KorAP: Find »[drukola/base=gaură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...234 235 236 ...287 >

7,174 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662

acest șarpe de tifon, Noimann exclamă: „Nici nu-ți Închipui cât material poate să Încapă Într-o gaură infimă...” „Observația dumneavoastră”, răspunse sosia lui Satanovski, „e În general corectă. Într-o gaură infimă Încape o cantitate imensă de materie... În ceea ce privește gaura din talpa dumneavoastră, aș putea spune că nu e chiar infimă... Iar fetusul ce s-a adăpostit În ea avea veleități de faraon...” Noimann râse. Ginecologului Însă nu-i ardea de glumă. „Priviți aici”, Îi atrase el atenția lui Noimann

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
E doar o simplă incantație, a cărei menire este să elibereze răul din om...” „Ce rău se află În mine?” Întrebă din nou Noimann. „Aveți un pic răbdare și veți vedea...” Și ciungul Începu să-și răsucească brațul metalic În gaura apărută Într-una din tălpile stomatologului. Durerile reîncepură. Medicul scrâșni din dinți, Încercând să atenueze strigătele ce-i răbufneau din gâtlej. „Încă un pic”, Îl Încurajă celălalt. „Partea proastă”, adăugă el după un moment de tăcere, „este că răul e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
oarecare măsură, Întrebarea Îl interesa pe Noimann. Unoeri era pătruns de aceleași frământări. „Cum să vă spun, golul Își are și el importanța sa...” „Păi sigur că da, gândiți-vă numai la carii, la golurile din măsele... Apoi la această gaură ivită În picior... Acolo sălășluiește o parte din răul care vă bântuie...” „Și cealaltă parte?” Noimann transpiră din nou. Mușchii i se Încpordară de la sine. Ceva dinlăuntrul lui Încerca să iasă afară. Medicul icni, Își mușcă buzele. Din gaură se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
această gaură ivită În picior... Acolo sălășluiește o parte din răul care vă bântuie...” „Și cealaltă parte?” Noimann transpiră din nou. Mușchii i se Încpordară de la sine. Ceva dinlăuntrul lui Încerca să iasă afară. Medicul icni, Își mușcă buzele. Din gaură se rostogoli pe dușumeaua de ciment un alt sul de feșe, pătat de sânge și fecale. „Oho, vedeți”, făcu ciungul. „Începeți să vă eliberați...” Atunci, sub scaunul pe care era Întins, se auziră niște gemete, Însoțite de cunoscutul scrâșnet de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
de deslușit la prima vedere. „Scule profesionale. DODEMAN. Tehnologie americană de ultimă oră pusă la dispoziția ta, cu cele mai bune prețuri. DC94 54 KB 10056 RON. De WALT. Ferestrău vertical. Șurubelniță cu acumulator PSR 12-2 - șuruburi până la 6 mm - găurile lemn/ oțel 12 mm; Polizor unghiular PVWS 10-125 CE AGV - putere nominală 1020 w - diametru disc 125 mm - turație maximă 11 000 rpm - greutate 2,1 kg...” La ce-i trebuiau lui Noimann aceste scule? Nu cumva, călăuzindu-se după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
marmură, tapetată cu icoane și tablouri de ultimă modă, Noimann Își Închipuia cimitirul ca pe un tren ce se mișcă pe șine spiralate - cu o viteză imperceptibilă chiar și pentru un melc - spre un anumit punct unic, un fel de gaură neagră, a cărei menire e să scoată toată această omenire aflată Într-un stadiu de descompunere spre un liman luminos, binecuvântat de cel Atotputernic. (În treacăt fie spus, omullocomotivă, ce se afla În Îngrijirea profesorului Jan Perjovski și era respectat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
se Învârt când În sensul rotației acelor de ceas, când În sens invers.” „Și cum faceți ca să schimbați rotația?” insistă pictorul. „Sunteți cam curios”, zise Satanovski. „Am să vă invit Într-o zi de sâmbătă acolo, ca să vă uitați pe gaura cheii, poate așa o să vă treacă pentru totdeauna cheful de-a glumi cu lucruri sfinte...” Bărbia i se mișcă În sus și În jos, oprindu-se undeva la jumătatea feței. Urechile-i Înțepeniră În aer, apoi Începură să se deplaseze

