6,153 matches
-
de 1166 oameni dintre care 573 de bărbați și 593 de femei, dintre care existau 109 grăniceri și 52 de invalizi. De asemenea, în sat existau 215 gospodării ale grănicerilor și 28 ale jelerilor, 134 de șuri și 151 de grajduri, 759 de capete de „"vite mari"”, dintre care 123 de cai, 229 de boi, 407 vaci, dintre care doar 6 pentru jug. În plus mai erau 519 oi, 200 de capre și 732 de porci. Ca unelte agricole se mai
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
ce au urmat după 23 august 1944 nu au făcut altceva decât să parafeze înțelegerile pe care le-au avut Aliații. Armistițiul de la 23 august 1944 a adus locuitorilor satului comisii de rechiziții, luându-li-se nu numai vitele din grajduri, dar și cereale și produse alimentare, la care s-au adăugat numeroase corvezi precum transporturile de lemne de foc din pădurea „Seșu Moașii” până la gara Avrigului. La 6 martie 1945, cu sprijin sovietic, la București s-a instaurat guvernul „"de
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
din 1718, care a distrus întregul București și după cutremurul din 1738. Întreaga Curte Domnească era formată dintr-un palat - Palatul Voievodal, o biserică - Biserica Buna Vestire, cunoscută ulterior sub numele de Biserica , case cu saloane de recepție, cancelariile domnești, grajduri și grădini. Nu se cunosc prea multe detalii despre întemeietorul curții, dar conform opiniei cercetătorilor care au studiat istoria Bucureștiului, curtea pare a fi construită de către Mircea cel Bătrân. , undeva la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului a
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
decorația interioară a locuinței, din care au mai rămas lustre, policandre, șemineuri cu feronerii, tapetul din mătase, dar și patru picturi, de mari dimensiuni. Arhitectul Blanc a apelat la colegul său Ion D.Berindei, pentru a construi, în curtea vilei, grajduri pentru caii proprietarului. Această clădire a suferit modificări radicale, aici funcționând în prezent un institut de învățământ superior. Interioarele clădirii sunt degradate, dar decorația plafonului din salonul mare fiind refăcute acum câteva decenii, poate fi admirată. Sunt reprezentate două grupuri
Palatul H. Spayer () [Corola-website/Science/309998_a_311327]
-
Cotmeana, cu 1250 de locuitori. Existau aici trei biserici și o școală rurală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în plasa Argeș a aceluiași județ și comuna Bascovele, formată din satele Bunești, Buzoești, Ciorești, Dragolești, Grajdurile, Lintești, Bascovele, Negoești, Pielești, Săndulești, Ursoaia, Valea Porcului, Vârloveni și Zamfirești, având în total 1465 de locuitori; existau și aici o școală rurală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Uda a aceluiași județ
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
din 1925 consemnează cele două comune în plasa Uda a aceluiași județ. Comuna Drăguțești-Săpunari se numea acum "Săpunari" și avea 2360 de locuitori în satele Drăguțești, Cotmeana și Săpunari; iar comuna Bascovele avea 1845 de locuitori în satele Bunești, Drăgolești, Grajdurile, Lințești, Negoești, Pielești, Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești și în cătunele Buzoești, Chiorăști și Săndulești. În 1931, comuna Săpunari și-a schimbat din nou numele în "Drăguțești" și cuprindea satele Costești, Cotmeana, Dealu Boului, Săpunari și Spiridoni; iar comuna Bascovelele a
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
comuna Bascovelele a fost desființată și comasată cu comuna Drăganu. După al Doilea Război Mondial, comuna Drăguțești a luat numele de "Cotmeana", iar comuna Bascovele a fost reînființată. În 1950, ele au fost transferate raionului Pitești din regiunea Argeș Satul Grajduri din comuna Bascovele și satul Dealu Boului din comuna Cotmeana au primit în 1964 denumirile de "Bascovele", respectiv "Dealu Pădurii". În 1968, au revenit la județul Argeș; comuna Bascovele a fost atunci desființată și satele ei incluse în comuna Cotmeana
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
-al XVII-lea și conține biserica „Buna Vestire” (1389, cu refaceri și adăugiri în secolul al XVII-lea), stăreția (reconstruită în 2004 pe fundațiile din secolul al XIV-lea), chiliile (reconstruite în 2004 pe laturile de nord și est), ruinele grajdurilor, turnul-clopotniță (secolele al XIV-lea-al XVII-lea) și zidul de incintă cu urmele drumului de strajă pe latura de vest. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
Yaalon care urma să populeze kibuțul Yaalon din regiunea Arava.Ca membru al acestui grup, Smolinski și-a schimbat numele de familie în Yaalon Ulterior însă el a devenit membru în kibuțul Grofit tot în Aravá, unde a lucrat în grajd și ca șofer de buldozer. Mai tarziu, ca ofițer de carieră, Yaalon a făcut licență în științele politice la Universitatea din Haifa S-a căsătorit la 22 ani cu Ada Tzafrir, profesoara din învățământul special, ca și mama sa. În
