7,252 matches
-
al strălucitului nostru ev mediu, sunt învățăturile lui Neagoe către fiul său Teodosie. Domnul Zaborilă este un astfel de Neagoe care știe, care lasă mărturie despre tot ceea ce s-a întâmplat mai frumos și mai important. Evident că nu este cronicarul moldovean care deopotrivă slăvește autoritatea și vitejia domnitorului, dar îi mai vede și cusururile lui umane, domnul Zaborilă o viziune, să zic așa, olimpiană, totul este transferul de fapt al bucuriei personale și o pune pe seama bucuriei și calităților celorlalți
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
satului părăsit este unicul refugiu luminos. Ceea ce impresionează profund este că cei 16 ani de calvar sunt povestiți cu Înțelegerea copilului de la țară fără experiențe și cu puține elemente de comparație. Sunt amintiri scrise cu sânge și lacrimi și nici un cronicar nu va reuși să Înfățișeze universul concentrațional mai veridic și mai convingător ca acest copil care ajunge să creadă că viața Înseamnă frig, foame, amenințare, neomenie. Și totuși puținele și Îndepărtatele imagini din copilărie, senzații, gesturi, răzbăteau În realitatea crudă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a constituit formațiunea statală Vlahia Mare și ulterior Încă două Vlahii atestate În izvoarele sârbești, venețiene, etc. Sub Imperiul Otoman, turcii, Începând cu secolul al XV-lea foloseau denumirea de vlah pentru toți românii de la nord și sud de Dunăre. Cronicarii români, atât din Muntenia cât și din Moldova, Îndeosebi Dimitrie Cantemir, aveau convingerea unității românilor, fiind deopotrivă descendenții romanității orientale. Argumentele științifice În acest sens au fost aduse de școala ardeleană cea Moscopoliană și de numeroșii cercetători germani cehi si
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din Podolia Ca și cei din Gubernia Cherson sunt frecvent menționați cu proprietățile unor boieri sau domnitori care aveau moșii dincolo de Nistru. Descrierea lui Th. Burada după documentare la fața locului in vara anului 1895 confirmă realitățile etnice menționate de cronicarii moldoveni privitor la moldovenii de peste Nistru. Kamenitz, oraș vechi despre care se știe că a fost rezidit in 1349 de domnitori moldoveni s-a Înzestrat cu danii pe timpul lui Ștefan cel Mare (1460), Bogdan Vodă (1509), Alexandru Lapușneanu (1571) iar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din satele din Podolia, călătorul constată că credincioșii in satele din Podolia ca și cei din Basarabia erau aproape in exclusivitate Moldoveni. Într-un alt orășel, la Bar se relatează că aici a funcționat un seminar catolic unde a studiat cronicarul Miron Costin. La Nemirova În apropiere de Bug, Duca Vodă a construit doua conacuri iar la Țigănăuca, În fața Sorocii, În stânga Nistrului, un conac cu numeroase pivnițe și hrube. Peste tot, in zona de mijloc a Gubernici Podolia, moldovenii erau În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pătrunderea limbii slavone În biserică apoi În cancelarii și administrație. Până la Începutul secolului al XVI-lea slavonismul a stânjenit scrisul În limba română dar conștiința latinității a supraviețuit. Ea s-a afirmat pe timpul domnitorilor Matei Basarab și Vasile Lupu, prin cronicari și Înalți prelați ai bisericii cum au fost mitropoliții Varlaam și Dosoftei. Nu mult mai târziu la finele secolului al XVIII-lea reprezentanții Școlii Ardelene au polarizat cărturari care și-au făcut studiile În țările Occidentului În primă ordine În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
reclădea diminuând sau Înlăturând decalajul față de alte popoare. Două coordonate au animat progresul țării: unitatea națională și cooperarea europeană. Militantismul pentru cauza națională este generatorul moralității, a demnității, a muncii creatoare. Ele Își au originea În gândirea și opera Înaintașilor Cronicarii, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, B. P. Hasdeu, C-tin. Stere, C. Rădulescu Motru, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Petre Țuțea ... Naționalismul generos a inspirat mișcările din 1848, demersul memorandiștilor, opera Partidului Național din Transilvania și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
MAE, am colaborat cu securitatea. Ce puteam să-i spun? Cred că a fost o întrebare retorică, el însuși fiind un declarat "colaborator" și cunoscând "că nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri", cum zicea cândva un cronicar. I-am dat un răspuns care a fost aplaudat de întreg plenul celor două Comisii: "Domnule senator, în anii în care am lucrat eu la externe, ministerul era mai albastru decât Voronețul lui Ștefan cel Mare!"). Lucrurile nu s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
