6,026 matches
-
and Morphology", Linguistic Review, 1, p. 81−114. 58 B. Rozwadowska, "Thematic Restrictions on Derived Nominals", în: W. Wilkins (ed.), Syntax and Semantics, 21, Thematic Relations, San Diego, CA, Academic Press, p. 147−165. 59 B. Rozwadowska, "Are Thematic Relations Discrete?", în: R. Corrigan, F. Eckman și M. Noonan (eds.), Linguistic Categorization, Amsterdam, John Benjamins, p. 115−130. 60 P. Culicover, W. Wilkins, Locality in Linguistic Theory, New York, Academic Press. 61 Croft (1998) − W. Croft, "Event Structure and Argument Linking", în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unui fenomen (efectul) de un alt fenomen (cauza): „Ori de câte ori C, atunci și E” sau „C este cauza lui E”. Empiric, enunțul cauzal ia forma unui enunț de covariație: variația lui C este însoțită de variația lui E. Covariația poate fi discretă: diferitele stări distincte ale lui C sunt însoțite de stări distincte ale lui E. Este cazul legii productivitate/stratificare socială: productivității la nivelul de subzistență îi corespunde o societate egalitară; rarității, o societate inegală; abundenței, o societate egalitară. Covariația poate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzală între atitudini și comportament. Empiric există o corelație ridicată între aceste două variabile. Sensul cauzării părea evident: atitudinile determină comportamentul. Și aici însă stabilirea empirică a succesiunii este dificilă, dacă nu imposibilă, întrucât atitudinile și comportamentele nu sunt evenimente discrete, ci procese care se pierd în trecut, fiind practic imposibil să sestabilească un punct absolut de pornire. Teoretic, atitudinile păreau anterioare și independente în raport cu comportamentul. O serie de abordări mai noi - behaviorismul, teoria disonanței - au pus însă în discuție acest
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
termenii evenimentelor de tipul celor urmărite de istoricii tradiționali, ar fi clar pentru toată lumea că s-ar pierde foarte mult. Sau, poate, nu s-ar surprinde tocmai esențialul: procesul, transformarea structurală, care nu poate fi redată sub forma unor evenimente discrete decât, cel mult, în mod simbolic. Funcțiile istorieitc "Funcțiile istoriei" Am văzut în prima parte a acestui capitol în ce termeni gândesc societățile timpul și istoria. Ne rămâne să răspundem la o ultimă întrebare, și anume de ce pun ele un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Istoria nu mai are nici o importanță. Dispare succesiunea în timp a evenimentelor ca fiind semnificativă pentru înțelegere. Mișcarea din prezent nu este determinată de seria trecută de mișcări și nu este determinantă, la rândul ei, pentru seria viitoare. Ea este discretă, produs al aplicării principiilor de comportament la situația actuală a drumului. Privită de la mare distanță, istoria unei comunități umane nu ar arăta esențial diferită de drumul unei furnici. La un moment dat, după o lungă perioadă de „vegetare”, încep să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tipul „dacă nu s-ar fi întâmplat...” este de natură să probeze cu suficientă forță de convingere că explicația fiecărui eveniment nu poate avea loc decât în fluxul continuu al istoriei. Iar istoria comunității nu reprezintă decât înlănțuirea unor evenimente discrete. A explica înseamnă a integra fiecare eveniment în seria lungă de evenimente care se cheamă istoria respectivei comunități. Un teoretician structuralist ar avansa o cu totul altă viziune asupra acelorași evenimente. Respectiva comunitate este organizată într-o manieră feudală. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și, prin aceasta, de întregul șir de stări anterioare. Simetric, fiecare stare determină (este cauza) stării care îi urmează și prin aceasta este responsabilă de tot șirul de stări viitoare. Știința trebuie deci să formuleze legile care leagă stările, evenimentele discrete între ele. Explicația structurală este fundată pe o schemă deterministă sistematică. Obiectul de cercetare este un sistem. El reprezintă o pluralitate de elemente interdependente. Un sistem se caracterizează printr-o interdependență ordonată, și nu prin una întâmplătoare. Dacă unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
postbelice: „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, ‚Munca”, „Orizont”, „Presa noastră”, „Scânteia tineretului”, „Urzica”, „Viața militară”, „Viața românească” ș.a. Debutează în 1940 la „Convorbiri literare”, cu tălmăciri din poezia germană, în același an apărându-i placheta de versuri Din inimă, consemnare discretă a impulsurilor erotice și a stărilor de tristețe. Linia aceasta e abandonată după 1944, când F. adoptă, în numeroasele-i volume (începând cu Sub steagul vieții, 1950), postura scriitorului angajat, la modul discursiv, agitatoric, patetic festivist, autopastișându-se manierist. Sunt pagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
