6,349 matches
-
Wittgenstein e în exactitate: «Despre ce nu știm nu trebuie vorbit㻓 (Constantin Noica, Jurnal de idei, Humanitas, București, 1990, p. 384.) Este interesant de observat că autori ostili gândirii empiriste au legat de Tractatus aceleași așteptări ca și adversarii lor filozofici. Referindu-se la imaginea pe care o aveau despre Wittgenstein unii membri ai Cercului de la Viena, Karl Menger scria că așteptau mai departe de la acesta „o contribuție la o continuă purificare a filozofiei, pe care doreau să o vadă mișcându
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
propoziții despre care unii filozofi empiriști credeau că reprezintă sursa și baza ultimă a întregii noastre cunoașteri despre lume. A luat astfel naștere o tradiție interpretativă care pornea de la presupunerea TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 189 că „Wittgenstein împărtășea opinia filozofică obișnuită potrivit căreia numai experiențele nemijlocite sunt cu adevărat demne de încredere și că orice altceva despre care vorbim este demn de încredere doar în măsura în care se sprijină pe experiențe nemijlocite. Implicația era că propozițiile elementare sunt importante deoarece sunt ceea ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu referire la Tractatus: „Nu vă faceți griji, știu că nu-l veți înțelege niciodată.“ (Apud 190 GÂNDITORUL SINGURATIC R. Monk, Wittgenstein, Das Handwerk des Genies, Klett-Cotta Verlag, Stuttgart, 1992, p. 292.) 83 Pentru Tractatus, ca și pentru toate însemnările filozofice ulterioare ale lui Wittgenstein, este valabilă o afirmație pe care el a făcut-o într-o convorbire, din 1931, cu Friedrich Waismann: „Soluțiile problemelor filozofice nu au voie să surprindă. Nu se poate descoperi nimic în filozofie.“ 84 Probabil acesta
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Genies, Klett-Cotta Verlag, Stuttgart, 1992, p. 292.) 83 Pentru Tractatus, ca și pentru toate însemnările filozofice ulterioare ale lui Wittgenstein, este valabilă o afirmație pe care el a făcut-o într-o convorbire, din 1931, cu Friedrich Waismann: „Soluțiile problemelor filozofice nu au voie să surprindă. Nu se poate descoperi nimic în filozofie.“ 84 Probabil acesta este unul dintre lucrurile la care s-a gândit Wittgenstein atunci când a notat în „Cuvântul înainte“ că lucrarea lui va putea fi înțeleasă doar de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ce sunt exprimate în ea sau gânduri asemănătoare. Knut E. Tranøy, un student de la Cambridge care a discutat mult cu Wittgenstein, în ultimii doi ani ai vieții acestuia, aprecia Tractatus-ul drept o carte foarte diferită de cea pe care orientarea filozofică dominantă a momentului și a locului o vedea drept o lucrare de logică și ontologie. Ultimele pagini, credea el, conțin cheia cărții. (Vezi „Wittgenstein in Cambridge 1949-1951. Some Personal Recollections“, în (ed.) F. A. Flowers III, Portraits of Wittgenstein, vol. 4
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Some Personal Recollections“, în (ed.) F. A. Flowers III, Portraits of Wittgenstein, vol. 4, p. 180.) TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 191 EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? Tânărul Wittgenstein s-a consacrat filozofiei începând cu anii 1911-1912. Însemnări filozofice va face până în ultimele zile ale vieții, în aprilie 1951. Intervalul este de aproximativ 40 de ani. Caz unic printre gânditorii cu reputație, Wittgenstein a abandonat însă preocupările filozofice după încheierea Tractatus-ului, în 1918, pentru a le relua abia la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Tânărul Wittgenstein s-a consacrat filozofiei începând cu anii 1911-1912. Însemnări filozofice va face până în ultimele zile ale vieții, în aprilie 1951. Intervalul este de aproximativ 40 de ani. Caz unic printre gânditorii cu reputație, Wittgenstein a abandonat însă preocupările filozofice după încheierea Tractatus-ului, în 1918, pentru a le relua abia la începutul anului 1929, odată cu reîntoarcerea la Cambridge.1 În această perioadă, el nu a scris filozofie și a purtat rareori discuții pe teme filozofice. Oferea, de cele mai multe ori, interlocutorilor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein a abandonat însă preocupările filozofice după încheierea Tractatus-ului, în 1918, pentru a le relua abia la începutul anului 1929, odată cu reîntoarcerea la Cambridge.1 În această perioadă, el nu a scris filozofie și a purtat rareori discuții pe teme filozofice. Oferea, de cele mai multe ori, interlocutorilor și corespondenților săi unele explicații cu privire la Tractatus. Contribuțiile filozofice ale lui Wittgenstein se plasează astfel în două perioade foarte clar despărțite în timp. Există o operă filozofică timpurie și o operă filozofică mai târzie a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
