6,862 matches
-
municipiul Sighișoara Reghin municipiul Reghin Târnăveni municipiul Târnăveni Luduș orașul Luduș �� Sângeorgiu de Pădure orașul Sângeorgiu de Pădure Neamț Piatra-Neamț municipiul Piatra-Neamț Roman municipiul Roman Târgu-Neamț orașul Târgu-Neamț Bicaz orașul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia orașul Corabia Balș orașul Balș Scornicești orașul Scornicești Prahova Ploiești municipiul Ploiești Câmpina municipiul Câmpina Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte Mizil orașul Mizil Sinaia orașul Sinaia Urlați orașul Urlați Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Carei municipiul Carei Negrești-Oaș orașul Negrești-Oaș Sălaj
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269964_a_271293]
-
în stânga, în câmp albastru, se află o fântână de apă minerală, de argint, cu două jeturi, care țâșnesc în afară, despărțite de o coloană de bule de gaze, toate de argint. În vârful scutului, în câmp auriu, se află o corabie neagră cu catarg, având în vârf un fanion albastru, plutind pe apa de culoare albastră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Cetatea evocă cetatea medievală a Lipovei, iar crucea și
HOTĂRÂRE nr. 336 din 18 aprilie 2012 privind aprobarea stemelor oraşelor Ineu şi Lipova, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241073_a_242402]
-
culoare albastră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Cetatea evocă cetatea medievală a Lipovei, iar crucea și cârja reprezintă vechea reședință episcopală. Fântâna semnifică izvoarele de ape minerale din zonă. Corabia amintește de transporturile pe râul Mureș în Evul Mediu și de comerțul cu sare, Lipova fiind un important port și o vamă pentru acest produs. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. --------
HOTĂRÂRE nr. 336 din 18 aprilie 2012 privind aprobarea stemelor oraşelor Ineu şi Lipova, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241073_a_242402]
-
a crezut; dar el și-a povestit experiența în limba greacă. Prin anul 150, Lucian și marinarii săi au au pornit pe mare dinspre coloanele lui Hercule, care se aflau unde este astăzi strâmtoarea Gibraltar, când o furtună a prins corabia, a ridicat-o până la cer și a aruncat-o pe lună. Pe lună, nimeni nu murea. Cei mai bătrâni dintre bătrâni se evaporau în aer. Lunienii mâncau fum și transpirau lapte. Cei bogați se îmbrăcau cu haine de cristal. Cei
22 IULIE. CEALALTĂ LUNĂ (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295944_a_297273]
-
zis, căci locul acesta plînge și am făcut astfel, iar zidurile erau pecetluite. și am intrat în nava care plutea prin pustiul de nisip fără să ne audă glasul. și furtuna, cum nu s-a mai pomenit, avea să înghită corabia cu rugători cu tot. apoi, dis-de- dimineață, numai casa desfrânatei plutea pe deasupra valurilor de nisip și tot ce se afla în ea, bărbat și femeie, frate și iubit, tânăr și bătrân au fost trecuți prin ascuțișul primei zile. mă apucase
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
pămîntul Capadociei, înveliți în pocrovuri, în pânze de zăpadă până la glezne, având clopoței pe veșminte și numele neamurilor scrise cu aur. apoi intrând în cortul muntelui. exilați cuprinși de oboseală, ducându-și tovarășii pe brațe și pe umeri, coborând din corăbii prin nisip. împletitorii de coșuri, locuitorii colibelor de ciobani, neguțătorii de ceară, cei care duc cărți pe care nu le pot citi, care au capul acoperit cu plâns, ori ce sfioși, ziditorii numelui. șezând la mese de piatră, dormind în
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
jos, din Câmpi Gherghiței, dealul se vedea lungă navă albastră. Dorul, durerea de simțire, arzătoare năzuință Frisonau trupul meu tânăr, sufletul da să iasă din propria ființare în neființă. Acolo, în Câmpuri, la chindie, plângeam din senin cu ochii la corabia străfulgerată Pe puntea căreia năzuiam fără încredințare că voi ajunge vreo Nu știam pe-atunci de Mia Măntoiu, elevă la Școala Normală de Fete. Nici nu cercetasem să înțeleg viața omului dată în seama astrelor și-a lucrării lor secrete
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
urcă Cei care urcă privesc doar în jos La capetele celor ce coboară Aripile li se ating în semn de pace Un râu de îngeri urcă-n ceruri Și altul coboară tot de acolo De parcă Domnul a deschis Fereastră asemănătoare Corabiei lui Noe, prin care Zărea cerul Un freamăt întru Glorie, e Plină de îngeri scara Tu ești înger și atât, Îmbrac cămașa ta Îți aduni aripile în jurul Brațelor mele Îți cobori pleoapele peste Ochii mei Încăpem amândoi În același corp
ARGO Navis by Ioana Diaconescu () [Corola-website/Imaginative/14899_a_16224]
-
Căci El este pacea noastră, El Care a făcut din două lumi una, Surpând peretele din mijloc, Adică vrășmășia Și moartea-n nemurire s-a preschimbat Și când îl vom vedea vom fi asemenea Lui. Canopus - străluicire; stea ultimă A corabiei, cu o singură fereastră Ridicată-n Ceruri. Mizar Și ne vom așeza în loc de odihnă În loc păzit și îngrădit, Vom intra în odihna Domnului, Ea se va așterne prin rugăciunea Inimii noastre Și nici un vrăjmaș nu ne va mai ajunge Căci
