Algyő () [Corola-website/Science/313993_a_315322]
-
argint cu chenar de aur pentru slujbă. Tot din acel inventar aflăm și starea celorlalte clădiri pe care le deținea parohia și anume: casa parohială are 3 încăperi și e acoperită cu trestie. Nu avem amănunte despre casa sfătului. Școala confesională apare în acest inventar în funcțiune și acoperită cu șindrilă. Preotul Teodor Iulian are meritul de a fi reînnoit școala confesională. În 1873 s-au adunat bani sau bucate de la credincioși. O listă cu cei ce au contribuit la edificarea
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
și anume: casa parohială are 3 încăperi și e acoperită cu trestie. Nu avem amănunte despre casa sfătului. Școala confesională apare în acest inventar în funcțiune și acoperită cu șindrilă. Preotul Teodor Iulian are meritul de a fi reînnoit școala confesională. În 1873 s-au adunat bani sau bucate de la credincioși. O listă cu cei ce au contribuit la edificarea „școalei”, data 2 aprilie 1873, are 194 poziții. Lucrările efective au început în anul următor, cum ne arată contractul încheiat cu
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,43%), cu o minoritate de romi (2,46%). Pentru 4,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,49%). Pentru 4,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată din satele Ciurari, Ciumați, Coeni și
Comuna Isvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/313432_a_314761]
-
români (93,43%), cu o minoritate de romi (2,46%). Pentru 4,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,49%). Pentru 4,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată din satele Ciurari, Ciumați, Coeni și Izvoarele, având în total 2134 de locuitori ce trăiau în 492 de case și 10 bordeie
Comuna Isvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/313432_a_314761]
-
duce la presupunerea zidirii sale pe fundații vechi, probabil din perioada romanică. Conform recensământului din 1930 localitatea număra 2.315 locuitori, dintre care 1.089 germani, 1.085 români, 66 maghiari, 58 țigani, 13 cehi și slovaci ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.085 evanghelici (luterani), 1.035 ortodocși, 97 greco-catolici, 48 romano-catolici, 43 reformați (calvini) ș.a. Aici a activat ca paroh luteran arheologul și naturalistul sas Johann Michael Ackner (1782-1862). În anul 2004 a fost realizată de
Gușterița, Sibiu () [Corola-website/Science/313781_a_315110]
-
prin grija Episcopiei Ortodoxe de Alba-Iulia. În prezent, lăcașul de cult are fundație din piatră de râu, pereții din lemn de brad, acoperișul din șindrilă și clopotnița acoperită cu tablă. Între 1851-1907, pe lângă biserica din comună a existat o școală confesională românească, care, deși fusese deschisă încă din a doua jumătate a secolului XVII, nu a putut funcționa decât în perioada menționată datorită greutăților materiale. Din cauza rigorilor impuse de legea Apony, în 1907 școala și-a încheiat activitatea fiind redeschisă în
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
o anumită sumă de bani. În perioada următoare denumirea localității variază: 1431-Panijth; 1567-Panijt; 1733-Penyed; 1750-Penyet;1760-62: Panit; 1850-Panot; 1854-Panit. Odinioară numărul creștinilor ortodocși era destul de însemnat, împuținarea acestora, ca dealtfel a românilor în general, fiind oglindită de conscripțiile urbariale sau confesionale din secolele trecute. Prin Diploma Leopoldină din 16/28 februarie 1699 este legalizată acțiunea de unire a unei părți a românilor cu biserica din Roma, act care a stârnit reacția a numeroși români din Transilvania. Încă la începutul anului, preotul
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]