relua abia la începutul anului 1929, odată cu reîntoarcerea la Cambridge.1 În această perioadă, el nu a scris filozofie și a purtat rareori discuții pe teme filozofice. Oferea, de cele mai multe ori, interlocutorilor și corespondenților săi unele explicații cu privire la Tractatus. Contribuțiile filozofice ale lui Wittgenstein se plasează astfel în două perioade foarte clar despărțite în timp. Există o operă filozofică timpurie și o operă filozofică mai târzie a lui Wittgenstein. Cea timpurie își găsește încoronarea în Tractatus. Cea târzie este cuprinsă într
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
filozofie și a purtat rareori discuții pe teme filozofice. Oferea, de cele mai multe ori, interlocutorilor și corespondenților săi unele explicații cu privire la Tractatus. Contribuțiile filozofice ale lui Wittgenstein se plasează astfel în două perioade foarte clar despărțite în timp. Există o operă filozofică timpurie și o operă filozofică mai târzie a lui Wittgenstein. Cea timpurie își găsește încoronarea în Tractatus. Cea târzie este cuprinsă într un mare volum de însemnări nepublicate 2, în texte dictate unora din studenții lui și în note luate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
discuții pe teme filozofice. Oferea, de cele mai multe ori, interlocutorilor și corespondenților săi unele explicații cu privire la Tractatus. Contribuțiile filozofice ale lui Wittgenstein se plasează astfel în două perioade foarte clar despărțite în timp. Există o operă filozofică timpurie și o operă filozofică mai târzie a lui Wittgenstein. Cea timpurie își găsește încoronarea în Tractatus. Cea târzie este cuprinsă într un mare volum de însemnări nepublicate 2, în texte dictate unora din studenții lui și în note luate la lecțiile sale de la Cambridge
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dictate unora din studenții lui și în note luate la lecțiile sale de la Cambridge. Expresia „operă mai târzie“ nu desemnează însă doar faptul că anumite gânduri aparțin unei perioade bine delimitate în timp. Deja în primii ani după reluarea activității filozofice, orientarea gândirii lui Wittgenstein a cunoscut schimbări. Consensul celor care s-au interesat de filozofia lui se limitează la recunoașterea existenței unor schimbări. Ele sunt vizibile pentru orice cititor avizat care va compara Tractatus-ul cu un manuscris reprezentativ pentru opera
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
interesat de filozofia lui se limitează la recunoașterea existenței unor schimbări. Ele sunt vizibile pentru orice cititor avizat care va compara Tractatus-ul cu un manuscris reprezentativ pentru opera mai târzie, cel care a fost publicat în 1953, sub titlul Cercetări filozofice. (Wittgenstein a reluat de mai multe ori munca la acest manuscris. În ultimii ani ai vieții, obișnuia să se refere la el numindu-l „cartea mea“3.) De îndată ce este vorba de aprecierea importanței și profunzimii acestor schimbări consensul încetează. Unii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mea“3.) De îndată ce este vorba de aprecierea importanței și profunzimii acestor schimbări consensul încetează. Unii autori subliniază continuitatea, alții, dimpotrivă, discontinuitatea în trecerea de la filozofia timpurie la filozofia mai târzie. Temele și motivele comune, care pot fi identificate în textele filozofice pe care le-a scris Wittgenstein, li se par primilor mai semnificative, mai importante decât acele schimbări de direcție a gândirii și acele revizuiri ale unor poziții din Tractatus care se conturează tot mai clar în însemnările de după 1930. Cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
criticii pe care o face Wittgenstein filozofiei sale timpurii 194 GÂNDITORUL SINGURATIC cu critica pe care a făcut-o Platon, în dialogul Parmenide, teoriei sale a ideilor este nesatisfăcătoare deoarece Platon, spre deosebire de Wittgenstein, nu ar fi formulat totuși „o teorie filozofică nouă, incompatibilă cu tezele sale anterioare“5. O judecată căreia îi vom atribui o mai mare greutate aparține unor prieteni apropiați. Fostul student și succesorul lui Wittgenstein la catedra din Cambridge, finlandezul Georg Henrik von Wright, în schița biografică pe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Despre modul cum a văzut lucrurile a lăsat doar EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 195 indicații fragmentare. Astfel, în „Cuvântul înainte“, scris în ianuarie 1945, pentru o versiune a textului care va fi publicat sub titlul Cercetări filozofice, el își exprima dorința ca acesta să apară alături de textul Tractatus-ului, justificând-o în termenii următori: „De când am început să mă ocup din nou cu filozofia, și anume de acum șaisprezece ani, a trebuit să recunosc greșeli grave în ceea ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
