8,749 matches
-
aprobarea să aplice bătăile. În zilele următoare au continuat măsurile de înăsprire a regimului, deținuții fiind avertizați că vociferările vor fi pedepsite. Apele s-au tulburat în urma încercării eșuate din 1 mai 1951, iar Securitatea a început să emită semnale contradictorii, sesizate de Pătrășcanu și cei din jurul său. Astfel, în jurul datei de 15 mai, ofițerul politic Șleam s-a întors și i-a comunicat lui Pătrășcanu că acțiunea va continua, cerându-i să discute iar cu Dimitrov. Totuși, peste câteva zile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
recunoaște că evenimentele de la Târgu Ocna nu au pornit din inițiativa deținuților din sanatoriu, ci condiționate de cele din Pitești, și că au fost nevoiți să se adapteze condițiilor diferite de detenție, inclusiv bâlbâielilor Biroului Inspecții, care le dădea instrucțiuni contradictorii sau imprecise. Timp de un an de zile, de la sosirea lor, în mai 1950, și până pe 1 mai 1951, Pătrășcanu, Munteanu și ceilalți din grupul lor au căutat să se afirme în sanatoriu, conform indicațiilor primite de la Țurcanu la Pitești
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
putea afirma cu certitudine acest lucru, preferăm să nu arătăm cu degetul decât spre organizatorii acestei acțiuni. Gheorghe Boldur-Lățescu și Filip-Lucian Iorga au analizat declarațiile anchetaților și au observat că o caracteristică cvasi-generală a acestora este aspectul lor incoerent și contradictoriu, lăsând impresia că sunt produsul unor indivizi reduși ori cu tulburări mintale. Scopul acțiunii, așa cum rezultă el din documente, ar fi fost îndeplinirea ordinelor comandamentului legionar din străinătate de a tortura sau ucide colegii pentru întărirea Legiunii (sic!). Astfel, Livinschi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în cadrul acțiunii, în timp ce Țurcanu l-a acuzat pe Voinea că a mințit când a susținut că el e cel care l-a selectat și instruit cum și unde să lovească. Atitudinea lui Țurcanu, prin urmare, este cât se poate de contradictorie, mai ales că este greu de crezut că mai spera în clemența completului de judecată. Procesul comandanților Nu doar dorința de a compromite Mișcarea Legionară a fost pricina pentru care declarațiile din primul proces care implicau oficiali ai statului comunist
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ani de temniță grea și confiscarea averii pentru nedenunțarea actelor de teroare, dar achitat în privința celorlalte acuzații. Datorită acestei schimbări de încadrare, Bărbosu a avut o condamnare mai mică decât ceilalți implicați. Comportamentul lui Bărbosu pe parcursul acțiunii de la Gherla este contradictoriu. Cu toate că, împreună cu cei din echipa sanitară (majoritatea trecuți cu arme și bagaje de partea agresorilor), a fost complice la moartea mai multor pacienți din infirmerie, este posibil ca el să fi fost prins într-o horă din care nu avea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
că aceștia sunt dintre cei care au făcut 'reeducare' la Suceava și se arată ferm antilegionari: Pătrășcanu l-a sfătuit pe Soroiu să nu mai meargă pe la suceveni, dar Soroiu nu l-a ascultat și a avut numeroase discuții în contradictoriu cu ei. Aflând de la Soroiu că Țurcanu era înscris la comuniști și pretinde că a fost arestat din greșeală, motiv pentru care voia să iasă la administrație ca să-și clarifice situația, Pătrășcanu a hotărât să meargă și el în celula
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost cel dintotdeauna, adică aceiași copaci aliniați disciplinat la margine de drum, aceleași câmpii arse de soarele torid de peste vară, aceleași gropi de pe șosea, plombate și răsplombate, totul egal, monoton (drum de șes - ce-ați vrea?), nimic diferit înafara sentimentelor contradictorii ce ne stăpâneau: fiica mea, dezorientată, în plină derută adolescentină, ce nu-i permitea de fel să întrezărească luminița de la capătul tunelului, Diana, cu visele-i exaltate despre miraculoasa Indie, iar eu... eu cu inima împărțită între confortul ce-l
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
referitoare la maniera de circulație rutieră a indienilor: nu există reguli, n-aș avea curaj să urc acolo la volan! Am trecut rapid de la o idee la alta, tocmai pentru a sugera multitudinea de imagini, de senzații și de sentimente contradictorii ce ne bombardau, ne surprindeau. De o parte și de alta a drumului, așezări unde locuiau oameni - pentru că nu le pot numi case - formate din patru sau doi stâlpi de bambus (doi, în fericitul caz al prezenței unui perete în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a adresat mulțimii : „Apare aici, în acest oraș, o fițuică, pe numele ei Opinia studențească, care publică aceste calomnii și incită lumea la ură“. Denunțul acesta public se adăuga faptului că, în seara de dinainte, fusese o dis‑ cuție în contradictoriu în CPUN și el spusese : „Ați văzut că nu pot să fac bine țării pentru că nu sunt lăsat de unii“. Și acum, aici, la Iași, 60.000 de oameni au strigat : „Am văzut !“. Deci lumea urmărise cu sentimente de sim
