6,546 matches
-
1711, urmându-i lui D. Cantemir, cu care se înrudea, purtase prenumele de Ioan, dar, călugărindu-se, a devenit Evloghie, iar în timpul emigrației și-a însușit o cultură slavonă temeinică, ceea ce a făcut ca, reîntors în Moldova, să fie numit „dascăl de slavonie" la școala domnească din Iași, întemeiată în 1714 de Nicolae Mavrocordat. La această școală, între anii 1755 - 1767 a predat el scrierea și citirea în limba slavonă și în limba română, gramatica slavonă, caligrafia și cântarea bisericească. Preluând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1756), un Catavasier (1778), un Ceaslov (1763, a doua ediție în 1777), o Evanghelie (1762), o Liturghie (1759), un Molitvenic (1764), precum și 4 Psaltiri (1752, 1757, 1766 și 1782) folosite și ca manual școlar în școlile laice. Tot lui Evloghie Dascălul i se datorează traducerea în 1758 a „Vieții sfinților" care, deși „caligrafiată" de Gheorghe, fiul lui Evloghie, n-au „văzut niciodată lumina", traducerea altor documente care pun în evidență „temeinicele cunoștințe de paleontologie slavonă" a traducătorului. Evloghie Gheorghe Dascălul, cărturar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Evloghie Dascălul i se datorează traducerea în 1758 a „Vieții sfinților" care, deși „caligrafiată" de Gheorghe, fiul lui Evloghie, n-au „văzut niciodată lumina", traducerea altor documente care pun în evidență „temeinicele cunoștințe de paleontologie slavonă" a traducătorului. Evloghie Gheorghe Dascălul, cărturar și el, fiu al lui Evloghie Dascălul, și-a ajutat tatăl ca „scriitor". În luna mai 1776, prin hrisov domnesc, Grigore Ghica l-a numit dascăl la școala domnească din Iași unde a predat aceleași discipline ca tatăl său
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a „Vieții sfinților" care, deși „caligrafiată" de Gheorghe, fiul lui Evloghie, n-au „văzut niciodată lumina", traducerea altor documente care pun în evidență „temeinicele cunoștințe de paleontologie slavonă" a traducătorului. Evloghie Gheorghe Dascălul, cărturar și el, fiu al lui Evloghie Dascălul, și-a ajutat tatăl ca „scriitor". În luna mai 1776, prin hrisov domnesc, Grigore Ghica l-a numit dascăl la școala domnească din Iași unde a predat aceleași discipline ca tatăl său, până în 1791 - 1792. Adică atât timp cât a durat școala
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care pun în evidență „temeinicele cunoștințe de paleontologie slavonă" a traducătorului. Evloghie Gheorghe Dascălul, cărturar și el, fiu al lui Evloghie Dascălul, și-a ajutat tatăl ca „scriitor". În luna mai 1776, prin hrisov domnesc, Grigore Ghica l-a numit dascăl la școala domnească din Iași unde a predat aceleași discipline ca tatăl său, până în 1791 - 1792. Adică atât timp cât a durat școala pentru pregătirea dascălilor de biserici, diaconilor și preoților. Odată ce opera de redactare a cărților de școală a fost realizată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ajutat tatăl ca „scriitor". În luna mai 1776, prin hrisov domnesc, Grigore Ghica l-a numit dascăl la școala domnească din Iași unde a predat aceleași discipline ca tatăl său, până în 1791 - 1792. Adică atât timp cât a durat școala pentru pregătirea dascălilor de biserici, diaconilor și preoților. Odată ce opera de redactare a cărților de școală a fost realizată, iar cărțile în limba română răspândite, școala și-a încetat activitatea. Evloghie Gheorghe Dascălul rămâne omul care a organizat la școala de slavonie din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
până în 1791 - 1792. Adică atât timp cât a durat școala pentru pregătirea dascălilor de biserici, diaconilor și preoților. Odată ce opera de redactare a cărților de școală a fost realizată, iar cărțile în limba română răspândite, școala și-a încetat activitatea. Evloghie Gheorghe Dascălul rămâne omul care a organizat la școala de slavonie din Iași „adevărate birouri de traducere" a documentelor din limba slavonă în limba română. Golăescu Ardavievici Procopie din secolul al XVIII-lea, fiul lui Ardare Golăescu, a fost și el dascăl
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dascălul rămâne omul care a organizat la școala de slavonie din Iași „adevărate birouri de traducere" a documentelor din limba slavonă în limba română. Golăescu Ardavievici Procopie din secolul al XVIII-lea, fiul lui Ardare Golăescu, a fost și el dascăl la școala domnească din Iași din iunie 1761, dar și uricar domnesc, funcții pe care le îndeplinește concomitent timp de 22 de ani, adică din 1761 până în 1783, traducând din slavonă în limba română circa 36 documente, istoricul M. Costăchescu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
