5,879 matches
-
9 și 14 - 17 aprilie, vor avea loc spectacole de muzică sacră, clasică, operă și operetă și muzică pop-rock, susținute de cei mai îndrăgiți interpreți din România: INNA, VUNK, HOLOGRAF, CARLA’S DREAMS, RANDI, NICOLETA NUCĂ, ALEXANDRA UȘURELU, precum și muzică folclorică și clasică: ORCHESTRA NAȚIONALĂ „VALAHIA”, LAVINIA GOSTE, GELU VOICU, MARIA DRAGOMIROIU, GRIGORE LEȘE, OPERETA STARS, CAMERATA REGALĂ, GRUPUL VOCAL ACAPELLA, CORUL SYMBOL și mulți alții. 7 aprilie - POP OPERA 19.30-20.00 OPERETA STARS (Bianca Ionescu, Gabriela Daha, Andrei Lazăr
Târgul de Paște – Tradiții și Flori de Sărbători by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105636_a_106928]
-
cu ajutorul computerului a dat o nouă dimensiune sunetului și muzicii noi produse de către Hyperion International Ensemble, condus de Iancu Dumitrescu. Explorările microscopice cu privire la acustică se bazează atât pe tehnicile tipice din muzica din Vest, cât și pe tradițiile locale: culegerile folclorice ale lui Béla Bartók, muzica bisericească ortodoxă și mistica bizantină. Ana-Maria Avram prezintă Ellampsis pentru ansamblu și sunete asistate de computer, Murmur (gamma) pentru ansamblu live electronics. Foto: Ana Maria Avram Iancu Dumitrescu prezintă Incandescent Colloids & Microscopic High Energy pentru
Muzică hyper-spectrală sau avangarda secolului XX în muzica românescă, la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105697_a_106989]
-
Hansen (Profesor de Muzică și Artă la Universitatea din Wisconsin, SUA). S-a afirmat ca dirijor secund al Corului de Cameră Madrigal și dirijor fondator al Corului de cameră Accoustic, cu care abordează o paletă repertorială complexă: muzică sacră, prelucrări folclorice, renaștere europeană, muzică contemporană și muzică de teatru și film, colaborând cu regizori precum Alexandru Tocilescu, Alexandru Darie, Alexander Hausvater, Alice Barb, George Ivașcu, Alexandru Dabija. I-a avut ca profesori de dirijat sau mentori pe Marin Constantin, Petre Crăciun
Dirijorul Daniel Jinga lansează CD-ul „Rapsodiem" by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105714_a_107006]
-
1.500 - 2.500 Foto: ”Năsturași” de Dumitru Ghiață Florile de toamnă, tufănelele, garoafele, florile delicate de pădure sunt cele în care Dumitru Ghiață (1888, Colibași, Mehedinți - 1972, București) intuiește capacitatea de a simboliza ideea generatoare a actului artistic. Filiația folclorică este prezentă la nivelul obiectelor naturii statice, vasele de lut și ștergarul țărănesc armonizând și reliefând subiectul. Culorile discrete, fără stridențe ale artei populare formează paleta cromatică în care este realizată pictura, nuanțele pământii ale vasurilor și ale fundalului stabilind
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
Interior la Mangalia, bogăția și frumusețea împodobirii "odăii bune" țărănești constituie prilejul și pretextul unor intense descărcări cromatice și gestuale. Ritmuri violente de tonuri pure în materie păstoasă, decorativitatea aleasă și armonizarea cromatică transformă lucrarea într-un preludiu al perioadei folclorice a artistului. Primele "interioare țărănești" apar la expoziția din 1943, moment din care Țuculescu se îndreaptă către ritmul artei populare, către simetria cromatică, geometrismul simbolic ce caracterizează creația populară, pe care le reia în funcție de evoluția sa. Centrul vizual în lucrarea
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
scenă și Corul Școlii Gimnaziale din Urleta, județul Prahova, localitatea unde s-a născut regretatul Maestru Marin Constantin. Membrii Corului Madrigal au interpretat lucrări care au făcut istorie, piese renascentiste în limbi diferite și cântece românești de factură bizantină, clasică, folclorică și modernă. Printre acestea s-au numărat și două compoziții ale Maestrului Marin Constantin, “Cântec de dor” și “Hora la români”. “Cu ocazia aniversării a 92 de ani de la nașterea Maestrului Marin Constantin, inaugurăm un concurs de compoziție adresat compozitorilor
