190,047 matches
-
pe baza materialului și a lucrărilor existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanței de neurmărire/netrimitere în judecată atacate, dacă această soluție a fost sau nu dispusă cu respectarea prevederilor legale. Curtea a constatat că dispozițiile criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta consfințit de prevederile constituționale și de reglementările internaționale, petentul având deplina libertate de a demonstra în fața instanței de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ... 14. De asemenea, Curtea a constatat că drepturile fundamentale menționate anterior nu sunt cu nimic îngrădite prin dispozițiile de lege criticate, din moment ce prevederile art. 341 alin. (6) și (7) din Codul de procedură penală reglementează soluțiile ce pot fi date de judecătorul de cameră
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
intervenție legislativă asupra unor instituții importante, precum procedura soluționării plângerii împotriva soluțiilor procurorului, fiind citate: Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, prin care s-a constatat că soluția legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra plângerii fără participarea petentului, a procurorului și a intimaților este neconstituțională; Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
preliminară se pronunță asupra plângerii fără participarea petentului, a procurorului și a intimaților este neconstituțională; Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, prin care s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (10) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță fără participarea procurorului și a inculpatului, este neconstituțională; Decizia nr. 733 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță fără participarea procurorului și a inculpatului, este neconstituțională; Decizia nr. 733 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 27 ianuarie 2016, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. c) și, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, întrucât împiedică accesul la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
neconstituționale, întrucât împiedică accesul la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală. Curtea a reținut că, prin modificarea normelor procesual penale în acord cu deciziile sale anterior citate, viciile de neconstituționalitate constatate au fost acoperite. Astfel, Curtea a constatat că textul de lege criticat reglementează atât cu privire la citarea petentului și a intimaților și încunoștințarea procurorului în această procedură, cu posibilitatea de a depune note scrise referitor la admisibilitatea ori temeinicia plângerii, cât și cu privire la posibilitatea
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
posibilitatea petentului și a intimaților de a formula cereri și de a ridica excepții cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală. În aceste condiții, Curtea a constatat că, în respectiva cauză, petentul - fiind citat și având posibilitatea de a depune note scrise referitor la admisibilitatea și temeinicia plângerii, de a demonstra nelegalitatea soluției atacate în raport cu lucrările și materialul din dosarul de urmărire penală și oricare
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
excepții cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, în măsura în care în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală - beneficiază de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil. ... 16. Pentru aceleași argumente, Curtea a constatat că dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală nu contravin nici prevederilor art. 24 din Legea fundamentală. Astfel, Curtea a reținut că garanțiile procesuale mai sus analizate reprezintă tot atâtea garanții ale realizării unei apărări eficiente, în
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
de procedură penală - poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în conformitate cu exigențele dreptului fundamental la apărare. ... 17. Referitor la pretinsa încălcare, prin textul de lege criticat, a prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că persoanele care formulează plângeri împotriva soluțiilor de clasare pronunțate în cauze în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală se află într-o situație diferită de cea a titularilor unor astfel de plângeri promovate în cauze în
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nistor Isai Faur în Dosarul nr. 56/751/2018 al Tribunalului Militar Timișoara și constată că dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Militar Timișoara și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Cătălin Dumitru, în Dosarul nr. 8.204/301/2018 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.195D/2019. ... 2. La apelul nominal, se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că motivarea acesteia privește o chestiune de interpretare și
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
împrejurarea că în cauză este exclusă constatarea perimării executării silite, dat fiind faptul că art. 389 din același cod nu se aplică unei proceduri de executare silită în desfășurarea căreia a fost înființată poprirea asupra conturilor debitorului, prima instanță a constatat că executarea silită prin poprire nu se perimă, deoarece se face fără somație, nefiind aplicabile dispozițiile art. 389 din Codul de procedură civilă. Astfel, prin Sentința civilă nr. 11.466 din 22 octombrie 2018, Judecătoria Sectorului 3 București a respins contestația
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