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
și nici vântul n-o vor opri din avânt. Ce mai Încoace și Încolo, femeia e diavolul În persoană. Oricând are ocazia, ea bagă zâzania În om. De aceea, ea trebuie nimicită și Împărțită. Orice por al ei e-o gaură deschisă În care, dacă nu ești atent, vei fi Înghițit pe loc... Femeia e ca limaxul: pe unde trece, lasă dâre. N-o lăsa să pătrundă În conștiința ta... Fă-o ferfeniță și aruncă zdrențele și celorlalți. Tocmai ca nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
burghiu sau scârțâitul pe geam al unui glaspapir... „SexPlay vă recomandă un supliment alimentar ce poate fi folosit sub formă de praf sau picături pe bază de cantharis. Reacții adverse: În cazul În care vă obosește partenerul sau partenera, faceți găuri În pereți...” Citind aceste rânduri, medicul zâmbi, amintindu-și de o anecdotă pe care o auzise-n cabinet... Cică vine Într-o zi un bătrânel la farmacie și cere o doză triplă de Viagra. Farmacista, o femeie bătrână și ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
hrănești cu celulele mele pline de sevă, Lilith. Ficatul meu e ferfeniță. Limba e Încărcată. Ai grijă... Ai grijă. Sufletul nu simte nimic, doar trupul... De ce această soartă ne-a fost dată tuturor? Oare nu există scăpare? Nu există nici o gaură unde să-ți ascunzi trupul gol, ce se scurge ca spuma de bere pe sub mese? Dumnezeu se zbate ca o muscă pe jumătate Înecată Într-o farfurioară de lapte... Unde pot găsi liniște, unde pot găsi alinare?!” Zbor liniștit de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
ești, Lilith?” Cărămizile zidite În serai cu zeci de Încoronate țeste erau deseori Încornorate. Noimann nu era singurul bărbat din lume Înșelat de nevastă. Alături de el viețuiau și alți, dispersați În aerul pe care-l inhala acum În piept. O gaură e făcută ca să fie umplută cu ceva. Și cu cât o umpli, cu atât gaura simte nevoia să fie umplută și mai mult. Dacă bagi degetul, aproape dai de fund. E doar o impresie. Încearcă să ajungi să atingi punctul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
nu era singurul bărbat din lume Înșelat de nevastă. Alături de el viețuiau și alți, dispersați În aerul pe care-l inhala acum În piept. O gaură e făcută ca să fie umplută cu ceva. Și cu cât o umpli, cu atât gaura simte nevoia să fie umplută și mai mult. Dacă bagi degetul, aproape dai de fund. E doar o impresie. Încearcă să ajungi să atingi punctul unde se termină fundul și vei vedea că te-ai Înșelat. Nu-ți ajung nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202

a tras pe dreapta într-un loc unde nu părea să aștepte nimeni. Acolo, bărbatul căruia i-am spus „Veriga Lipsă” a ieșit din tufișurile de lângă trotuar. În brațe, ca pe o minge uriașă, purta un sac menajer negru, prin găurile căruia se scurg cămăși de flanelă în carouri. Uitându-se la Veriga Lipsă, dar vorbind lateral. spre Contele Calomniei, Tovarășa Lătrău spuse: — Barba lui parcă-i un animal din ălea pe care le vâna Hemingway... Lumea asta cufundată în vise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
Aplecându-se peste propriii săi sâni imenși, ținându-i în brațe ca pe un copilaș, doamna Clark o întrebă pe Sora Justițiară dacă a adus o țeastă de om. Și Sora Justițiară deschise săculețul cât să se vadă cele trei găuri ale unei bile de bowling și zise: — E hobby-ul meu... Tovarășa Lătrău își plimbă privirea de la Contele Calomniei, care mâzgălește ceva în carnețel, la părul negru împletit în cozi strânse al Sorei Justițiare, prins cu agrafe din care nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
pare numai bună. Doar cu vârful degetului puștiul rupe bucata lungă de ceară de pe lumânare. O rulează în palme și-o netezește. Lungă și netedă și subțire. Dus și excitat, și-o vâră înăuntru, mai adânc și mai adânc, în gaura sculei întărite. Cu o bucată bună de ceară ișeită în afară, se pune pe treabă. Chiar și acum, zice că arabii ăia sunt deștepți al dracului. Efectiv au reinventat laba. Întins pe spate în pat, lucrurile merg atât de bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
mai tare și mai iute în cap. Prin fața ochilor îmi roiesc scânteile strălucitoare, mă întorc și mă uit în jos... și nu mai înțeleg nimic. O funie groasă, un fel de șarpe alb-albăstrui și brăzdat de vene a ieșit din gaura de scurgere și m-a prins de cur. Din unele vene se scurge sânge, sânge roșu care pare negru sub apă, și se împrăștie din micile rupturi ale pieii palide a șarpelui. Sângele se răsfiră și dispare în apă, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
care n-a văzut niciodată lumina zilei, stătea ascuns în gura de scurgere întunecată, așteptând să mă înfulece. Așa că... dau cu piciorul în pielea lui alunecoasă, elastică, plină de gâlme și vene, și pare că iese și mai mult din gaura de scurgere. Acuma e lung cam cât piciorul meu, dar tot se ține strâns de găoază. Cu încă o lovitură, am mai avansat câțiva centimetri spre o gură de aer. Încă simțind cum mă trage șarpele de cur, sunt cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
zdrențuit al intestinului ieșind prin cracul slipului cu dungi galbene. Lucruri de care nici francezii nu pomenesc. Fratele mai mare de la marină ne-a mai învățat o expresie folositoare. Rusească. Cum zicem noi „Am nevoie de asta ca de-o gaură-n cap”, rușii zic „am nevoie de asta cum am nevoie de dinți în cur”. Mnie eto nado kak zubi v zadniețî. Știi poveștile alea de care tot auzi, despre animalele prinse în capcană care-și rod piciorul ca să scape

