6,463 matches
-
mare interes pentru turiști. Scoarță terestră din zona municipiului cuprinde o structură pedogenetica variată, căci alături de solurile podzolice predominanțe se găsesc soluri pseudogleice și aluviale specifice zonei depresionare, precum și soluri brune de pădure, soluri montane acide, etc. Rețeaua hidrografica este formată, în principal, din râul Săsar, lung de 31,6 km, care străbate orașul de la est la vest colectând apele râurilor Chiuzbaia și Firiza, si a pârâurilor "Sf. Ioan", "Usturoiul", "Valea Roșie" și "Borcut". Pe râul Firiza, la 5 km distanță
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
aproape 20% din populație. După capitularea Estoniei și Livoniei în Marele Război al Nordului (1700-1721), Imperiul Suedez a pierdut Estonia în fața Rusiei prin tratatul de la Nystad. Clasele sociale dominante, ca și mare parte din clasa de mijloc, au rămas însă formate tot din germani baltici. Războiul a devastat populația Estoniei, dar ea și-a revenit repede. Deși drepturile țăranilor au fost slăbite prin cucerirea rusească, în 1816 s-a abolit iobăgia în provincia Estonia, și în 1819 și în Livonia. Ca
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
active zone seismice din România. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidență existența a doua zone: Seismele cu epicentrul în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarței sau alte părți superioare ale învelișului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsă între 7 și 8 grade pe scara Richter, s-au înregistrat în 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
limitrofe M. Eminescu și N. Iorga. În centrul zonei afectate, din zona sud-estică a masivului de sare, s-a format un crater umplut cu apă cu diametrul de cca 200 m și adâncimea de cca 10 m. Volumul lacului nou format este de aproximativ 100.000 mc. Debitul de gaze arse anual in Ocna Mures este de 150000 mc/ora, volumul gazelor reziduale rezultat fiind de 1.314 miliarde mc/an. Perimetrul Ocna Mures se incadreaza in zona seismica 'E', valoarea
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
și li se aducea apă pentru baie în butoaie la locuințele închiriate. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pucioasa era o stațiune balneară parte a satului Șerbănești, aflat în comuna Șerbănești-Podurile, reședința plaiului Ialomița-Dâmbovița, județul Dâmbovița. Comuna Șerbănești-Podurile fusese recent formată, în 1886, prin unirea comunelor Șerbănești și Podurile; comuna Șerbănești avea în compunere satele Șerbănești, Miculești și Diconești, cu 2000 de locuitori. Aici funcționau două biserici și o școală mixtă. Comuna Podurile a venit cu satele Podurile de Sus, Podurile
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
reședință de județ este întreruptă de către noua împărțire administrativă legiferată în anul 1950, după model sovietic. Prin urmare, fostul județ Câmpulung este înglobat în regiunea Suceava, iar orașul devine reședința raionului Câmpulung, unul dintre cele douăsprezece raioane ale regiunii nou formate. La data de 1 septembrie 1953 se înființează Școala Militară Medie nr. 1 Câmpulung Moldovenesc, succesoarea școlii militare înființate la Cernăuți în anul 1924. În august 1956 instituția de învățământ se mută în garnizoana construită la ieșirea estică din Câmpulung
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
consolidat noua ordine în Europa Centrală, stabilită în mare parte în noiembrie 1918, creând noi state și modificând frontierele altora. Peste 3 milioane de austrieci germanofoni s-au găsit în exteriorul granițelor noii Republici Austriece ca minorități în statele nou formate sau mărite Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria și Italia. Aici au fost incluse și provinciile Tirolul de Sud și Boemia Germană, majoritar germanofone, dintre care ultima avea să joace un rol în izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial. Chestiunea Tirolului de
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
din satele Cănicea și Domașnea (reședința). Domașnea se află la o altitudine de 492 m. Așezată în sud-vestul țării, în partea de sud-est a județului Caraș-Severin, în nordul depresiunii Domașnea-Mehadia din culoarul depresionar Timis-Cerna. Domașnea se întinde pe o vatra formată din 64 ha având că vecini: Teregova la Nord, Rusca la Nord-Est, Cornereva la Est, Cornea la Sud, Mehadica la Sud-Vest și Luncavita la Vest. Față de municipiul reședința de județ, Reșița, Domasnea e situată la o distanță de aproximativ 90
