7,075 matches
-
evreului este atât de puternică, Încât evreul Însuși este devorat de ea. 4. Caracteristici etnice și etice Explozia descoperirilor geografice și a campaniilor comerciale din preajma și din timpul Renașterii a generat gustul descrierii țărilor și popoarelor Îndepărtate, dacă nu chiar imaginare. „Înainte de a fi fost descoperit, sălbaticul a fost mai Întâi inventat”, a afirmat folcloristul italian Giuseppe Cocchiara <endnote id="(307, p. 7)"/>. „Această observație inteligentă nu este lipsită de adevăr”, a comentat ulterior istoricul religiilor Mircea Eliade <endnote id="(308
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreanin) Îi este asociat În mod simbolic viezurele. Nici În acest caz nu putem ști care au fost - cu aproape jumătate de mileniu În urmă - cauzele acestei asocieri atipice. Poate pentru că omului retras, izolat și ursuz (cum este receptat „evreul imaginar”) i se spune „viezure” sau „bursuc”. Sau poate pentru că viezurele - ca și evreul - este perceput În popor ca fiind viclean și hoț (fură făină sau grâne din hambare ; <endnote id="vezi nota 111"/>). Sau, În fine, pentru că portul tradițional al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
muncă, nașterea și uciderea lui Isus, prigoană și pedeapsă, decalogul ș.a.m.d.), adică toate caracteristicile etice comentate, care definesc portretul-robot al evreului, se va obține un mănunchi de clișee cunoscute - vechi reflexe mentale care compun imaginea schematică a „evreului imaginar”. Noutatea În rândurile de mai sus constă În motivațiile acestor stereotipuri și, mai ales, În relația dintre clișeele referitoare la evrei și cele - nu mai puțin false și sărace - care vizează alte nații. Legendele de acest tip sunt foarte interesante
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În bestiarul redactat de Leonardo da Vinci, aspida este o jivină extrem de veninoasă și rău mirositoare, care, În mod aparent paradoxal, are „urechile mari și mai mult o ajută auzul decât văzul” <endnote id="(175, p. 92)"/>. Ca și „evreul imaginar”, acest animal imaginar poate să audă „cuvântul lui Dumnezeu”, dar nu vrea. Pentru că aspida nu are degete cu care să-și astupe urechile, pe una și-o lipește de pământ, iar pe cealaltă și-o astupă cu coada. Așa apare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Leonardo da Vinci, aspida este o jivină extrem de veninoasă și rău mirositoare, care, În mod aparent paradoxal, are „urechile mari și mai mult o ajută auzul decât văzul” <endnote id="(175, p. 92)"/>. Ca și „evreul imaginar”, acest animal imaginar poate să audă „cuvântul lui Dumnezeu”, dar nu vrea. Pentru că aspida nu are degete cu care să-și astupe urechile, pe una și-o lipește de pământ, iar pe cealaltă și-o astupă cu coada. Așa apare Într-o naivă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a evreului neotestamentar. La fel ca idolii păgâni, evreii „au ochi, dar nu văd ; au urechi, dar nu aud” (Psalmul 115, 5-6). În mod evident, nu este vorba de carențe senzoriale ale „evreului real”, ci de unele psiho-morale ale „evreului imaginar” : „De ce nu Înțelegeți graiul meu ?”, Îi Întreabă Isus pe iudei. Și tot el le răspunde : „Fiindcă nu puteți să auziți cuvântul meu” (Ioan 8, 43). La jumătatea secolului al XVII- lea, mitropolitul Moldovei, Varlaam, referindu-se la „cecitatea psiho-morală”, numea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Trebuie să subliniez o diferență semnificativă : aceea dintre „jidovii orbi” și cei „orbiți”. Orbiți de „mânia lui Dumnezeu”, cum se exprima Martin Luther În 1543, În celebra sa lucrare iudeofobă Despre evrei și minciunile lor. Așa cum am arătat deja, „evreul imaginar” este orb și nu este În stare să vadă lumina intensă pe care o răspândește Cristos. În alte cazuri Însă, În colinde populare românești, de exemplu, „cânii de jidovi” sunt orbiți tocmai de această lumină puternică : Câți numa-l vedea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acesta s-a Îndoit de vorbele lui : „Vei fi mut [...], pentru că n-ai crezut În cuvintele mele” (Luca 1, 20). Graiul i-a revenit lui Zaharia doar atunci când a admis Înfăptuirea miracolului nașterii lui Ioan. Și În alte situații „evreul imaginar” orbește, amuțește sau asurzește În urma unei sancțiuni divine. Este cazul unei legende apocrife, Adormirea Maicii Domnului, care a avut o mare răspândire În Țările Române, Începând din secolul al XVII-lea, prin copierea și traducerea unor manuscrise „din limba slovenească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru tine : să veghezi. Și nu ai vegheat. Sau nu ai văzut, pentru că orgoliul ți-a pus solzi pe ochi [...]