A rivederci Roma" plecarea fiind anulată! Nimeni dintre șefii mei nu putea să-mi spună de ce. Ăsta era ministerul și așa se petreceau uneori lucrurile. Că nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri...", cum zicea cândva un cronicar moldav! De ce "drumul meu" n-a mai ajuns la Roma, bănuiam eu câte ceva, dar adevărul "gol-goluț" aveam să-l aflu, peste ani, din dosarul de la securitate: Dosarul CNSAS Notă raport din 30.09.1978. Întocmit dactilo și semnat olograf de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni, în primul rând venind amintirile autorului, partea de valoare, după opinia noastră, a acestei lucrări. Și, chiar dacă nu este ” istorie întreagă”, după spusa cronicarului, numai lui, profesorului Rezuș, i-a fost milă de „țară” (să înțelegem, Hlipiceni), lăsînd, spre neuitare, impresiile dintr-o „viață de om”, așa cum a fost. Mihai Cojocariu Facultatea de Istorie Universitatea „Al. I. Cuza” Iași INTRODUCERE Mă numesc Petru Rezuș
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni, în primul rând venind amintirile autorului, partea de valoare, după opinia noastră, a acestei lucrări. Și, chiar dacă nu este ” istorie întreagă”, după spusa cronicarului, numai lui, profesorului Rezuș, i-a fost milă de „țară” (să înțelegem, Hlipiceni), lăsînd, spre neuitare, impresiile dintr-o „viață de om”, așa cum a fost. Mihai Cojocariu Facultatea de Istorie Universitatea „Al. I. Cuza” Iași INTRODUCERE Mă numesc Petru Rezuș
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
epoca următoare, căpitan pe micuța goeletă Confiance, a rămas în posteritate prin distrugerea uriașului vas britanic Kent, al Companiei Indiilor Orientale. Chiar dacă mai toate țările care aveau flote aveau și corsari, englezii rămân maeștrii jafurilor pe mare, după cum recunoscuse un cronicar francez, Scaliger, la capătul veacului al XVI-lea : Nulli melius piraticum exercent quam Angli. Gosse plasează aceste performanțe în descendența Romila străvechilor britoni, constructori de corăbii și navigatori foarte pricepuți, pe care englezii i-ar fi moștenit. E adevărat că
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
rămâne, Emanuel A. s-a apucat să demonteze câteva dintre miturile noastre istorice. Mărturisesc că am fost și eu șocat de felul acesta de a prezenta evenimente care au o natură bine precizată în canavaua istoriei noastre naționale. Încă de la cronicari, nouă ne-a fost transmisă ideea unei Historia magistra vitae ce trebuie să prezinte faptele străbune ca model pentru generațiile de azi. În sensul acesta s-a instituit o mitologie istorică, pe care o învățăm la școală și în lumina
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pot fi folosite imediat. Aleg vreo două camere, le curăță și acolo așează paturile metalice, sosite într-un târziu cu căruțele. Toată ziua lucrează grabnic cu mături, lopeți și roabe. Iau numai câte o pauză scurtă pentru prânz și cină. Cronicarul meticulos al vremii ne amintește meniul: pâine și brânză la prânz, mămăligă și brânză la cină, iar apă de voie. La sfârșitul zilei, toți se prăbușesc cu greutate peste pătucuri cu oasele amorțite. Un somn frământat îi face să se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
activitatea consta în a bate la nicovală și în a pili la menghină. Primele lucrări au fost modeste: paturi, rame, încuietori, chei, gratii etc. Abia mai târziu, odată cu sosirea primelor strunguri, a început să se dea atelierului o orientare mecanică. Cronicarii timpului, ne spun că elevii voluntari au consumat tone de fier. Domnul Pagan, negustorul unui magazin de fierărie cu ridicata, furniza totul pe bază de credit. Uneori, la sfârșitul anului, scria în caietul său de evidențe «plătit», voind să contribuie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lor s-a deschis mărinimoasă frumusețea mistică a Indiei. Apoi, s-au dus cu trenul la Hyderabad, la seminarul diecezan. Îndepărtând amețeala oboselii, au început să familiarizeze cu ambientul și să comunice cu tinerii seminariști, stâlcind vreun cuvânt pe englezește. Cronicarul continuă: « Am văzut belșițe (trestii indiene) foarte înalte... am văzut mangustele luptând împotriva șerpilor... am văzut holocaustul (incinerarea cadavrelor)... am văzut...». Evident, visele care au umplut fantezia lor juvenilă nu corespundeau realității: se gândeau la locuri sălbatice, lume care răscolea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sălbatice, lume care răscolea prin gunoaie, colibe de nămol, după stereotipul holografiei populare și... în schimb! Nu ne-am gândit niciodată că am putea asista la un asemenea spectacol de credință și de splendoare într-o țară de misiune!», continuă cronicarul, referindu-se la o procesiune grandioasă în cinstea Maicii Domnului, la care participau și necreștinii. După câteva luni de acomodare, au încercat să pregătească o școală modestă de meserii: tâmplărie, mecanică, tipografie. Dar activitatea care le-a fost cerută cel