De Ziua Madrigalului... by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105760_a_107052]
-
unde tradițiile românești încă sunt păstrate cu sfințenie. Urmăriți așadar Crăciun în Bucovina - un spectacol cu colinde, urări și obiceiuri de iarnă oferite de Marius Zgăianu și grupul de femei din Bilca, jud. Suceava, Denișa Solcan, Bianca Scutariu și Ansamblul folcloric "Bilcuța". 16.10 - Duelul pianelor - ediție specială de Crăciun în care Adrian Enache, Paula Seling și Ovi Jacobsen îmbină magia sărbătorilor de iarnă, cu cea a cântecului și a circului. 20.10 - Film de animație - Pisicile aristocrate (THE ARISTOCATS - SUA
Crăciun magic la TVR 2, cu programe speciale pentru toate vârstele by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105895_a_107187]
-
de formație teologică și/sau muzicală. Întrucât majoritatea membrilor acestui cor sunt foști și actuali absolvenți de seminar din București, chiar și actuali seminariști, caracterul muzicii interpretate este în mare parte sacru, dar repertoriul corului abordează și muzica de tradiție folclorică prelucrată pentru cor bărbătesc de personalități marcante ale muzicii corale românești. Acest cor își propune să fie o extensie la nivel valoric a ceea ce reprezintă corul Seminarului. Acest liant este marcat nu doar de formația teologică a majorității membrilor corului
Concert de Crăciun cu Corul de Copii Radio la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105934_a_107226]
-
Muzeului Național al Satului ″Dimitrie Gusti″ din București. Cei douăzeci și cinci de tineri muzicieni, alături de dirijorul Răzvan Rădos, își propun să aducă un plus de prospețime genului coral, făcându-l accesibil marelui public prin abordarea unui repertoriu inspirat din muzicile tradiționale, folclorice, jazz, gospel, pop, etc.
Concert de Crăciun cu Corul de Copii Radio la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105934_a_107226]
-
noiembrie 2016, la Hotelul Sheraton, Ankara, pe 29 noiembrie a.c, iar cel de-al treilea concert are loc pe 1 decembrie 2016 la sala mare de spectacole a Centrului Cemal Reșit Rey din Istanbul. Spectacolul de muzică și dansuri folclorice din diferite regiuni este susținut de orchestra formată din interpreți ai instrumentelor folclorice tradiționale, condusă de dirijorul Dumitru Ionescu. Institutul Cultural Român de la Viena și Biroul de promovare și informare turistică al României la Viena marchează Ziua Națională a României
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
de-al treilea concert are loc pe 1 decembrie 2016 la sala mare de spectacole a Centrului Cemal Reșit Rey din Istanbul. Spectacolul de muzică și dansuri folclorice din diferite regiuni este susținut de orchestra formată din interpreți ai instrumentelor folclorice tradiționale, condusă de dirijorul Dumitru Ionescu. Institutul Cultural Român de la Viena și Biroul de promovare și informare turistică al României la Viena marchează Ziua Națională a României printr-un concert susținut de artistul și dirijorul Nicolae Voiculeț (nai) alături de Klaus
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
soi nociv și pădureț, care se dezvoltă frumos atît la munte, cît și la șes. Actualmente suntem cunoscuți prin Europa (și nu numai) drept acea populație de semiculoare, îmbrăcată pitoresc și distractiv, care îndrăgește la maxim portofelele străinilor, se exprimă folcloric prin metrouri și e mare iubitoare de alba-neagra. Poporul Bundy, strîns unit în jurul interesului general, a uitat cum e cînd nu-ți pasă decît de tine și continuă să trăiască de parcă n-ar muri niciodată. Spiritul Bundy locuiește în casa
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