ARGO Navis by Ioana Diaconescu () [Corola-website/Imaginative/14899_a_16224]
-
printre cocenii de porumb. îmbrăcați în cojoace de pene. trecând prin stații de lână. în pământ acoperit cu zăpadă de lână. iar vântul rupea din genele de lână ale morților. doar bătrânul mai da cărți de pomană pentru casa părintească. * corabia ca un mic oraș cu sfinți. în valurile pustiei din inima pustiei. regele găsindu-se între morți. ca noi toți. în pustie, părinți spovedind, aplecați cu urechea la buzele dreptcredincioșilor. măgăruși cu hamuri scrise ducând samare. prin nisipul clipelor, câini
MUNTELE VIU by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/5328_a_6653]
-
simțind ca o fereastră în creștete. peste grâul cuvintelor răsucit. al cerurilor fără de asemănare. primul copac înflorit smuls. după ce asudase la cântatul utreniei. într- un catastif stătător. morți scoși de prin uliți. în grădini cu păsări spirituale. așteptând o corabie de pâine trasă de un melc. * asemenea mult dorite cărți. în care stau ascunși lei nemuritori. sau retrași în mânăstiri. pentru citirea lor. a acelor litere adevărate. cu mulți ani în urmă. cărți pentru copiere. pentru ambele drumuri. pregătind liniștea
MUNTELE VIU by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/5328_a_6653]
-
Reghin; 106. Spitalul Municipal "Dr. Gh. Marinescu" Târnăveni; 107. Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani; 108. Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț; 109. Spitalul Municipal de Urgență Roman; 110. Spitalul Orășenesc Târgu-Neamț; 111. Spitalul Municipal Caracal; 112. Spitalul Orășenesc Balș; 113. Spitalul Orășenesc Corabia; 114. Spitalul Județean de Urgență Slatina; 115. Spitalul Județean de Urgență Ploiești; 116. Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna; 117. Spitalul de Pneumoftiziologie Florești; 118. Spitalul Municipal Câmpina; 119. Spitalul Orășenesc Vălenii de Munte; 120. Spitalul Orășenesc Mizil; 121. Spitalul de Pneumoftiziologie
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 427 din 25 iunie 2010. Județul Olt (7 unități sanitare) 248. Spitalul Județean de Urgență Slatina Consiliul Județean Olt 249. Spitalul Municipal Caracal Consiliul Local Caracal 250. Spitalul Orășenesc Balș Consiliul Local Balș 251. Spitalul Orășenesc Corabia Consiliul Local Corabia 252. Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu Greci Consiliul Județean Olt 253. Abrogată. ------------ Poz. 253 din anexa 2 a fost abrogată de art. 5 din HOTĂRÂREA nr. 1.285 din 18 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270657_a_271986]
-
nr. 427 din 25 iunie 2010. Județul Olt (7 unități sanitare) 248. Spitalul Județean de Urgență Slatina Consiliul Județean Olt 249. Spitalul Municipal Caracal Consiliul Local Caracal 250. Spitalul Orășenesc Balș Consiliul Local Balș 251. Spitalul Orășenesc Corabia Consiliul Local Corabia 252. Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu Greci Consiliul Județean Olt 253. Abrogată. ------------ Poz. 253 din anexa 2 a fost abrogată de art. 5 din HOTĂRÂREA nr. 1.285 din 18 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 27
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270657_a_271986]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 427 din 25 iunie 2010. Județul Olt (7 unități sanitare) 248. Spitalul Județean de Urgență Slatina Consiliul Județean Olt 249. Spitalul Municipal Caracal Consiliul Local Caracal 250. Spitalul Orășenesc Balș Consiliul Local Balș 251. Spitalul Orășenesc Corabia Consiliul Local Corabia 252. Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu Greci Consiliul Județean Olt 253. Abrogată. ------------ Poz. 253 din anexa 2 a fost abrogată de art. 5 din HOTĂRÂREA nr. 1.285 din 18 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270656_a_271985]
-
nr. 427 din 25 iunie 2010. Județul Olt (7 unități sanitare) 248. Spitalul Județean de Urgență Slatina Consiliul Județean Olt 249. Spitalul Municipal Caracal Consiliul Local Caracal 250. Spitalul Orășenesc Balș Consiliul Local Balș 251. Spitalul Orășenesc Corabia Consiliul Local Corabia 252. Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu Greci Consiliul Județean Olt 253. Abrogată. ------------ Poz. 253 din anexa 2 a fost abrogată de art. 5 din HOTĂRÂREA nr. 1.285 din 18 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 27
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270656_a_271985]
-
iar numărul lor sporește prin cei ce vin să se așeze aici atrași de câștig. Vechiul sat pescăresc se transformă în târg, în așezare de caracter urban. La această transformare a contribuit în mare măsură portul, fapul că sosesc aici corăbii, aducând produse și mărfuri străine, pe care le vând autohtonilor, cumpărând produsele locului. Judecând după felul cum este menționată Brăila în secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă, considerăm că transformarea avusese loc cu mult înainte. Ori de