laicitatea ne poate ajuta să recuperăm conștiința legii de analogie inversă potrivit căreia lucrează simbolul. La tot pasul, ea ilustrează principiul potrivit căruia ceea ce este esențial, înalt, consistent în ordine absolută se reflectă pe plan mundan în ceea ce este marginal, discret, inaparent dar operant prin prezență, prin grăuntele calitativ pe care îl poartă în sine. Discreția lui Dumnezeu, calitatea Bisericii de a fi turma mică, singurătatea omului religios modern sînt exemple pentru analogia inversă care nu încetează să lege starea lumii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
universului, nu și-a pierdut puterea de persuasiune, ba, mai mult, nici verosimilitatea științifică. La baza structurilor noastre de gîndire par să se mențină, de neînlăturat, întrebarea, ipoteza, nevoia privitoare la un reper transcendent. Presupusă ori respinsă, tema transcendenței persistă discret, îngropată mai adînc decît pătrunde conștiința curentă și decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau nu ochii spre Autorul lui. El e doar o prezență care privește. Neimplicat în mod afirmativ, explicit, ofensiv în mișcările și în actele particulare ale lumii, El le susține pe toate de departe cu privirea sa, dîndu-le o convergență discretă, de profunzime, spre Sine însuși, fără a știrbi în vreun fel libertatea ființelor particulare. Situarea nordică pe care Cusanus o dă imaginii Atotvăzătorului întărește de altfel simbolismul ei polar. Or, modul de prezență al transcendenței în societățile actuale poate sugera
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
învestească cu atributele magnificenței, forței, dominației, legii. Luînd această stare de fapt ca pe un material simbolic, am putea deveni mai atenți la ipostaza paradoxală a divinului polar, suveran față de mișcările lumii și totodată prezent în interiorul ei sub un chip discret, slab, străin, care nu face uz de prestigiu, de putere, de categoriile pozitive și, în fond, pozitiviste ale mentalității comune. Am putea presimți, pe această linie, paradoxul Principiului eficace prin simplă prezență, acționînd fără să făptuiască, transformînd fără să intervină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că autolimitarea noastră e pedestră, că, departe de a avea justificări metafizice, ea ne oferă doar confortul libertății negative, asigurîndu-ne că nu vom fi siliți să facem ce nu vrem. Dar, așa stînd lucrurile, participăm totuși neîncetat la un exercițiu discret, mai curînd neconștientizat, de suportare a vidului, ceea ce e contrar tuturor legilor naturii. Avem tăria organizată politic și social de a ne restrînge forța. Fără a avea o justificare sau o etichetă religioasă, consimțămîntul nostru la autolimitare ne pune într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
situație cel puțin potențială de supra natural. Viața noastră curentă ne oferă așadar suportul pentru o experiență a regimului supranatural, ne poate forma pentru acest regim. De partea ei, transcendența s-a retras în spectacolul societăților noastre pînă la limita discretă a adeziunii personale și a Bisericii fără monopol social. Dumnezeu a eliberat sfera laică de orice formă instituționalizată a atotputerii Lui. Apare aici sub chipul neofensiv și neînarmat al unui absolut propus libertății umane, al unui adevăr care se refuză
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
până la 29 000-30 000/mm3. VSH este crescută și de obicei există un grad de anemie. Diagnosticul pozitiv În perioada de debut abcesul pulmonar nu poate fi diferențiat de o pneumopatie acută comună. Debutul subacut sau cronic, cu manifestări infecțioase discrete, ce preced apariția semnelor de supurație este întâlnit astăzi la aproximativ 2/3 din cazuri. Caracterul primitiv al supurației și tipul ra-dioclinic de abces sau supurație difuză pledează puternic pentru prezența anaerobilor [18, 22]. În favoarea abcesului pulmonar mai pledează caracterul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
și volumul sputei în cursul perioadelor de retenție și evacuare a abceselor [33]. În abcesele pulmonare „decapitate” prin tratamente anterioare, investigația anamnestică atentă capătă o deosebită importanță. Ea descoperă condițiile favorizante mai frecvent implicate în patogenia supurațiilor, identifică o vomică discretă sau fetiditatea pasageră a sputei și respirației, corelează tabloul actual cu tratamentul antibiotic „orb” deja aplicat [65, 106]. Examenul microscopic al sputei evidențiază o floră polimorfă, uneori cu aspecte morfologice ce sugerează germenii anaerobi: bacili gram negativi, fusiformi sau cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
antibioterapiei anterioare sau în curs. Expectorația inodoră conține germeni comuni. Expectorația devine fetidă la bolnavii cu bronșiectazii cavitare, cu drenaj deficitar, în care întâlnim germeni anaerobi, de obicei din genul Bacteroides sau Fusobacterium. În contrast cu intensitatea supurației bronșice, semnele generale sunt discrete: astenie, inapetență, slăbire, temperatură normală sau ușoare subfebrilități, uneori expectorația poate fi numai mucoasă, cu aspect translucid [44, 85]. Hemoptizia Apare la aproximativ 50% dintre bolnavi, având o amploare variabilă: de la simple striațiuni de sânge în spută până la formele grave