Marina Cap-Bun Calul dracului mi-a creat întotdeauna impresia unui text încifrat, pe care simpla identificare a motivelor fabuloase de inspirație folclorică este departe de a-l epuiza. Scrisă la Berlin, în 1909, povestirea combină ingenios mai multe motive explorate anterior, dar pare să ascundă un sâmbure simbolic mai profund, ce trimite și spre un alt tip de referențialitate. Recitind-o recent
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
vrăjitoriei, și pentru păcatele ei, fusese blestemată să se preschimbe în hodoroagă cerșetoare și să nu-și mai ia înfățișarea ei de mai-nainte decât atunci când o putea păcăli pe dracul, ba încă, și atunci, numa pe vremea nopții". Tradiția folclorică românească a consacrat două ipostaze ale vrăjitoarelor: cotoroanța bătrână și urâtă și zâna tânără și frumoasă, pe care textul caragialian le unifică în acest personaj metamorfic, ce adună în sine dualitatea proceselor evolutive (creștere/descreștere, întinerire/îmbătrânire etc.). Motivul zborului
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
doar sabatul, ci și vrăjile erotice se performau în nopțile cu lună plină (culesul mătrăgunei descris în detaliu de Mircea Eliade ar putea fi o bună ilustrare a fenomenului) și tot noaptea vine Zburătorul aducător de dezordine existențială. Conform tradiției folclorice românești, luna plină sporește puterile vrăjitoarelor, în vreme ce asupra celorlalți oameni are efecte negative, de la insomnie și sentimente de insecuritate, până la nebunie (imprudentul se și cheamă "lunatic"), de unde și interdicția de a dormi pe câmp în astfel de nopți. Este interesantă
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
sa Vii și Zarifopol a observat similitudinea, dar a ținut să precizeze că "nu e probabil să fi cunoscut Caragiale nuvela rusească". ("Note și variante" la Caragiale, Opere, I, p. 434.) Ipoteza cea mai credibilă este cea a unei surse folclorice comune, căci, în ciuda opiniei generale că în zonele dominate de ortodoxism nu aveau loc sabaturi ale vrăjitoarelor, este evident că unele motive caracteristice evenimentului au fost încorporate în texte orale din zonă. Atracția acestui filon fantastic de sorginte magic-folclorică, căreia
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
este evident că unele motive caracteristice evenimentului au fost încorporate în texte orale din zonă. Atracția acestui filon fantastic de sorginte magic-folclorică, căreia Pompiliu Constantinescu îi atribuia funcția de a revela insondabilul, fiind convins că satanismul caragialian nu depășește cadrele folclorice, a fost se pare irezistibilă, în ciuda absenței cazurilor concrete de ardere pe rug în acest spațiu est-european. (Cf. "Satanismul lui Caragiale" în vol. Scrieri, II, București, EPL, 1967.) Totuși, în absența inchiziției care să instrumenteze procese întregi, comunitățile locale aveau
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
nu mă refer aici la fabuloasele „Rapsodii române”, preluate imediat după compunere în repertoriul marilor dirijori și al marilor orchestre, ci la partituri de mare complexitate, care relevă mult mai mult decât abilitățile de orchestrator sau de prelucrare a tematismului folcloric arătate de tânărul autor al „Rapsodiilor”. Opera „Oedipe”, creația de căpătâi a lui Enescu după chiar spusele sale, se bucură în fine de o carieră mondială, după ce a fost reprezentată în Franța, Italia, Germania, Austria, Marea Britanie, Belgia, Spania, Polonia, Suedia
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
chinezi, așa cum ne dorim și nouă, un an bun și fericit. La mulți ani!”. În scenă au intrat apoi membrii Academiei de Dans din Beijing, care, într-o atmosferă de lumină, sunet și culoare, au prezentat programul intitulat sugestiv „Comori Folclorice din China”. Cei prezenți au asistat la 12 dansuri tradiționale, din nouă regiuni diferite ale Chinei, o țară de o mare diversitate etnică, în care trăiesc armonios 56 de naționalități. În mod firesc, fiecare etnie își aduce trăsăturile culturale specifice
