8,648 matches
-
dar nu a existat cu siguranță În Antichitate. Cei În cauză nu-și ziceau „geto-daci“, iar un popor fără nume este greu de imaginat. Spațiul dacic era fragmentat, chiar dacă triburile vorbeau limbi apropiate (sau dialecte ale aceleiași limbi). În plus, dacii nu erau singuri. Sciții, popor de origine iraniană, s-au așezat, venind din nordul Mării Negre (din Ucraina de astăzi) În partea de răsărit a teritoriului lor, și Îndeosebi În Dobrogea (numită În Antichitate Scythia Minor). Dinspre apus au venit celții
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nou element. Concluzie firească, Însă greu de acceptat de istoriografia românească modernă, Într-o perioadă când românii hotărâseră să termine cu lumea slavă și să privească exclusiv spre Occident. Se Înțelege de la sine că Școala latinistă, care Îi eliminase pe daci, nici nu a vrut să audă de slavi. Într-o fază ulterioară, dacii sunt reabilitați, nu Însă și slavii. Hasdeu, susținător neobosit al dacilor, nu s-a arătat dispus să-i trateze cu aceeași Îngăduință pe slavi. Opțiune aparent curioasă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o perioadă când românii hotărâseră să termine cu lumea slavă și să privească exclusiv spre Occident. Se Înțelege de la sine că Școala latinistă, care Îi eliminase pe daci, nici nu a vrut să audă de slavi. Într-o fază ulterioară, dacii sunt reabilitați, nu Însă și slavii. Hasdeu, susținător neobosit al dacilor, nu s-a arătat dispus să-i trateze cu aceeași Îngăduință pe slavi. Opțiune aparent curioasă pentru cel care a fost primul slavist român. Hasdeu era Însă originar din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să privească exclusiv spre Occident. Se Înțelege de la sine că Școala latinistă, care Îi eliminase pe daci, nici nu a vrut să audă de slavi. Într-o fază ulterioară, dacii sunt reabilitați, nu Însă și slavii. Hasdeu, susținător neobosit al dacilor, nu s-a arătat dispus să-i trateze cu aceeași Îngăduință pe slavi. Opțiune aparent curioasă pentru cel care a fost primul slavist român. Hasdeu era Însă originar din Basarabia (aflată atunci sub stăpânire rusească) și tot ce se poate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a statului bulgar (limba slavă folosită În țările române este, În esență, „medio bulgara“).<endnote id="6"/> Aceste considerații ale lui Ioan Bogdan nu au fost reținute până la ultimele consecințe, cu alte cuvinte până la așezarea slavilor pe același plan cu dacii și romanii. Chiar dacă li se accepta un anume rol, slavii rămâneau Într-un plan secundar: un adaos, poate important, dar nu mai mult decât un adaos, la o sinteză deja Încheiată. Face excepție prima perioadă a comunismului românesc (anii 1950
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și comunismul, În faza lui antinațională, s-a folosit de slavi În vederea anihilării sentimentului național românesc nu aranjează deloc lucrurile. Cred Însă că dreptate avea Ioan Bogdan. În ce privește limba română, contribuția slavilor a fost cu siguranță mai importantă decât a dacilor; pe de altă parte, nu este deloc sigur că slavii ar fi fost mai puțin numeroși decât coloniștii romani. Important este Însă că un popor nu se reduce la datele biologice („sângele“) și nici măcar la cele lingvistice. Abordarea rasial lingvistică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să conteze mai puțin prin ei Înșiși, cât prin modul cum ne folosim noi de ei pentru a ne marca identitatea. Cu siguranță că românii de astăzi seamănă mai bine cu englezii (deși sunt foarte diferiți de ei) decât cu dacii și cu romanii. Cu aceștia din urmă nu mai seamănă deloc: sunt popoare care au trăit acum două mii de ani, având o cu totul altă mentalitate și un alt mod de viață decât noi, cei de astăzi. Este foarte corectă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a statului național român (identitatea Dacia antică - România Mare). Interesant este că unele argumente sunt comune imigraționiștilor și naționaliștilor români. Aceleași premise istorice justifică o teorie sau opusul ei! Invocată de latiniști, obsedați de noblețea și puritatea sângelui românesc, exterminarea dacilor a servit În egală măsură teza imigraționistă: ce argument mai bun decât golirea Daciei de populația ei autohtonă? Și invers, neromanizarea dacilor, susținută de extrema naționalistă a dacismului pur, nu face decât să ofere argumente, În măsura În care toți lingviștii serioși consideră
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
