6,525 matches
-
aparte disciplinei. Profesorul Cihodaru era adeptul ipotezelor care împing știința istoriei înainte, fără a atinge vreodată adevărul absolut. Logică și convingătoare, argumentația lui era admirabilă. NICOLAIE PUȘCAȘU De curând se împlinește un an* de când zbuciumatul Nicolaie Pușcașu, una dintre figurile ieșene, a trecut către un tărâm mai liniștit. Adăogând pe fața sa emaciată o barbă à la Hasdeu, zburlită către toate punctele cardinale, și niște ochelari care îi măreau privirile fanatice și hărțuite, arheologul holba ochi posomorâți către orice umbră ce
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Cu permanența aerului, focului și apei, iarnă, vară, arheologul întorcea pământul plin de vestigii istorice cu atâta acuratețe încât, în profilul șlefuit de șpaclul său, istoria putea fi cetită ca dintr-o carte. Deși mai puțin apreciat de colegi, pentru ieșeni Nicolaie Pușcașu a rămas prin excelență „arheologul” care a întors la lumină fața veche a orașului. Datorită lui * Materialul de față a fot publicat în cotidianul „Flacăra Iașului” din 14 iunie 2003. cunoaștem azi mai amănunțit burgul medieval, cu ulițele
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
din București și-a început campaniile arheologice pe care le-a ilustrat cu o fire pasională și recalcitrantă care, până la sfârșitul inexorabil cu care s-a întâlnit la Iași, i-a consumat întreaga existență. MAURICIU PAPASTOPOL Prieten cu multe somități ieșene, Mauriciu Papastopol (tatăl arhitectului și graficianului Paul Papastopol) ar fi făcut parte dintre acestea de n-ar fi jucat ping-pong epoca cu dânsul, împingându-l din ce în ce mai jos pe treptele profesoratului. După ce predase istoria la Liceul Internat și, pe vremuri, publicase
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pensie l-au găsit demoralizat, expediat de comuniști într-o școală periferică, pare-se profesională. Ca să-și câștige pâinea, predase și în mediul rural. Vioiciunea sa nu era compatibilă cu rigiditatea ipocrită a celor ce se aflau în fruntea învățământului ieșean. Mic, negricios, cu părul creț, profesorul avea o față atât de mobilă încât școlarii mai impertinenți se simțeau îndemnați să se strâmbe la dânsa. Domnul Papastopol îi trata cu o ironie care, la insistența mai bufonă a unei belele de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
regretații Adrian Florescu sau Nicolaie Pușcașu, apoi pe Attila László, Victor Spinei, C. Iconomu, V. Chirica. De la fiecare a învățat câte ceva: tehnica săpăturilor arheologice și știința de a-și ordona ideile. Iniția la rândul său pe începători (în volumul „Școala ieșeană de loisir” este de două ori prezent ca îndrumător). Poate că toate astea le-a făcut cu prea multă ușurință, ceea ce nu poate mulțumi o anumită categorie de orgolioși. Probabil de aceea nu sa luptat pentru specializarea la care, cert
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
colaterală, întemeietorul unui cenaclu în aceeași localitate suceveană, care poartă numele rudeniei sale. El a venit și cu ideea salvatoare, aceea de a face un bust. În acest sens, Sorin Cotlarciuc a găsit fondurile necesare și a vorbit cu sculptorul ieșean Lucian Smău, „care a realizat opera artistică în condiții minunate”. Bustul a fost amplasat în curtea Bisericii „Sf. Toader” din Stulpicani și a fost dezvelit în data de 6 decembrie 2012, de Sfântul Nicolae, onomastica nefericitului mitropolit, în prezența unei
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
lucrăm împreună pe tărâm didactic și social-politic, să-i urmăresc îndeaproape evoluția profesională, urcând toate treptele ierarhiei universitare, până la cea de profesor titular, conducător de doctorat, șef al Laboratorului de Hidrobiologie. Profesorul Gh. Mustață este un strălucit reprezentant al Școlii ieșene de Entomologie, continuator al operei marilor înaintași din acest captivant domeniu al biologiei animale, profesorii Ioan Borcea și Mihai Constantineanu, despre care a scris pagini de o rară frumusețe și le-a dedicat volume omagiale unanim apreciate de comunitatea noastră
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
care știe să le selecteze și să le transmită ca nimeni altul. În plus, ca puțini alții, profesorul Gh. Mustață a scris și scrie despre înaintași, despre biologi români și străini, medalioanele publicate de el înscriindu-se în istoria biologiei ieșene; toate sunt scrise cu multă căldură sufletească, cu respectul avut față de profesorii și colegii de breaslă. Nu pot să nu-mi amintesc de cele 15 ediții ale simpozionului „Personalități ale biologiei românești și universale”, organizat de profesorul Gh. Mustață pentru