Moșe Iaalon () [Corola-website/Science/310174_a_311503]
-
etnografică Rădăuți, datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, ultimul său proprietar fiind Ion Hasna. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 1976, fiind printre primele trei obiective restaurate. Gospodăria este formată din casă de locuit de tip cameră-tindă-cameră, grajd pentru animale compartimentat cu spații pentru vite, oi, cai și păsări și o anexă gospodărească specifică zonei - hâjul. Hâjul este des întâlnit în gospodăriile din regiunea Bucovinei și este folosit în timpul verii pentru fierberea și albirea rufelor, iar în timpul iernii
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de piatră. Pardoseala construcției este din pământ, iar acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea. Pe lângă casa de locuit și hâj, în interiorul gospodăriei se află și un grajd pentru animale compartimentat cu spații pentru vite, oi, cai și păsări. Grajdul este acoperit cu învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat un celar din localitatea Moldovița, zona etnografică Câmpulung Moldovenesc. Celarul este
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea. Pe lângă casa de locuit și hâj, în interiorul gospodăriei se află și un grajd pentru animale compartimentat cu spații pentru vite, oi, cai și păsări. Grajdul este acoperit cu învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat un celar din localitatea Moldovița, zona etnografică Câmpulung Moldovenesc. Celarul este o anexă gospodărească folosită pentru depozitarea alimentelor și a uneltelor de lucru
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă. Gospodăria tradițională din localitatea Câmpulung Moldovenesc este o gospodărie de crescători de animale din zona înaltă a Bucovinei. Ansamblul include: casă de locuit, grajd cu cămară și poartă. Casa de locuit din cadrul gospodăriei din Câmpulung Moldovenesc datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ultimul său proprietar fiind Nemțan. Din acest considerent se mai numește Casa Nemțan. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și două lucarne pe tabla din față. Pereții sunt lutuiți pe pureci și văruiți. Acoperișul este înalt, având pante abrupte pentru scurgerea apei de ploaie și a zăpezii. Pardoseala este din lut stabilizat. Grajdul din Câmpulung Moldovenesc este o anexă frecvent întâlnită în zona montană, unde ocupația de bază a locuitorilor este creșterea animalelor. Construcția, ce datează de la începutul secolului al XX-lea, reunește sub același acoperiș un grajd spațios și o cămară separate
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Pardoseala este din lut stabilizat. Grajdul din Câmpulung Moldovenesc este o anexă frecvent întâlnită în zona montană, unde ocupația de bază a locuitorilor este creșterea animalelor. Construcția, ce datează de la începutul secolului al XX-lea, reunește sub același acoperiș un grajd spațios și o cămară separate de aria șurii (spațiul liber unde se putea intra cu carul pentru a arunca fânul în pod și unde erau depozitate utilaje și acareturi). În cadrul muzeului, grajdul este folosit pentru păstrarea instrumentelor de lucru ale
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
al XX-lea, reunește sub același acoperiș un grajd spațios și o cămară separate de aria șurii (spațiul liber unde se putea intra cu carul pentru a arunca fânul în pod și unde erau depozitate utilaje și acareturi). În cadrul muzeului, grajdul este folosit pentru păstrarea instrumentelor de lucru ale restauratorilor. Poarta datează din al doilea sfert al secolului al XX-lea și este construită din stâlpi masivi de rășinoase, accesul persoanelor și cel cu căruța făcându-se separat. Are acoperișul în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Dorna Candrenilor a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-m-B-05530. Gospodăria tradițională din localitatea Mănăstirea Humorului, zona etnografică Humor, este un ansamblu reconstituit în cadrul muzeului compus din: casă de locuit, grajd cu șură, celar sau bordei, atelier de tâmplărie, fântână și poartă. Casa de locuit are o compartimentare de tip cameră-tindă-cameră. Tinda are o ușă prin care se realizează accesul în spatele casei. Pereții sunt realizați din bârne fasonate ce au lemnul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fasonate ce au lemnul aparent doar în jurul ferestrelor și al ușii, ancadramentele prezentând chenare lutuite și văruite. Pe trei laturi, construcția prezintă un gang de scândură, marcat de stâlpi ciopliți în volume geometrice. Gangul este susținut de prelungirile tălpilor casei. Grajd cu șură din Mănăstirea Humorului reprezintă o anexă de dimensiuni mari. El este împărțit în grajdul propriu-zis, spațiul liber pentru accesul cu căruța și pentru diferite activități gospodărești, respectiv paierul unde se depozita fânul. Sub prelungirea învelitorii este târla oilor