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
tratativele cu Horthy pentru uniunea dinastică a Ungariei cu România, întrerupte de moartea lui Ferdinand, și, din nou, după venirea lui Hitler la putere. Dimitrie Ghyka, Memorii: 1894-1940 (c) 2004 Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: GHYKA, DIMITRIE Memorii: 1894-1940 / Dimitrie Ghyka; trad.: Vasile Savin Iași: Institutul European, 2004 ISBN 973-611-297-7 I. Savin, Vasile (trad.) 94(498)''1894/1940''(0
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/494123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Redactor: Camelia Grădinaru Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2004 • Apărut: 2004 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 700198 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Cel mai însemnat reprezentant al acestei familii în corpul diplomatic român a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Sorin Alexandrescu îl impresionează notorietatea obținută de N. Manolescu. Succesul acestuia în timpul comunismului. Și uită cum a fost obținută această poziție privilegiată: protecțiile, abilitatea pentru a le obține și concesiile ideologice și politice care i-au permis să se mențină cronicar literar ani și ani de a rândul. Înțeleg ca fostul exilat să fie invidios și amar, dar nu admirativ. Cotidianul, 9-10 februarie 2002 Răsfoind revista 22 Am avut ocazia, datorită unui prieten care a primit un maldăr de exemplare din
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
iubit de romani, tocmai pentru că i-a abandonat pentru tot restul vieții sale în favoarea propriului oraș de pe malul Bosforului. Roma pierde nu doar primatul simbolic, prin simplul fapt că este copiată, ci și însemnele de capitală - conform lui Ioan Malalas (cronicar din secolul VI, preocupat de geneza orașului, în raport cu vechea capitală imperială); el menționează etapele și modalitățile de constituire a Constantinopolului, după model roman, și chiar aducerea aici a celor mai importante simboluri imperiale. Nu în ultimul rând, îl pierde definitiv
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
din mai marele arbore al muncii de totdeauna al DOAMNEI ÎNVĂȚĂTOARE Romila Cecilia. Elevii domniei sale au confirmat mereu că nu este “alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților” așa cum grăiește cronicarul. Profesor, Didina Zaharia Dacă vrei să rezolvi corect temele propuse în această culegere, urmează sfaturile următoare: Citește cu atenție fiecare povestire. Caută înțelesul cuvintelor necunoscute în DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE. Dacă nu înțelegi o expresie sau un enunț, cere
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
pentru că este fecioară mai nainte de naștere, fecioară în naștere, fecioară și după naștere; și este o adâncime nepricepută a bunătăților și o icoană însuflețită a frumuseților celor cerești. Este o grădină încuiată, din care au curs izvorul vieții, Hristos." CRONICARII MOLDOVENI Din pomelnicele de domnii ținute de către ctitoriile voievodale au ieșit prin ușoare dezvoltări și înfrumusețări retorice "letopisețele" slavone, care începeau cu un hronograf de la Facere ("Adam au născut pe Sith, Sith au născut pe Enos, Enos pe Cainan, Cainan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cetitorule, decât acela domnul voroavei râmlenești, Cicero, carele o au numit ocârmuitoarea vieții" etc. Așadar Nicolae e un erudit. Însă talentul nu-i lipsește și portretistica lui e mușcătoare și plastică. În special asupra lui Duca-vodă se lasă toată înverșunarea cronicarului. Duca era "rău și pismător, îndelungăreț la mîniă și lacom la avuție, și el și Doamna sa". "Domn era, și Vistiernic mare, și neguțător, și vameș" și "precupea toate". "Doamna sa, de altă parte, cîrcimărea bucatele din casă, pînea ori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ingenuitatea șireată, obișnuința de a se socoti neghiob crezîndu-se totuși deștept ("Așa socotesc eu cu firea mea aceasta proastă"), proverbialitatea, filozofia bătrânească, văietătura, darul de a povesti. Experiența, vârsta înaintată îi dau lui Niculce dezlegarea limbii, tonul bârfitor și moralizator. Cronicarul e înțepător și cu un firesc umor popular. Despre pedeapsa cu înhămarea leșilor la Dumbrava-Roșie se spune răutăcios că "ei se rugau să nu-i împungă, ce să-i bată cu biciușcele, iară când îi băteau cu biciușcele ei se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]