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cât patos vorbea despre oamenii de știință pe care i-a cunoscut sau despre care a citit; și a citit despre mulți, scriind pagini de neuitat. Este locul să subliniez că acest mare dascăl și om de știință al Universității ieșene nu știe să stea degeaba; citește mereu, în birou, acasă, în tren, în avion, în mașină, ba chiar și în stațiile unde așteaptă un mijloc de transport. L-am cunoscut pe colegul Gh. Mustață în numeroasele aplicații practice cu studenții
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
urmând în paralel și Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică și, pentru scurtă vreme, Școala de Belle Arte. Prima încercare dramatică, în 1907, cu o „Tragedie cumplită, strict actuală”. Debutează în literatură când era elev. S-a înscris la Conservatorul ieșean și, pentru un timp, la Facultatea de Drept; devine pe-dagog la Liceul Internat pentru a-și asigura situația materială. Între anii 1916 și 1917 a urmat Școala de ofițeri în rezervă și a luat parte la luptele de la Oituz, cu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
nice geniu, nice poet" și că jugul lui e rușinos, căci ne e subjugat "sînge din sângele nostru". Printre "criticii" vremii se prețuia în mod deosebit cronicarul dramatic Al. Lăzărescu-Laerțiu (1830-1876). Capitolul XVI ARTA CU TENDINȚĂ. EPIGONII LUI EMINESCU ANTIJUNIMISMUL IEȘAN După plecarea lui Titu Maiorescu, încercă să atragă în jurul catedrei sale de la Universitate pe tineri înfocatul antijunimist Aron Densușianu. Atitudinea lui de luptă era naționalistă. Poet fără talent, autor al unei epopei ilizibile, Negriada, Densușianu are meritul de a fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plăcinte și ulcioare cu vin vechi). În Nunta domniței Ruxanda domină același element euforic. Gonit din scaun, într-o poiană, măria-sa Vasilie-vodă bea o cupă de vin pe care i-o întinde nelipsitul paharnic. Iașul a fost pârjolit, dar ieșenii taie imperturbabili de Sfântul Ignat râmătorii. Mijlocul de a dezlega limba iscoadelor este vinul roș fiert într-o oală nouă, "adaos cu miere, cu scorțișoară și cuișoare". Un cerșetor povestește că i s-au dat de către cazaci să mănânce "pană
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pescuită în râul Saone (Franța). Vreau să întrerup descrierea acestor monștri pentru a nu speria pe vajnicii pescari ce au așteptat cu nerăbdare topirea gheții pentru a începe lupta cu lumea necuvântătoarelor ce populează cele mai liniștite locuri de pe pământul ieșean. La Larga Jijia pescarii se pot lupta cu exemplare de știucă de până la 10 kg, cu exemplare de somn de până la 35 kg, cu exemplare de crap și crap topless de până la 20 kg, dimensiuni și greutăți ce nu trebuie
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
și proza romînăî. 2 Poate nu e excesiv de pedant a aminti că, cu acest cuvânt - "pedant" -, ocărăște A. Russo în scrierile sale pe latiniști. Și, un fapt caracteristic, istorisit de dl Panu în Amintirile sale de la "Junimea": la înființarea societății ieșene, care a fost "Junimea", fondatorii se opriseră mai întîi asupra numelui de "Ulpia Trajana"... Dar pentru o școală anti-latinistă, numele nu era potrivit... Dl Teodor Rosetti a propus numele "Junimea"... dl Pogor, mulțumit, începu să cânte pe nas ca un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noi, care avem aspirări către orizonturi necunoscute sub cerul țării?"3 - sentimente ce lipsesc la A. Russo și M. Kogălniceanu, care au fost adevărați liberali, sentimente care ni-l arată ca pe un "occidentalizat" fin, rău impresionat esteticește de societatea ieșeană, și din care vedem la Alecsandri, pe lângă, desigur, o sinceră nemulțumire de mizeriile țării, și ceva din ceea ce se cheamă dandysm ori snobism. Dar vom vorbi pe larg despre Alecsandri aiurea. Așadar, umilirea națională, interesele de clasă ale boierinașilor - și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
soarta unui bonjurist sub domnia lui Mihai Sturdza, a avut o cauză personală 1 Nesiguranța aceasta, lipsa unei concepții unitare asupra vieții, îl va face să arate sentimentele cele mai contrazicătoare. Am văzut cum, la 1840, se înnădușă în societatea ieșeană "semiorientală", unde boierii se uitau așa de urât la bonjuriști, la duelgii; Mîncăm oamenii", zicea Alecsandri. Dar în 1867 (Scrisori, p. 26) vorbește cu regret despre "datinele care se pierd" și suspină după "boierii, cucoanele de acum 20 ani", adică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
spuie anume că moldovenii se poartă excelent pe câmpul de război"3 . M. Eminescu, Scrieri politice și literare, editate de Ion Scurtu, Minerva, p. 362. ăEdiția 1905, vol. 1 (1870-1877); articolul Repertoriul teatrului românesc. Teatrul lui Scribe. Teatrul și actorii ieșeni. Școala de muzică din Iași.î 2 Ibidem, p. 281. ă Articolul Presa bucureșteană și instrucția publică.î 3 Ibidem, p. 589. ă Articolul Moldoveni și munteni în războiul din 1877, publicat de I. Scurtu cu titlul Moldoveni și munteni