funcții pe care le îndeplinește concomitent timp de 22 de ani, adică din 1761 până în 1783, traducând din slavonă în limba română circa 36 documente, istoricul M. Costăchescu prețuindu-l „ca model de veche și bună traducere făcută de acest dascăl de slavonește". Pentru a o ajuta, se spune în „Istoria orașului Iași", p. 295, Domnul scutea Mitropolia de plata văcăritului, de desetină și goștină pentru vitele sale și-i mai dăruia de la vama domnească și câte 160 de lei pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai dăruia de la vama domnească și câte 160 de lei pe an, jumătate la Paști și jumătate la Crăciun, dar îi cerea Mitropolitului „să se îngrijească de școala slavonească și de cea grecească din orașul Iași", să cerceteze necontenit pe dascăli, „ca să pună nevoință asupra ucenicilor, să-i învețe cum se cade și să-i procopsească. Care-i se vor face preoți dintre dânșii să fie învățați și pedepsiți (culți) și să poată citi orânduiala bisericii după cum se cuvine. Și pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dispoziția școlii, tot Constantin Mavrocordat, în cea de-a doua domnie (1741-1743) avea să trimită om domnesc la Iordache Cantacuzino, fost mare vornic, „să plinească de la dumnealui 21 lei și 6 patronici, bani vechi, care bani au rămas să dea dascălului de la școala elenească din prima domnie" (N. Iorga, St. și doc., VI, p. 411). Însuși Neculce spune despre Constantin Mavrocordat că „au mai întărit școlile", „au mai făcut școli de învățătură", „au dat de știre tuturor mazililor în toată țara
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
școli de învățătură", „au dat de știre tuturor mazililor în toată țara, ca să-și aducă copiii la învățătură de școli, ca să învețe orice limbă le va fi voia, pentru ca să se afle oameni învățați și în pământul nostru al Moldovei", „iar dascălilor să li se dea plată din visteria domnească". Constantin Mavrocordat a purtat de grijă și de învățătura preoților care se recrutau în mare măsură și dintre absolvenții școlii de română și slavonă de la Sf. Sava din Iași. Constantin Cihodaru și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ei, „s-au socotit la trei Episcopii a tării să se mai așeze trei școli... la Roman, Rădăuți și Huși, pentru care să aibă purtare de grijă sfințiile sale Episcopii". Se stabilea ca celor trei școli să li se găsească dascăli, leafa lor fiind rânduită la câte 80 lei de dascăl pe an, care „bani să-i ia pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie", banii să-i dea Sfinția sa „Mitropolitul, din banii preoților", iar acei dascăli
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se mai așeze trei școli... la Roman, Rădăuți și Huși, pentru care să aibă purtare de grijă sfințiile sale Episcopii". Se stabilea ca celor trei școli să li se găsească dascăli, leafa lor fiind rânduită la câte 80 lei de dascăl pe an, care „bani să-i ia pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie", banii să-i dea Sfinția sa „Mitropolitul, din banii preoților", iar acei dascăli „să aibă și scuteală de biruri, visteriei nici un ban să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dascăli, leafa lor fiind rânduită la câte 80 lei de dascăl pe an, care „bani să-i ia pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie", banii să-i dea Sfinția sa „Mitropolitul, din banii preoților", iar acei dascăli „să aibă și scuteală de biruri, visteriei nici un ban să nu deie, numai să păzească slujba lor, grijindu-se de învățătura copiilor". Episcopii urmau „să facă necontenit cercetarea școlilor, adesea luându-le seama, cum învață copiii și la ce să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scuteală de biruri, visteriei nici un ban să nu deie, numai să păzească slujba lor, grijindu-se de învățătura copiilor". Episcopii urmau „să facă necontenit cercetarea școlilor, adesea luându-le seama, cum învață copiii și la ce să sporească, ca și dascălii să se silească, și copiii să se procopsească cu învățătura". Pentru întreținerea școlilor hrisovul impunea preoților și diaconilor ca dare „câte un galben pe an, care bani adunându-se la Mitropolie, de acolo să se dea pe la școli, atât la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de 600 lei și 100 prăjini pământ de arat". Preoții de la sate împreună cu unii locuitori formau pentru copiii lor școli provizorii, mai ales pe timp de iarnă, angajau cu o mică plată câte un călugăr sau mirean, „un fel de dascăl ambulant" care umblau din loc în loc și se angajau unde le convenea pe timpul iernii și învățau carte copiii. „În copilărie și eu am învățat la un dascăl din aceștia - un bătrân anume Nicolau, sârb de neam și legător de cărți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