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
văruite. Pe trei laturi, construcția prezintă un gang de scândură, marcat de stâlpi ciopliți în volume geometrice. Gangul este susținut de prelungirile tălpilor casei. Grajd cu șură din Mănăstirea Humorului reprezintă o anexă de dimensiuni mari. El este împărțit în grajdul propriu-zis, spațiul liber pentru accesul cu căruța și pentru diferite activități gospodărești, respectiv paierul unde se depozita fânul. Sub prelungirea învelitorii este târla oilor. Grajdul este ridicat din cununi de bârne fasonate, iar restul construcției dintr-un schelet de bârne
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cu șură din Mănăstirea Humorului reprezintă o anexă de dimensiuni mari. El este împărțit în grajdul propriu-zis, spațiul liber pentru accesul cu căruța și pentru diferite activități gospodărești, respectiv paierul unde se depozita fânul. Sub prelungirea învelitorii este târla oilor. Grajdul este ridicat din cununi de bârne fasonate, iar restul construcției dintr-un schelet de bârne înfundat cu scândură. Celarul (sau bordeiul) este o construcție monocelulară din cununi de bârne încheiate în „coadă de rândunică”, fără ferestre și având o ușă
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
a acoperișului foișorului. Camera, de dimensiuni generoase, avea dublu rol: atât cameră de locuit, cât și bucătărie. Prispa casei este realizată din bârne masive de lemn. Gospodăria tradițională din localitatea Bilca, zona etnografică Rădăuți, este compusă din patru obiective: casă, grajd cu șură, căsuță și cămară (hâj). Este specifică zonei depresionare Rădăuți, unde activitățile predominante ale locuitorilor sunt creșterea animalelor și agricultura. Casa de locuit din incinta gospodăriei Bilca datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și este
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
exterior, cu excepția capetelor bârnelor superioare. Din punct de vedere planimetric, construcția se împarte în două camere de locuit (bucătărie, respectiv „casa cea mare”), tindă mediană descoperită și o anexă adăpostită sub prelungirea din spate a acoperișului, care constituie plecătoarea casei. Grajdul cu șură reprezintă o anexă de dimensiuni mari, dispunând de spații largi cu destinații diferite: grajd pentru animale, șopron pentru căruță, raclă pentru fân, ocol pentru oi sub plecătoare. În partea centrală, construcția prezintă un spațiu liber, utilizat pentru accesul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de locuit (bucătărie, respectiv „casa cea mare”), tindă mediană descoperită și o anexă adăpostită sub prelungirea din spate a acoperișului, care constituie plecătoarea casei. Grajdul cu șură reprezintă o anexă de dimensiuni mari, dispunând de spații largi cu destinații diferite: grajd pentru animale, șopron pentru căruță, raclă pentru fân, ocol pentru oi sub plecătoare. În partea centrală, construcția prezintă un spațiu liber, utilizat pentru accesul cu căruța din curte sau din grădină. Grajdul propriu-zis este realizat din bârne, restul construcției fiind
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
mari, dispunând de spații largi cu destinații diferite: grajd pentru animale, șopron pentru căruță, raclă pentru fân, ocol pentru oi sub plecătoare. În partea centrală, construcția prezintă un spațiu liber, utilizat pentru accesul cu căruța din curte sau din grădină. Grajdul propriu-zis este realizat din bârne, restul construcției fiind dintr-un schelet de grinzi, înfundat cu scândură. Căsuța, care datează de la începutul secolului al XX-lea, avea rolul de „bucătărie de vară”, fiind folosită pentru prepararea și servirea mesei în timpul verii
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
depozite din nuiele. În anumite zone, coșerele sunt confecționate din scânduri. Gospodăria tradițională din satul Moldovița, zona etnografică Câmpulung, este o gospodărie cu ocol întărit specifică huțulilor bucovineni. Ansamblul care a fost reconstruit în incinta muzeului cuprinde șase obiective: casă, grajd cu cămară de mână, bucătărie de vară, cămară, poartă și gard. Acestea sunt dispuse unul în continuarea celuilalt, formând o curte închisă cu patru laturi. Casa de locuit este compusă din cameră, tindă descoperită și un cerdac spațios. Acoperișul în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]