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
Loteanu, ați câștigat trofeul „Scoica de argint”, pentru filmul „Lăutarii”, apoi „Scoica de aur”, pentru filmul „Șatra”. - E greu de fixat un moment anume. Un lucru este sigur: muzica este prima și ultima mea iubire. Muzica mea este de proveniență folclorică românească, chiar și în bucățile inspirate de realitatea rusească. Consider că această muzică este națională prin culoare, temperament, formă de expresie și, în același timp, universală, prin vocația sa. În cazul baletului „Luceafărul” (1983), realizat pe versurile poetului național Mihai
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
actori implicați. Momentele principale au fost înainte și după acceptarea candidaturii Șerbiei la statutul de țară membră a Uniunii Europene (martie 2012). Una dintre revendicările dintotdeauna ale acesteia a fost „garantarea drepturilor culturale, misiune care să asigure dezvoltarea valorilor lingvistice, folclorice, etnografice, literare, religioase, cu tot ce este legat de virtuțile romanității orientale”. Există diferențe majore în ceea ce privește asigurarea dreptului românilor din Șerbia la educație în limba maternă. În Voivodina, unde sunt mai puțini etnici români, există învățământ public cu predare în
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
constituie un proiect finanțat de Ministerul Culturii și Municipiul Sighișoara. Ca și la celelalte ediții, importanta manifestare a reunit momente de exprimare culturală a celor 19 organizații ale minorităților naționale și altor organizații etno-culturale. Au fost organizate 62 de spectacole folclorice, standuri meșteșugărești și de prezentare a comunităților etnice, prelegeri, conferințe și mese rotunde consacrate etniilor și conviețuirii lor interculturale și interreligioase, o expoziție de artă contemporană. Pentru prima dată au rulat trei filme documentare dedicate vieții și spiritualității minorităților etnice
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
prin sprijin unanim al cetățenilor de aceeași etnie din țara noastră, susțin o bogată activitate. „Uniunea Sârbilor din România” a militat, în cele peste două decenii de existență, pentru conservarea identității sârbe, a tradițiilor și obiceiurilor, prin valorificarea tezaurului cultural, folcloric și etnografic, cât și pentru promovarea culturii sârbe în România și a celei românești printr-o serie de acțiuni de anvergură. Au intrat în conștiința publică manifestări precum „Sărbătorirea Sfântului Sava”, „Festivalul Folclorului Sârbesc din România”, acțiune de talie internațională
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
țări au ținut să fie prezenți la Festivalul Internațional „Marile serate muzicale ale Bucureștiului”. Din seria manifestărilor tradiționale care au reunit în România ansambluri de pe toate continentele au făcut parte Festivalul „Cântecele Munților”, desfășurat la Sibiu. Iar la Tulcea, ansambluri folclorice de copii și tineri din zece state au fost prezente în cadrul Festivalului internațional „Peștișorul de aur. Teatrul a fost unul dintre principalele elemente de atracție pentru actori de peste hotare, care au luat parte la o serie de festivaluri în toată
România, atracţie culturală internaţională () [Corola-website/Journalistic/296502_a_297831]
-
acomodare i-au succedat primele succese repurtate de Nicolas Simion ca un saxofonist de notabilă experiență și înzestrat cu o sesizabilă originalitate. Atribute puse generos în slujba realizării unor discuri în care să pulseze lumea de frumuseți a ethosului nostru folcloric, pusă în valoare prin înregistrări de ținută efectuate în compania unor instrumentiști europeni și americani foarte buni, de talia unor Graham Haynes, Ronnie Burrage, Lonnie Plexico, Ed Schuller, Victor Jones, Peter Perfido, Tomasz Stanko, Dusko Gojkovici, Mal Waldron, Lee Konitz
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]