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
este situat în sudul țării, în Câmpia Romanațiului. De la est la vest este străbătut de râul Gologan, ale cărui ape sunt canalizate subteran pe cuprinsul localității. Municipiul Caracal este situat la intersecția DN6 (București - Craiova - Timișoara, E70) cu drumurile naționale Corabia - Râmnicu Vâlcea - Sibiu (DN54, DN64) beneficiind în același timp și de un important nod de cale ferată care completează transportul rutier cu cel feroviar. Are o poziție geografică ce îl situează la de portul fluvial Corabia, la de aeroportul Craiova
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
E70) cu drumurile naționale Corabia - Râmnicu Vâlcea - Sibiu (DN54, DN64) beneficiind în același timp și de un important nod de cale ferată care completează transportul rutier cu cel feroviar. Are o poziție geografică ce îl situează la de portul fluvial Corabia, la de aeroportul Craiova și beneficiind de rețeaua feroviară se justifică dezvoltarea rețelei de drumuri naționale și județene. Municipiul Caracal este situat în câmpia cu același nume din sud-estul Olteniei, la intersecția paralelei 44"7' latitudine nordică cu meridianul de
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Stau dovadă descoperirile arheologice din vremurile paleoliticului, neoliticului și din epoca bronzului. Se află situat între ruinele castrului roman Romula (com. Resca, la nord de Caracal) și ale cetății Sucidava (Corabia). În oraș se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217), de la numele căruia ar proveni denumirea orașului. O altă opinie ar fi că numele orașului provine din limba cumană sau peceneagă: "kara kale
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
integrate de telefonie și internet. De asemenea, furnizorii de servicii Internet din zonă oferă servicii folosind tehnologii linie de telefon comutată (dial-up), linie închiriată sau prin radio. Municipiul Caracal este intersectat de DN6 (București - Craiova - Timișoara, E70) cu drumurile naționale Corabia - Râmnicu Vâlcea - Sibiu (DN54, DN64). În același timp, beneficiază și de un important nod de cale ferată, care completează transportul rutier cu cel feroviar, dar și o poziție geografică ce îl situează la 41 km de portul fluvial Corabia. Municipiul
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
naționale Corabia - Râmnicu Vâlcea - Sibiu (DN54, DN64). În același timp, beneficiază și de un important nod de cale ferată, care completează transportul rutier cu cel feroviar, dar și o poziție geografică ce îl situează la 41 km de portul fluvial Corabia. Municipiul se află la următoarele distanțe față de: Începuturile vieții economice pe vatra istorică a orașului au fost determinate de așezarea geografică. Locuitorii acestui teritoriu aveau ocupații complementare strâns legate de specificul geografic. Agricultura și creșterea vitelor au constituit principalele ocupații
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
astăzi Estoniei, în Marea Baltică. Prima lor atestare este considerată a fi din secoluil al II-lea î.e.n., de către Ptolemeu, în "Geografia III". Oeselienii erau denumiți în sögur islandeze în nordica veche și în Heimskringla " Víkingr frá Esthland" ("vikingi din Estonia"). Corăbiile lor erau denumite „vase de pirați” de către Henric din Livonia în cronicile sale în latină de la începutul secolului al XIII-lea. Poate cel mai cunoscut raid al piraților oeselieni a avut loc în 1187, cu atacul orașului suedez Sigtuna de către
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Imaginea de mai sus reda înfățișarea actuala a bisericii, dobândită, parțial, în urma restaurărilor întreprinse în primul deceniu al celui de-al treilea mileniu creștin. Bisericuța de lemn este construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, având formă de corabie, cu panțe repezi la acoperiș și având la exterior sculptat în bârnă de stejar un odgon de corabie. Monumentul istoric este construit în anul 1779, în timpul domnitorului Constantin Moruzi; așa cum se menționează în pisania aflată deasupra intrării, fiind a doua
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
celui de-al treilea mileniu creștin. Bisericuța de lemn este construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, având formă de corabie, cu panțe repezi la acoperiș și având la exterior sculptat în bârnă de stejar un odgon de corabie. Monumentul istoric este construit în anul 1779, în timpul domnitorului Constantin Moruzi; așa cum se menționează în pisania aflată deasupra intrării, fiind a doua biserică construită în oraș. O altă ipoteză referitoare la anul construcției face referire la o dată mult mai veche
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]