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Dar cum câș‑ tigă mafioții procesele ? Ani de zile au putut să mituiască judecătorii. Așa a început rebeliunea justiției față de Iliescu, judecătorii au început să restituie, individual, câte un imobil, și pentru că aveau de câștigat, pe urmă au venit legile, contradictorii. Și din haosul acesta s-a creat o jurisprudență la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care nu mai are niciun fel de importanță ce lege de restituire ai. Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu spune că trebuie să dai
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
socialiste, ci și în cele capitaliste, afară doar de o restrînsă categorie de "inițiați", de membri ai "elitei", în realitate niște dezmățați ai intelectului și pînă la urmă legați de sacul cu bani ai bancherilor". Toate aceste afirmații mincinoase și contradictorii sînt elocvente în sine și lămuritoare pentru statutul scriitorului în timpul dictaturii comuniste. În scurt, Mihai Beniuc lovind cu barda, vorba lui, desparte apele de uscat, "între îndrumare și libertate, deci între introducerea liniei în creația literară și putința cuiva de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
avea roți ar fi tramvai, dacă ar avea coif ar fi ministru de război. Acum, pentru prima oară sînt și eu cu adevărat fanatic. Toate vechile mele vagi atracții înspre legionarism, înăbușite, înfundate, inconștiente, tresar, prind viață. Și mă cuprinde, contradictoriu, și-o milă, și-o groază înduioșată, apoasă". Martora de profesie toarnă pe toată lumea, afirmă spre a fi pe placul și conformă cu dorințele anchetatorului, că bătrîna doamnă Brăiloiu făcea propagandă monarhistă o biată văduvă care, ironia sorții, în fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
obscure (Nădejdea că mă găsesc pe mine însumi obscur), ca una de mare folos în a te apropia de creștinism, dar la fel de amețitoare vorbe îi par: Cred, Doamne! Ajută necredinței mele. Frază disecată prin prismă lupasciană, a logicii dinamicii a contradictoriului, unde, fără a-l numi, numai intuitiv află, în ajută, terțul tainic inclus din filosofia lupasciană, concepție argumentată și dezvoltată de Basarab Nicolescu în Teoremele poetice și Transdisciplinaritate. Simultaneitatea textului (mai sus citat n. n.) ar trebui să ducă, cum speculează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de multă vreme este deja „realitate”. Și atunci... ce Înseamnă, Încă o dată, acest cuvânt, acest concept, cum zic filosofii?! Pentru mine, cel puțin, mai ales pentru veșnicul și incorigibilul adolescent care am fost, realitatea desemna o noțiune vagă, confuză, complet contradictorie. Realitate avea și trupul meu, de realitate, Însă mai bine zis de autoritatea ei, se bucurau adulții acelei vremi, și pentru că ei, În mintea și firea mea hipersensibilă, Îmi apăreau ca „monștrii” din basmele copilăriei, adică brutali, lipsiți de imaginație
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu mașina mea În câteva locuri memorabile și grandioase ale provinciei franceze: Chartres, Mont Saint-Michel, castelul Vaux-le-Vicomte etc. Și-aici - dar o dată și În America, la Chicago, unde Împreună l-am vizitat pe Mircea Eliade -, am avut primele discuții În contradictoriu. Și totul, disensiunea noastră, a pornit, la Chicago, de la o discuție, de la un reproș al meu că „l-a uitat pe Nichita”; În scrierile sale, chiar și În cele comparatistice, numele marelui poet român - după părerea mea, pe care o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ei simplu, Într-adevăr, la noi nu a existat samizdat, ca la Ruși, tot ce a apărut, bun sau prost, a fost cu „voie de la poliție”, cu acordul oficialității de resort. Dar a face amalgamul atâtor situații uneori eclatant diferite, contradictorii chiar, cum a făcut-o de exemplu Petru Dumitriu În dialogurile sale cu E. Simion sau cu Pruteanu, afirmând că „totul a rămas neschimbat din clipa plecării sale În anul ’60”, În sensul rigidității sistemului de cenzură, e profund neadevărat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
simbolul unui erou romanesc. Deoarece ce este În fapt un „personaj”, ca și Întreaga știință a tipologiei romanului?!... Nu este cumva Încercarea noastră de a „Înțelege”, de reducție, deci, de „schematizare” și simbolizare a unui traiect extrem de stufos și de contradictoriu, la primul, dar și la al doilea sau la al treilea nivel, al vieții unui individ, de carne și oase, prins, cum o sugeram mai sus, În „plasa luptelor, necesităților și contradicțiilor” sociale, dar și În „plasa” propriilor sale pulsiuni