vreme ce prezenta procedură de executare se desfășoară conform regulilor de drept comun, iar nu în baza unei dispoziții exprese, derogatorii, textul art. 390 din Codul de procedură civilă din 1865 nu se aplică, astfel încât în speță poate fi constatată intervenirea perimării executării silite. Totodată, recurentul a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, cu motivarea că interpretarea dată textului de lege criticat, în sensul că, în cazul executării silite
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
de lege criticat, în sensul că, în cazul executării silite realizate prin poprire, nu poate interveni perimarea, este neconstituțională. ... 21. Curtea reține că autorul excepției este nemulțumit de modul în care instanța de judecată a soluționat contestația la executare formulată, constatând, în urma interpretării textului de lege criticat, că nu a intervenit perimarea executării silite. Așadar, autorul excepției este nemulțumit de o interpretare concretă a textului legal criticat, în speța dedusă soluționării instanței de judecată. Or, o asemenea critică nu poate
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
privind formarea profesională continuă, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 162/2017, cu modificările ulterioare, constituie abatere administrativă și se sancționează conform prevederilor art. 40 alin. (4) din aceeași lege. (4) În cazul în care se constată nerespectarea prezentelor norme, personalul BRAIFC din cadrul ASPAAS întocmește un raport care se înaintează Comisiei de disciplină, cu aprobarea președintelui ASPAAS. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 12 Dispoziții finale În situații excepționale care duc la imposibilitatea organizării cursurilor de FPCS
ORDIN nr. 356 din 19 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258584]
-
al legiuitorului. Astfel, soluția stabilită prin dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului în stabilirea competenței instanțelor judecătorești în materia contenciosului administrativ, fiind o expresie a dispozițiilor constituționale evocate. ... 17. De asemenea, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu conțin privilegii sau discriminări în raport cu criteriile egalității în drepturi înscrise în art. 4 din Constituție, fiind aplicabile în mod egal tuturor destinatarilor normei juridice. Astfel, stabilirea regulii de competență teritorială în raport
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
libertăți, deoarece nu se poate vorbi despre dreptul de a fi judecat de o anumită instanță judecătorească, ci despre dreptul de a fi judecat de instanța competentă potrivit legii, respectiv Legea nr. 554/2004. Or, întrucât în cauză nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale, dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în prezenta cauză. ... 20. Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că prevederile criticate sunt redactate cu suficientă precizie
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
554/2004. Or, întrucât în cauză nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale, dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în prezenta cauză. ... 20. Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că prevederile criticate sunt redactate cu suficientă precizie pentru a permite destinatarilor să își adapteze conduita, nefiind identificate deficiențe care să afecteze cerințele clarității, preciziei, previzibilității și accesibilității normei juridice. ... 21. Curtea observă, de altfel, că în motivarea criticii de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ în numele membrilor de sindicat Veronica Dobra și alții în Dosarul nr. 5.781/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 10 alin. (3) și (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
prin administrator judiciar Crist Vest Audit S.P.R.L. din Oradea, în Dosarul nr. 3.814/2/2012* al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.157D/2018. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus o cerere prin care solicită soluționarea acesteia în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar pentru restabilirea ordinii legale și pentru a se evita diferite interpretări pe care le poate primi textul criticat, este necesară completarea acestuia cu anumite precizări. ... 18. Față de această împrejurare, Curtea constată că o asemenea solicitare ce privește o omisiune legislativă nu intră în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
26). ... 23. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 47 din Constituție, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente. În acest context, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 22 mai 2020, sau prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, prin care a constatat constituționalitatea acestor dispoziții în raport cu critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, paragraful 33, Curtea a reținut, cu privire la indemnizația prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. o
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
prin deciziile nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 314 din 5 iunie 2014, precitate. ... 29. Cu referire la critica formulată din perspectiva art. 124 din Constituție, prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, paragraful 41, Curtea a constatat că pretinsa contrarietate între modul de aplicare a dispozițiilor legale de către autoritățile administrative, respectiv casele județene de pensii, pe de-o parte, și instanțele judecătorești, pe de altă parte, nu poate, în principiu, constitui obiectul contenciosului constituțional. ... 30. În
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]