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și unor poeți foarte naționali, produși de împrejurările noastre. Se poate, de pildă, un poet mai național decât dl Demostene Botez - atât de național, încît unii critici au putut să intre și în subdiviziuni, taxîndu-l drept poet moldovan și chiar "ieșan"? Ce asemănare poate fi între acest poet prin excelență al pământului nostru și imitatorii artificialismului parizian? (Vom vedea imediat ce înțelegem prin aceste ultime cuvinte.) Acest artificialism a înflorit mai ales acum douăzeci de ani: sunt versificatorii cei cu "etajere", cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Educaționale", Univ. "Al. I. Cuza", Iași (2000 2002); Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Specializarea Engleză-Italiană, Univ. "Spiru Haret", București (2006-2009) (în prezent fiind și traducător și interpret autorizat în și din limbile respective). După finalizarea cursurilor la prestigioasa universitate ieșeană, susținându-și examenul de licență pe o temă centrată pe creativitatea elevelor adolescente, Cleopatra Ravaru s-a axat, pe rând sau în paralel, pe desfășurarea de activități pe mai multe direcții: a fost profesor-consilier la Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
colegul Gheorghe Aroneanu a propus ca în numele studenților să vorbesc eu. Mi s-a dat cuvântul. Am prezentat motivele noastre, dar am și atacat „argumentele” aduse de delegații de la Iași și am tras concluzia că nu vom adera la propunerea ieșenilor de a ne înscrie în Uniunea Studenților Democrați. Părintele profesor Cicerone Iordăchescu, decanul nostru și profesorul Justin Moisescu au insistat ca să renunțăm la reînființarea asociației „Academia Ortodoxă” care fusese desființată și să ne înscrim în Uniunea Studenților Democrați. Înfierbântat, necontrolat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
determinată în primul rând de valoarea individuală a membrilor colectivului acestei catedre, în al doilea rând de exigențele mereu în creștere ale unui liceu care, deși mai tânăr decât multe alte unități de învățământ similare, se impune în aria învățământului ieșean prin seriozitate, exigență și performanță. Testele au fost gândite într-o manieră care să permită o valorificare multiplă a textului de plecare, formulându-se cerințe care să vizeze înțelegerea corectă a valorilor semantice, să fixeze noțiuni de limbă și comunicare
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
poată însă contribui țara întreagă, fiecare persoană este rugată să binevoiască a nu subscrie mai mult de 10 bani.” Inițiativa este semnată de: Elena Varlam, Louise Veitzecker, Maria Mihăilescu, Cornelia S. Emilian (fiica Corneliei Emilian), Grigore Scorpan (desigur, viitorul bibliotecar ieșean, editor al lui Eminescu), Ioan Ciucă, Ștefan Toma. Vedem că prin „țară” ei înțeleg poporul/populația iar intenția este de a crea un fond definitiv, stabil, nu doar de a-l ajuta pe poet de azi pe mâine. Urmează un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
gata-gata să-și cumpere chiar o casă în Botoșani, cu 4.000 lei, dacă nu fugea în primăvara lui 1888 la București cu Veronica Micle. Nu aceasta este, însă, cartea scandaloasă ci următoarea, scoasă tot în 1893, la aceeași editură ieșeană: Mihail și Henriette Eminescu: Scrisori către Cornelia Emilian și fiica sa, Cornelia, 138 de pagini cuprinzând vreo 80 de scrisori, dintre care 5 ale lui Eminescu (de fapt, acestea mai degrabă sunt chitanțe de primire a sumelor expediate, două sunt
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ursu trebuie spus că a făcut istorie literară înainte de război și a trebuit, ca să-și continue cariera, să schimbe viziunea după 1944 punând aceleași informații într-o altă viziune, ideologică (este, între alții, editorul și biograful lui Nicolae Beldiceanu, poet ieșean stimabil, foarte interesant, el urmărind chestiuni de „audiție colorată” în versuri și experimentând, împreună cu Eduard Gruber, sincretismul simțurilor în psihologie și artă, dar rămas tocmai prin aceste contribuții ale anilor 1950-1960, un poet minor, aproape nesemnificativ, doar emblemă a poeziei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în custodia Mănăstirii Agafton a cărei stareță era chiar Maica Olimpiada, mătușa lor (sora Ralucăi Eminovici) și se vor duce tratativele pentru a fi cumpărată de către Comitetul de femei din Iași pentru Eminescu personal. Rămâne exemplară această mobilizare a femeilor ieșene care au reușit să strângă sume foarte importante pentru Eminescu și au avut chiar intenția de a-i cumpăra casă și a-i asigura un venit în bancă. Nu știu dacă se poate găsi ceva similar în istorie pentru a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]