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
poetice, deși seamănă, la o privire superficială, cu ceea ce numim idei, adică legături noi Între două fenomene disparate - nu sunt idei propriu-zise, deoarece nu au claritatea și aspectul paradigmatic al acestora! Ele, intuițile poetice, tresar și se mișcă, confuz și contradictoriu, Într-o zvârcolire cel mai adesea respingătoare pentru spirite mai puțin răbdătoare, mai puțin „curajoase”, ca niște șerpi somnolenți În cuibarele lor, dacă vreți, sau ca acele animale oarbe care ies din coaja lor, Îmbăiate, Încleiate În sucuri și resturi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
astăzi ei se află tot la margine, la marginea Uniunii Europene, ca țară de frontieră, până mai ieri În afara Uniunii, și acum, tot ca țară de frontieră, În interiorul ei. Această permanentă situație de „frontieră“ a avut două efecte complementare și contradictorii. Pe de o parte, un anume grad de izolare, receptarea atenuată a diverselor modele, perpetuarea structurilor tradiționale și o mentalitate atașată de valorile autohtone. Pe de altă parte, dimpotrivă, extraordinara combinație de infuzii etnice și culturale venind din toate direcțiile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a ultimelor două secole. Evident, nu românii au inventat dramatizarea raporturilor cu „ceilalți“: aceasta este o trăsătură universală a imaginarului. Poate Însă că românii dramatizează În mod deosebit, admirând sau respingând, preluând fără nuanțe sau refuzând din principiu. Este rezultatul contradictoriu al unei istorii contradictorii. Să mai spunem — complicând În continuare lucrurile — că cele trei țări din care s-a alcătuit România modernă se divid la rândul lor În mai multe regiuni. țara Românească este formată din Oltenia, Muntenia și Dobrogea; Moldova
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Evident, nu românii au inventat dramatizarea raporturilor cu „ceilalți“: aceasta este o trăsătură universală a imaginarului. Poate Însă că românii dramatizează În mod deosebit, admirând sau respingând, preluând fără nuanțe sau refuzând din principiu. Este rezultatul contradictoriu al unei istorii contradictorii. Să mai spunem — complicând În continuare lucrurile — că cele trei țări din care s-a alcătuit România modernă se divid la rândul lor În mai multe regiuni. țara Românească este formată din Oltenia, Muntenia și Dobrogea; Moldova, din Moldova propriu-zisă, Basarabia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și un miracol istoric“ (caracterizare preluată de Brătianu În titlul lucrării menționate). Va fi rezolvată cândva enigma? Trebuie să ne resemnăm cu ideea că istoria nu ne răspunde la toate Întrebările și, mai rău chiar, ne derutează adesea cu răspunsuri contradictorii. Dar oare ce s-ar Întâmpla dacă s-ar dovedi, să zicem, că românii au venit Într-adevăr mai târziu, de undeva din Balcani? Nu s-ar Întâmpla nimic! O asemenea concluzie nu ar afecta cu nimic configurațiile naționale prezente
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Început să mai apară, chiar cu unele tranzacții spectaculoase (astfel, Întreprinderea de automobile „Dacia“ din Pitești achiziționată de grupul Renault), dar nici vorbă de „invazia“ așteptată și promisă. Neîncrederea acumulată de-a lungul anilor, slabele performanțe economice, o legislație stufoasă, contradictorie și instabilă, făcută parcă să-i dezarmeze atât pe Întreprinzătorii români, cât și pe cei străini, pentru a nu mai vorbi de regula bacșișului — toate acestea nu au făcut din România o țară prea atractivă pentru investitori. În primii trei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rămas În seama unei elite, care În felul acesta s-a distins În și mai mare măsură de masa populației. Deschiderea spre „ceilalți“ s-a conjugat cu o permanentă inerție, venită din straturile profunde ale civilizației românești: de aici caracterul contradictoriu al unui nesfârșit proces de acceptare-respingere. Românul este convins că are o atitudine pozitivă față de străini. Nimeni nu este mai binevoitor, mai prietenos, mai primitor decât el. Fapt În bună măsură adevărat. Însă o asemenea atitudine nu-i caracterizează exclusiv
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
culturale. Mihai Viteazul este Înfăptuitorul unirii de la 1600, precursorul României Mari, al României de astăzi. Este un simbol care pur și simplu se confundă cu România (În timp ce Ștefan cel Mare, simbol și el al tuturor românilor, a rămas totodată, oarecum contradictoriu, și un simbol al particularismului moldovenesc. Este, În prezent, marele patron al Republicii Moldova; statuia lui tronează la Chișinău). Epoca modernă se deschide cu un tandem complementar, dar dificil de armonizat: Cuza și Carol I. Cel dintâi este domnitorul unirii de la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]