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]
-
Mare, Batogu, Grecu, Perișoru, Obeada, Caramanu, Sarageaua, Mășăli și Puțu Nou, cu o populație totală de 2390 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Slobozia a aceluiași județ, formată doar din satul de reședință cu 2610 locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Slobozia din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, și a primit și satul Gura Văii
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
din România. Tranzacția a inclus transferul titlului, al echipei editoriale, al tuturor mărcilor adiacente și al domeniilor online. De la această dată a fost numit ca redactor-șef Dan Filoti. La 18 februarie 2008 are loc relansarea ziarului Prosport într-un format grafic nou cu orientare puternică spre multimedia, consolidând mai mult legătura între site-ul prosport.ro și ziar astfel încât cititorii de ProSport să beneficieze de o viteză mai mare în recepționarea știrilor. În această perioadă se alocă foarte multe resurse
ProSport () [Corola-website/Science/300041_a_301370]
-
elvețian Ringier, EVZ a fost preluat în februarie 2010 de omul de afaceri Bobby Păunescu, ale cărui investiții în zona media mai cuprind o televiziune (B1 TV), un săptămânal economic (Capital) și o serie de publicații locale. Trecut recent de la formatul berliner la cel compact, EVZ mai păstrează puține legături cu ziarul inventat de Ion Cristoiu. Cea mai pregnantă moștenire rămâne brandul EVZ, probabil cel mai influent din media autohtonă postdecembristă. Cu o producție editorială situată în zona premium, cotidianul se
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
în ultimii ani, fiind în prezent una dintre cele mai accesate pagini de internet din mass-media românească. Pe 11 octombrie 2010, "" a ajuns la 6.000 de numere Primul număr din "Evenimentul zilei" a apărut pe 22 iunie 1992 în format broadsheet, producând un impact instantaneu pe piața cotidienelor. Rapid, EVZ a ajuns la un tiraj de aproximativ 850.000 de exemplare. În 1993, ziarul a înregistrat și cea mai mare medie de exemplare vândute pe zi - în jur de 675
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
pe care le fac ei este să caute glandele mamare și să sugă laptele matern, care le va fi o vreme hrana de bază. Comportamentul de apărare se învață exclusiv de la părinți; puii mamiferelor nu se nasc cu instinctele deja formate, ca peștii, păsările sau ca insectele și au nevoie de ajutorul părinților pentru a-l dobândi. Adesea puii se implică în jocuri inocente dar care le formează instinctele și comportamentul de apărare de care vor avea nevoie mai târziu. Comportamentul
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
la diverse organe.Iată lista celor mai mari artere ale păsărilor. Vezi Arterele păsărilor. Venele sunt vasele, ce transporta sângele deoxigenat de la organe la inimă. Principalele vene ale păsării sunt: vezi Venele păsărilor. Sângele păsărilor constă din plasma plus elemente formate: Plasma constă mai mult din apa (~85%).De asemenea 9-11% din plasma o constituie proteinele. Alți constituienți ai plasmei sunt glucoză( 200-400 mg/dl), amino acizii, reziduuri, hormoni, anticorpi și electroliți. Trombocitele, leucocitele și eritrocitele constituie elementele figurate ale sângelui
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
fi numuliții. Aceștia ating dimensiunile cele mai mari din cadrul protozoarelor. Astfel Neusina agassizi ajunge până la 19 cm diametru. Cele mai mici protozoare sunt leishmaniile și sporozoarele. Astfel sporozoarul Theileria parva are doar 1-2,5 µ. Organisme unicelulare protozoarele au corpul format dint-o singură celulă care este formată din plasmalema la exterior, citoplasma la interior, unul sau mai multe nuclee Plasmalema este formată din macromoleculele stratului superficial al citoplasmei. Aceste macromolecule sunt orientate mai mult sau mai putin perpendicular pe suprafața celulei
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
continentală se încrețește de-a lungul liniei frontale, născând alți munți când două plăci continentale se ciocnesc un volum uriaș din scoarța terestră este împins în sus, așa cum se întâmplă la coicnirea a două trenuri, văzută cu încetinitorul. Odată munții formați însă, asupra lor se abat alte forțe ale naturii, erodându-i până ce întregul proces se reia, în decursul a milioane. de ani. Formarea munților este un ciclu fără sfârșit, masive aflate în diverse stadii ale acestui ciclu putând fi întâlnite pretutindeni