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
geam, la mașinile parcate și la distribuitoarele de ziare. La hidranți. Baroneasa Degerătură și-a adus tuburi peste tuburi de ceară de buze, pentru colțurile gurii, spune ea. Pentru când crapă și sângerează din cauza frigului. Gura ei e doar o gaură lucind ca dată cu grăsime, pe care o închide și-o deschide când vorbește. Gura ei, doar un bot de ruj roz în partea de jos a feței. Aplecându-se spre Contele Calomniei, șoptind în reportofon, Tovarășa Lătrău spune: — O

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
în ziarul de a doua zi, pescuită din râu, în vizonul ei umflat de apă. Îi luaseră cerceii și ceasul cu diamante, ca să pară o tâlhărie. O terminaseră nu cu picioarele mângâiate până la moarte, ci în stilul tradițional, cu o gaură de glonț în spatele desăvârșitului ei coc franțuzesc. Un avertisment pentru alde Dirk și Dominique care ar dori să dezerteze. Te sună de la clinică, nu Lenny, ci un alt tip cu accent rusesc, încercând să te trimită pe la clienți, dar nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
ar dori să dezerteze. Te sună de la clinică, nu Lenny, ci un alt tip cu accent rusesc, încercând să te trimită pe la clienți, dar nu-l crezi. Paznicii te-au văzut cu Lentil. Sus, în mansardă. Sigur au o altă gaură pregătită pentru ceafa ta. Te sună ai tăi din Florida să-ți spună că o berlină neagră îi tot urmărește, și că le tot dă cineva telefon, întrebându-i dacă știu cum să dea de tine. Tu deja fugi de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
cingătoare cu un vechi prelungitor, o pată de portocaliu strălucitor ca al echipamentelor de protecție, cu firele scoase și ștecherul atârnând într-o parte. În sezonul ăsta, spune Inky, toată lumea poartă perucile de-a-ndoaselea. Se poartă pantofii desperecheați. Se decupează o gaură în mijlocul unei pături soioase, spune ea, se poartă ca un poncho, și ești gata pentru o noapte de distracție în stradă. Pentru siguranță, în seara în care își iau o cameră la Sheraton, Evelyn aduce trei valize cu haine donate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
Foametea. Nu, domnul Whittier habar n-avea... Ducele Vandalilor a găsit fiecare pungă de alimente care conținea sfeclă. Fiecare pernuță argintie de plastic Mylar înlăuntrul căreia zornăiau bucățile de sfeclă uscate ca niște jetoane de poker. Sfântul Fără-Mațe a dat găuri în toate pungile conținând carne de porc, de pui și de vită. El nefiind în stare să digere carnea. Toate pungile de Mylar umflate cu azot erau aranjate pe sortimente, vârâte în cutii maro de carton striat. În cutiile marcate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
vechi. De frică să nu se-ngrașe, Miss America a găsit toate cutiile pe care scria „Desert” și a găurit fiecare pungă folosind cuțitul Bucătarului Asasin. Doar așa, să grăbească suferința. Să ne împingă mai repede către iluminare. O singură gaură și azotul ieșea. Intrau aerul și bacteriile. Toți sporii de mucegai din aerul cald și umed care o ucideau pe domnișoara Hapciu, se hrăneau și se înmulțeau acum în fiecare nișă argintie plină cu porc dulce-acrișor, cu halibut pané, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
strigă: „Îți pleznesc măruntaiele! O să explodezi ca un apendice perforat!”. În versiunea cinematografică, domnul Whittier țipă, cu burta umflată sub cămașa acum strâmtă, deschizându-și nasturii cu unghiile. Chiar atunci, pielea întinsă începe să se rupă, așa cum se deschide o gaură într-un ciorap de nailon. Sângele roșu țâșnește precum jetul unei balene. O fântână de sânge care face publicul să țipe. În realitate, cămașa pare să-i fie puțin strâmtă. Își desface cureaua. Își deschide primul nasture al pantalonilor. Trage

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]