istorice justifică o teorie sau opusul ei! Invocată de latiniști, obsedați de noblețea și puritatea sângelui românesc, exterminarea dacilor a servit În egală măsură teza imigraționistă: ce argument mai bun decât golirea Daciei de populația ei autohtonă? Și invers, neromanizarea dacilor, susținută de extrema naționalistă a dacismului pur, nu face decât să ofere argumente, În măsura În care toți lingviștii serioși consideră româna ca limbă romanică, ipotezei expansiunii românilor și limbii române din afara spațiului actual al României. Pe ce se bazează imigraționiștii? „Tăcerea izvoarelor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
este că Dacia romană cuprindea În linii mari Oltenia, Transilvania și Banatul. Aici s-au petrecut colonizarea romană și romanizarea, premise necesare ale formării limbii și poporului român. Cea mai mare parte a Munteniei, Moldova, Maramureșul au rămas sub stăpânirea dacilor liberi. Harta romanizării nu corespunde, așadar, cu harta României de astăzi. Ea cuprinde jumătate din România și, dincolo de Dunăre, jumătate din Peninsula Balcanică. Între aceste limite trebuia căutată soluția.<endnote id="9 "/> Hasdeu avea o Înclinare deosebită pentru Oltenia, impresionat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sârbii susținând că acesta e „leagănul“ națiunii și statului lor, În timp ce albanezii se consideră mult mai vechi, ca descendenți ai traco-ilirilor). Istoria este peste tot un alibi; problemele sunt ale prezentului, nu ale trecutului. România este așa cum este nu fiindcă dacii și romanii au trăit aici acum două mii de ani, ci fiindcă românii sunt astăzi majoritari În toate provinciile ei, inclusiv În Transilvania, și fiindcă ei au vrut și vor să trăiască Într-un stat românesc. Dacă ar fi devenit minoritari
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
város; de remarcat că „cetate“ este de origine latină, și „târg“ de origine slavă — Încă o ilustrare a mozaicului lexical românesc). Alte cuvinte: „hotar“, „neam“, și chiar „gând“, o vorbă plină de Înțelesuri și subtilități În românește. Dar unde sunt dacii? Nu au lăsat nici o moștenire lingvistică? Cu siguranță că trebuie să fi lăsat ceva. Hasdeu, cel care i-a salvat pe daci de furia latiniștilor, a fost și primul care a Încercat să delimiteze fondul dacic din limba română. A
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cuvinte: „hotar“, „neam“, și chiar „gând“, o vorbă plină de Înțelesuri și subtilități În românește. Dar unde sunt dacii? Nu au lăsat nici o moștenire lingvistică? Cu siguranță că trebuie să fi lăsat ceva. Hasdeu, cel care i-a salvat pe daci de furia latiniștilor, a fost și primul care a Încercat să delimiteze fondul dacic din limba română. A ajuns să identifice peste 80 de cuvinte pe care le considera dace. Dar cele mai multe dintre etimologiile propuse de el nu au rezistat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de persoană „Bucur“, și de aici numele Capitalei României, „București“). Până la urmă, orice cuvânt căruia nu i se poate stabili o altă origine (latină, slavă și așa mai departe) ar putea fi dacic! Pe de altă parte, se Înțelege că dacii, și tracii În general, au preluat latina În felul lor. Peste tot, „substratul“ a avut partea lui de contribuție În „coruperea“ limbii latine și Îndreptarea ei spre limbile moderne respective. Așa se explică, probabil, unele particularități comune românei, bulgarei și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a Dobrogei la 1878. Indiferent a cui o fi fost „vina“, cert este că spațiul „carpato-danubiano-pontic“ nu a evoluat, până În epoca modernă, unitar, ci dimpotrivă, fărâmițat și supus unor influențe străine diverse și chiar divergente.<endnote id="1"/> Geții și dacii nu s-au aflat Într-o singură alcătuire politică decât În vremea lui Burebista, contemporan al lui Caesar (mijlocul secolului I Înainte de Cristos); dar cu siguranță că nici acest „imperiu“, sensibil mai Întins decât România de astăzi, nu a avut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În mai multe entități politice. Abia spre sfârșitul secolului I după Cristos, Decebal a reunit cea mai mare parte a Daciei sub stăpânirea sa. Dar și a doua tentativă de regat dacic a eșuat. În urma celor două războaie purtate cu dacii, romanii și-au extins stăpânirea peste Dunăre și Carpați. Trei zone distincte s-au conturat pe actualul teritoriu al României. Regiunile apusene au format, timp de 165 de ani, Dacia romană. Răsăritul și nordul au rămas În posesia dacilor liberi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu dacii, romanii și-au extins stăpânirea peste Dunăre și Carpați. Trei zone distincte s-au conturat pe actualul teritoriu al României. Regiunile apusene au format, timp de 165 de ani, Dacia romană. Răsăritul și nordul au rămas În posesia dacilor liberi. Dobrogea, pe de altă parte, inclusă În Imperiu Încă din anul 28 Înainte de Cristos, a fost Încadrată În provincia sud dunăreană Moesia, devenind mai târziu, sub denumirea Scythia Minor, o provincie de sine stătătoare; romanii, apoi bizantinii aveau să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