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
peste munte, o ploie torențiala de vară nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această pâlnie se pot aduna cantități enorme de apă, care reușesc într-un sfârșit să spargă dopul format și să inunde peșteră și răul Huda lui Papara. Totul durează câteva ore, apoi se revine brusc la normal. Fenomenul este foarte neregulat, de două trei ori pe deceniu. O altă legendă, pornită probabil de la populația germană din zonă, leagă
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
de Arte București. În 1976 a absolvit liceul de Arte Plastice din Timișoara, în contextul unui program experimental (unic în peisajul pedagogic din România acelor ani) inițiat și condus de membrii grupului Sigma și de un grup de tineri profesori formați în jurul acestora. A continuat cu studii universitare la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București și studii doctorale la Universitatea Națională de Arte București. În paralel cu activitatea didactica de la Universitatea Națională de Arte București, este profesor asociat alșcolii Naționale
Iosif Kiraly () [Corola-website/Science/301518_a_302847]
-
Satul Cocoșești făcea parte pe atunci din comuna Strâmbeni-Blejoi. În perioada interbelică, anuarul Socec menționează în plus două cătune, Dănești și Degerați, precum și apartenența comunei la plasa Ploiești din același județ. În 1931, satul Găgeni a devenit reședința unei comune formate doar din el. Între 1938 și 1945, comuna l-a avut primar pe reputatul arhitect ploieștean Toma T. Socolescu, în mandatul căruia comuna a cunoscut o pronunțată dezvoltare, cu construcția mai multor clădiri de utilitate publică. În 1950, comuna Găgeni
Comuna Păulești, Prahova () [Corola-website/Science/301700_a_303029]
-
Secuiesc, întitulată "„Descrierea Ținutului Secuiesc”" (Székelyföld leírása), descria poziția geografică a comunei astfel: "„Remetea, față în față cu Ditrău, pe partea stângă a Mureșului, se întinde romantic în valea pârâului Pietrii.”" Terenul prezintă morfologia caracteristică bazinelor intramontane. Zona de șes formată preponderent din aluviunile Mureșului continuă la nord prin coline tăiate de văile pâraielor și prin munții vulcanici ai Gurghiului. Aceștia din urmă s-au format în perioada neogenă. Roca cel mai des întâlnită este andezitul. La intrarea în comună, peisajul
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Maior (182-1869). În anul 1733 Inochentie Micu Klein, într-o conscripție a vremii, printre altele sunt menționate și cele 4 sate care formează și astăzi comună Rușii-Munți. Maioreștiul, atunci Huduc, transcris de către Inochentie Micu "Huducs" este descris ca o comunitatea formată din 20 familii fără un preot unit. Între anii 1760-1762, conform altei conscripții, Huducul numără 19 familii. În următorii ani satul cunoaște o oarecare dezvoltare care are drept consecință o creștere a șporului demografic, astfel că în 1805 satul este
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
zonele de luncă sau unde apa freatică este aproape de suprafață se obsearvă fenomene de gleizare și formarea unor soluri hidromorfe cum ar fi solurile gleice, lăcoviștile și soluri clinohidromorfe, sau cu gleizare slab sau moderată a unor soluri deja gata formate. Gruparea (solurilor) terenurilor în clase de pretabilitate la arabil: Teritoriul localității face parte din zona de vegetație a pădurilor, subzona silvostepei, districtul silvostepa medie a Câmpiei Transilvaniei. În pădurile și tufișurile din zonă, speciile dominante sunt: "Quercus robur", "Quercus peduncularis
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui - Mândru - satului Mândrișca, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...). La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționa în plasa Răcăciuni a județului Putna, comuna Cucova, formată doar din satul de reședință. Aceasta avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ, în care Cucova avea în unicul ei sat 711
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
de Sus, cu 1560 de locuitori ce trăiau în 375 de case. În comună existau trei biserici și o școală mixtă cu 18 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Scurta, formată doar din satul de reședință, cu 960 de locuitori. Existau și aici șapte mori de apă, trei biserici și o școală mixtă cu 77 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași alcătuire, în plasa Trotuș a aceluiași
Comuna Orbeni, Bacău () [Corola-website/Science/300688_a_302017]