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
descoperire fortuită a unei proteinurii, hematurii sau HTA la un pacient cu astenie, subfebrilitate, edeme moderate - în doi timpi - inițial proteinurie apoi se descoperă BCR cu evoluție rapidă. Perioada de stare se caracterizează prin oligurie urmată cvasiconstant de anurie, edeme discrete, TA normală sau ușor crescută în discordanță cu severitatea afectării renale. Paraclinic Disfuncția renala constantă și severă reprezintă trăsătura determinantă a GN rapid progresive. Examenul de urină obiectivează: - hematurie de obicei microscopică cu hematii dismorfice - proteinurie neselectivă, rareori de tip
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
aparenți asociați obezității, fără simptome clinice, fără limitări funcționale Identificarea factorilor care contribuie la creștere în greutate. Consiliere privind optimizarea stilului de viață. 1 Pacientul prezintă factori de risc subclinici asociați obezității (hipertensiune de graniță, disglicemie, steatoză hepatică), simptome clinice discrete (dispnee la eforturi mari, oboseală), limitări funcționale discrete, alterarea ușoară a stării de bine Consiliere privind optimizarea stilului de viață. Monitorizarea factorilor de risc. 2 Pacientul prezintă boli cronice asociate obezității (hipertensiune, diabet zaharat tip 2, apnee de somn, osteoartrită
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
funcționale Identificarea factorilor care contribuie la creștere în greutate. Consiliere privind optimizarea stilului de viață. 1 Pacientul prezintă factori de risc subclinici asociați obezității (hipertensiune de graniță, disglicemie, steatoză hepatică), simptome clinice discrete (dispnee la eforturi mari, oboseală), limitări funcționale discrete, alterarea ușoară a stării de bine Consiliere privind optimizarea stilului de viață. Monitorizarea factorilor de risc. 2 Pacientul prezintă boli cronice asociate obezității (hipertensiune, diabet zaharat tip 2, apnee de somn, osteoartrită, boală de reflux gastroesofagian etc), limitarea moderată a
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
provenit de la Meșad Hashavyahu databil spre sfârșitul secolului al VII-lea î.C. (HAE, vol. I, pp. 332-333). În concluzie, este posibil să afirmăm cu certitudine reținută că în timpul regatelor lui Israel și Iuda zeul Baal a primit un cult discret, mai mare în Regatul lui Israel față de Iuda, și în acesta din urmă destul de relevant. Chiar dacă nu putem susține că Baal este doar un zeu „străin”, în orice caz, cultul său are mai puțină importanță decât cel datorat zeului suprem
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
conștiinței sale structurează realitatea, creează axe de referință spațiale și temporale. Autorul român a deprins, în contactul cu filosofia germană, un stil de argumentare constructivistă în care indivizii sunt cei ce produc lumea integrată, structurată, familiară din fragmente schimbătoare, atomizate, discrete, cu sprijinul tehnicilor constitutive ale conștiinței (analogii, combinații). Profesorul Gusti va recepta cu sensibilitate rolul decisiv al abilităților indivizilor și al grupurilor de a produce o lume familiară, „cunoscută deja” ca tipuri culturale ale vieții sociale. Vom recunoaște în edificiul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu umor unele tracasări la care a fost supus, cu o undă de amărăciune pentru necazurile îndurate, dar mai curând cu ironie față de stupizenia autorilor acestora. În perioada dictaturii fasciste din România, a fost anchetat de Siguranță și, în mod discret, și de Gestapo cu privire la originea sa etnică. Întrucât deținea unele funcții importante la Universitatea din București, la Institutul Social Român și Institutul de Statistică, se considera că regimul trebuia să aibă încredere în el. De altfel, în anii 1941-1944, apartenența
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la valorile și ierarhiile comunităților de origine. La nivel individual, emigrația implică pentru cei mai mulți experiențe extreme, decizii ireversibile, costuri nemăsurabile, cum ar fi: absența celor dragi, familia, cultura, clima sau religia. La toate aceste absențe se adaugă greutățile integrării, discriminarea discretă sau exprimată, atitudinile xenofobe ale populației majoritare. În perioada 1990-2002, emigrația românilor în Spania a fost întreținută și dezvoltată prin rețele transnaționale informale în care principalii actori sociali erau emigranții legali. Principalele noduri ale rețelei, cei care susțineau funcționalitatea acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se realizează printr-un sistem de semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de transmitere a informației și trebuie analizată integral, nu ca element separat”; 5. „în comunicarea nonverbală, semnificația semnelor transmise prin multiple canale trebuie stabilită în termenii probabilității și în funcție de contextul sociocultural concret”. Lucrarea are
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]