În același „Cuvânt înainte“, el menționa contribuția pe care au avut-o la recunoașterea greșelilor din Tractatus discuțiile sale cu Frank Ramsey și îndeosebi cu Piero Sraffa. Von Wright susține că sub impulsul acestei critici Wittgenstein ar fi abandonat crezurile filozofice de care s-a lăsat condus în opera de tinerețe și a pășit pe căi noi. „El (Wittgenstein) spunea că discuțiile cu Sraffa l-au făcut să se simtă ca un copac căruia i-au fost tăiate toate ramurile. Că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se aprecia drept „interesantă“ compararea a ceea ce se spune aici despre varietatea genurilor de cuvinte și propoziții cu ceea ce au spus logicienii despre structura limbajului și se adaugă în paranteză: „De asemenea și 196 GÂNDITORUL SINGURATIC * Toate citatele din Cercetări filozofice sunt date după traducerea românească de M. Dumitru și M. Flonta, Humanitas, București, 2003. autorul scrierii Logisch-Philosophische Abhandlung.“ Se relatează că atunci când s-a îndepărtat de modul cum a văzut limbajul în Tractatus, Wittgenstein ar fi scris pe un exemplar
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
poate însă afirma la fel de categoric dacă Wittgenstein a văzut în gândurile sale mai târzii o continuare a filozofiei Tractatus-ului sau, dimpotrivă, germenele unui gen de filozofie cu totul nou. În cântărirea argumentelor aduse în favoarea tezei continuității sau discontinuității dezvoltării gândirii filozofice a lui Wittgenstein va trebui să ținem seama, desigur, de ceea ce a spus el în această privință. Dincolo de referirile sale eliptice și uneori aluzive, hotărâtoare vor trebui socotite concluziile la care ne va conduce compararea unor teme și motive cardinale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
constituit Tractatus-ul. Mottoul ales de Wittgenstein pentru Cercetări, sentința dramaturgului austriac Johann Nepomuk Nestroy - „Ceea ce este propriu progresului este că, în genere, el pare mult mai mare decât este în realitate“ -, s-ar referi, după Haller, la ceea ce reprezintă contribuțiile filozofice din această scriere în raport cu cele ale Tractatus-ului. Ele ar reprezenta un progres, dar nu unul atât de mare cât s-ar putea crede.11 Există o convergență parțială între asemenea concluzii și cele la care ajunge un alt interpret important
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
1930 o filozofie cu totul nouă pornesc, în mod evident, de la existența unor obiective și motive comune care pot fi identificate în tot ceea ce a scris Wittgenstein din 1913 până în 1951. Se poate astfel arăta că pentru Wittgenstein țelul activității filozofice a fost în mod constant obținerea unui plus 200 GÂNDITORUL SINGURATIC de claritate în gândire prin eliberarea acesteia de acele confuzii și antinomii de nedepășit care sunt consecința inevitabilă a încercărilor de a oferi soluții unor probleme de ordin principial
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a oferi soluții unor probleme de ordin principial, în orizontul „gândirii pure“. Poziția formulată în Tractatus, aceea că filozofia nu este o știință care s-ar deosebi de celelalte doar prin demnitatea aparte a obiectului ei (4.112: „O operă filozofică constă, în esență, din clarificări. Rezultatele filozofiei nu sunt «propoziții filozofice», ci faptul că propozițiile devin clare.“), este reluată, în diferite modulații, în tot ceea ce a spus și a scris mai târziu Wittgenstein asupra acestei teme. La un an după
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pure“. Poziția formulată în Tractatus, aceea că filozofia nu este o știință care s-ar deosebi de celelalte doar prin demnitatea aparte a obiectului ei (4.112: „O operă filozofică constă, în esență, din clarificări. Rezultatele filozofiei nu sunt «propoziții filozofice», ci faptul că propozițiile devin clare.“), este reluată, în diferite modulații, în tot ceea ce a spus și a scris mai târziu Wittgenstein asupra acestei teme. La un an după revenirea lui în Anglia, în ianuarie 1930, el și-a început
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fapte noi, aceasta o face numai știința. Dar privirea de ansamblu (Überblick) corectă asupra acestor banalități este extrem de greu de obținut și extrem de importantă.“15 Aceste rânduri ne amintesc de observații din „Cuvântul înainte“ al Tractatus-ului, de observația că problemele filozofice sunt rezultatul neînțelegerii logice a limbajului nostru, ca și de aceea că prin indicarea sursei lor și prin înlăturarea acestor probleme nu s-a realizat mare lucru. Există însă elemente noi. Când vorbește aici de banalități, Wittgenstein are în vedere
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
indicarea sursei lor și prin înlăturarea acestor probleme nu s-a realizat mare lucru. Există însă elemente noi. Când vorbește aici de banalități, Wittgenstein are în vedere identificarea contextelor și practicilor care oferă sens expresiilor limbajului. Recunoașterea și prevenirea nonsensurilor filozofice este mai greu de înfăptuit prin considerarea acestor contexte și practici decât EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 201 prin examinarea formei logice a expresiilor, așa cum se arată ea în simbolism. S-ar putea însă spune că este
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]