angajau cu o mică plată câte un călugăr sau mirean, „un fel de dascăl ambulant" care umblau din loc în loc și se angajau unde le convenea pe timpul iernii și învățau carte copiii. „În copilărie și eu am învățat la un dascăl din aceștia - un bătrân anume Nicolau, sârb de neam și legător de cărți, foarte bețiv și care bătea rău", completează Melchisedec. Cu învățarea copiilor, pe la sate și orașe, se ocupau servitorii bisericești inferiori: ponomarii, ceteții, cântăreții. De aici denumirea profesiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din aceștia - un bătrân anume Nicolau, sârb de neam și legător de cărți, foarte bețiv și care bătea rău", completează Melchisedec. Cu învățarea copiilor, pe la sate și orașe, se ocupau servitorii bisericești inferiori: ponomarii, ceteții, cântăreții. De aici denumirea profesiei: dascăl, adică învățător. Chiar la Huși, din planul cadastral al vechii Episcopii, „se vede la nr. 15 că a existat o astfel de școală, înainte de incendiul din 1847când împreună cu orașul au ars și casele cele de școală". Brudina sau venitul podului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pecetea satului, astfel alcătuită: „Ținutul Bacău, Satul Mărgineni Unguri, 1834". Iar la urmă iscălește și scriitorul actului zicând: „Și eu am scris acest zapis cu bună primire arătaților săteni de mai sus arătați poftit fiind care am iscălit". Ștefanachi Petrovici, dascăl Bacău Acesta este documentul. Să vedem acuma câtă camătă a luat dumnealui Căpitan Ioan Iojă, acestor săteni, cărora „le-a făcut bine" cu 200 lei. Împrumutul s-a făcut pe 105 zile, de la 22 Mai până la 7 Septembrie, și ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Primele școli în Principate sunt cele care au funcționat în cadrul bisericilor. În școlile de pregătire a ciracilor, a învățăceilor, aceștia deprindeau învățătura cărților religioase și probabil a scrisului frumos. La Bârlad de exemplu, documentele vorbesc despre o anumită școală a dascălului Frumuzache de la biserica Sfântul Nicolae, alta a dascălului Chiosea, pe care o evocă însuși I. Ghica în „Școala acum 50 de ani". În afară de școlile bisericești, au funcționat și școlile de care se ocupau câte un boier sau chiar domnitorul, cum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
funcționat în cadrul bisericilor. În școlile de pregătire a ciracilor, a învățăceilor, aceștia deprindeau învățătura cărților religioase și probabil a scrisului frumos. La Bârlad de exemplu, documentele vorbesc despre o anumită școală a dascălului Frumuzache de la biserica Sfântul Nicolae, alta a dascălului Chiosea, pe care o evocă însuși I. Ghica în „Școala acum 50 de ani". În afară de școlile bisericești, au funcționat și școlile de care se ocupau câte un boier sau chiar domnitorul, cum a fost școala moldovenească domnească înființată la 1766
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnesc de însuși domnitorul Gr. Alex. Ghica, cum spune V.A. Urechia în lucrarea „Istoria școalelor". Aflăm că școala aceasta era de grad elementar și la ea se învăța citirea și scrierea alfabetului chirilic, iar învățător nu era altul decât dascălul principal de la biserica sfinții Voievozi, școală în curtea casei acestuia. Mai târziu, la 24 mai 1803, tot prin hrisov domnesc, Alexandru Moruzzi Vodă hotărăște ca la Bârlad să ia ființă o școală „atât pentru limba elenească, cât și pentru moldovenească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ia ființă o școală „atât pentru limba elenească, cât și pentru moldovenească", asemenea școli urmând a se întemeia, în același timp, și la Focșani și Galați. Această școală, pentru care Alexandru Moruzzi stabilește la 28 mai 1803 și epitropii, îndatoririle dascălilor și plata acestora, era menită să răspândească învățământul în limba greacă, ea având să-și înceteze existența la 1821, odată cu înăbușirea de către turci a Eteriei. Din „Albina românească" nr. 62 din 7 august 1832, Teodor Codrescu realizează în „Uricarul", tom
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
existe „o școală obștească" și „națională" . O asemenea școală se deschide la Bârlad la 1 decembrie 1832 care se numea „Școala începătoare”, numită ulterior Școala publică nr. 1, apoi Școala primară de băieți nr. 1, școală care avea ca prim dascăl pe Ion Zaharescu, căruia i-a urmat C. Nanu, iar și mai târziu Ion Popescu, venit la Bârlad din Ardeal. Printre hârtiile lui Th. Codrescu s-au păstrat, iar „Uricarul", volumul VII, p. 234 - 239, redă un tablou al școlilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]