conflictele dintre țara Românească și Moldova, nici să recunoască caracterul particular al Transilvaniei În raport cu celelalte două țări. În vremea lui Ceaușescu Însă, cuvântul de ordine a ajuns să fie unitatea absolută a istoriei românești. Românii din Evul Mediu, ca și strămoșii daci, trebuiau să fie la fel de uniți cum erau (sau se presupunea că sunt) supușii lui Ceaușescu. Genul acesta de discurs istoric, puternic actualizat, s-a imprimat În mintea câtorva generații. Și astăzi multor români li se pare că aceasta, și nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
O istorie fragmentată cum este, În fapt, istoria românilor apărea ca model perfect de istorie unitară. Dacia antică corespundea pe deplin României moderne. În 1980 s-au aniversat — În urma unui calcul cu totul aproximativ — 2050 de ani de la Întemeierea „statului dac centralizat și independent“ al lui Burebista; s-au ținut lanț discursuri, simpozioane, sesiuni științifice, articole În presă, totul Încheiat cu un „spectacol grandios“ În prezența lui Ceaușescu, pe cel mai mare stadion din București. Prin astfel de reconstituiri istorice, liderul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
istorice, liderul României comuniste se Întâlnea „efectiv“ cu eroii istoriei naționale. Trecuse vremea când panteonul era alcătuit aproape exclusiv din revoluționari și comuniști luptători pentru o lume nouă. Acum, aceștia se retrăgeau discret, pentru a lăsa prim-planul scenei regilor daci și voievozilor din Evul Mediu. Ceaușescu se reflecta În toți și era o sinteză a tuturor. Burebista a intrat efectiv În conștiința românească la 1980. Până atunci, doar specialiștii știau câte ceva despre el (și nu prea multe). Mihai Viteazul, „unificatorul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu comportament european. Ce se va Întâmpla? Spun unii că În acest ritm, În vreo cincizeci de ani, țiganii vor deveni majoritari. Iată, am zice, rezolvată și obsedanta problemă românească a originilor: prea mult s-au disputat românii dacă sunt daci sau romani! țiganii, În ce-i privește, au o cu totul altă origine; ei au venit din părțile Indiei, fiind menționați În ținuturile românești În secolul al XIV-lea. Nu numai „rasa“, dar și condiția socială i-a deosebit de români
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
noii mitologii revoluționare. Gheorghiu-Dej Își dădea mâna cu Bălcescu (fără să-l Întrebe pe cel din urmă dacă se simte onorat de companie; probabil că nu s-ar fi simțit). Mai târziu, Ceaușescu a revenit la regi — Însă la regii daci! —, ca și la voievozii români din Evul Mediu, „interlocutorii“ lui preferați fiind Burebista și Mihai Viteazul; din nou, așadar, o deplasare, de la mitologia luptei de clasă și a revoluției, la mitologia „Conducătorului“ și a unității Întregului popor În jurul lui. După
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și ce este incontestabil În această lume? —, cert este că el se numără printre acei câțiva savanți care au lărgit considerabil câmpul științelor umane În ultimul secol. Cu adevărat universală, opera lui Își trage seva de pretutindeni: misterioasele credințe ale dacilor (nu tocmai critic reconstituite), mitologia indiană, religiile triburilor australiene... și atâtea alte surse concură la realizarea unui profil al „omului esențial“.<endnote id="7"/> Scriitori, artiști, savanți, sportivi... Românii au o supărare (e doar una dintre multele lor frustrări). Ei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Oricât de criticabilă i-ar fi concepția, muzeul este Însă excepțional de bogat. S-au adunat aici o mulțime de piese originale: ceramică preistorică, dacică și romană, statui antice, inscripții... și, În primul rând, tezaurul României, cu obiecte provenind de la daci, sciți și goți (vedeta fiind faimosul Tezaur de la Pietroasa, atribuit celor din urmă), până la bijuteriile Coroanei. Remarcabilă este și copia fidelă a Columnei lui Traian, Însă nu Înălțată ca la Roma, ci cu scenele detașate, astfel Încât poate fi urmărit cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
noi, esticii, care riscăm astfel să ne pierdem specificul. E un refren pe care îl aud și la Chișinău, și la București, și iată, acum, și la Riga, ce-i drept, din gura unei românce basarabence. Maria este interesată de... daci, de originile noastre strămoșești, de arhaisme și elemente cosmice - pe acestea, evident, tot dacii le-au descoperit primii în Europa. Lucrează la un tratat, dar are nevoie de cineva de acasă, care să-l redacteze la nivel stilistic, pentru că scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]