. Iosef Hechter, nu simți că te cuprinde frigul și Întunericul ?” <endnote id="(187, p. 24)"/>. Discutând retoric cu un „evreu imaginar” (protagonistul romanului și alter-ego-ul romancierului), Nae Ionescu utilizează o bună parte din recuzita clasică a stereotipului referitor la „cecitatea evreului” : acesta nu veghează (ci doarme, În timp ce profetul anunță venirea Mântuitorului), nu vede (pe Mesia În persoana lui Isus), orgoliul i-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În a 7-a (sâmbăta, „care la iudei este sfântă”) (Josephus, Bellum iudaicum, VII, 5 ; Plinius, Historia naturalis, XXXI, 11) <endnote id="(171, p. 451)"/>. O informație similară se află În Talmud. După cum se vede, În cultura tradițională românească, „evreul imaginar” este localizat Într-o țară la rândul ei imaginară, Într-o „Palestină imaginară”, asociată adesea cu „lumea de dincolo”. Filozoful Vasile Conta (Chestia evreiască, 1879) - considerat „adevăratul Întemeietor al antisemitismului doctrinar românesc” <endnote id="(67, p. 34)"/> - susținea și el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfântă”) (Josephus, Bellum iudaicum, VII, 5 ; Plinius, Historia naturalis, XXXI, 11) <endnote id="(171, p. 451)"/>. O informație similară se află În Talmud. După cum se vede, În cultura tradițională românească, „evreul imaginar” este localizat Într-o țară la rândul ei imaginară, Într-o „Palestină imaginară”, asociată adesea cu „lumea de dincolo”. Filozoful Vasile Conta (Chestia evreiască, 1879) - considerat „adevăratul Întemeietor al antisemitismului doctrinar românesc” <endnote id="(67, p. 34)"/> - susținea și el existența unei imaginare „Împărății jidovești” : „[Evreii] au chiar o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o țară la rândul ei imaginară, Într-o „Palestină imaginară”, asociată adesea cu „lumea de dincolo”. Filozoful Vasile Conta (Chestia evreiască, 1879) - considerat „adevăratul Întemeietor al antisemitismului doctrinar românesc” <endnote id="(67, p. 34)"/> - susținea și el existența unei imaginare „Împărății jidovești” : „[Evreii] au chiar o patrie. Este adevărat că nu o patrie reală, ci o patrie imaginară, Palestina : Însă o patrie pentru care au atâta iubire, atâta patriotism, Încât nu le mai rămâne iubire și patriotism pentru o altă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vasile Conta (Chestia evreiască, 1879) - considerat „adevăratul Întemeietor al antisemitismului doctrinar românesc” <endnote id="(67, p. 34)"/> - susținea și el existența unei imaginare „Împărății jidovești” : „[Evreii] au chiar o patrie. Este adevărat că nu o patrie reală, ci o patrie imaginară, Palestina : Însă o patrie pentru care au atâta iubire, atâta patriotism, Încât nu le mai rămâne iubire și patriotism pentru o altă patrie. Am zis Palestina, să nu credeți că această Palestina e numaidecât aceea din Asia ; după credința lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creadă că sunt evreu, pentru că nu aveam coarne pe cap” <endnote id="(242, p. 227)"/>. Se pare că stereotipurile referitoare la evrei se conservă și supraviețuiesc mai bine În zonele fără sau cu puțini evrei. În astfel de locuri, „evreul imaginar” se dezvoltă nestingherit, clișeele care-l compun neputând fi corectate de prezența modelului real. Cu alte cuvinte, existența „evreului real” probează inexistența unor vicii puse pe seama „evreului imaginar” și, ca atare, portretul negativ al acestuia din urmă ar putea să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În zonele fără sau cu puțini evrei. În astfel de locuri, „evreul imaginar” se dezvoltă nestingherit, clișeele care-l compun neputând fi corectate de prezența modelului real. Cu alte cuvinte, existența „evreului real” probează inexistența unor vicii puse pe seama „evreului imaginar” și, ca atare, portretul negativ al acestuia din urmă ar putea să pălească. Pentru istoricul Josy Eisenberg, În Europa medievală - Vestică și Centrală - evreul a fost receptat ca „o ființă demonică, vândută Satanei”. Evreul avea coarne și miros respingător, „adică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
magico-meteorologice este un personaj-cheie, respectat și temut, divinizat și demonizat. Pentru mentalitatea magică a țăranilor români, acest personaj era Întru chipat de un vrăjitor popular cu puteri meteorologice (solomo narul), care - la rândul lui - era asociat, uneori identificat cu „evreul imaginar”. În cadrul mitologiei populare românești, solomonarii sunt vraci, astrologi și vrăjitori, al căror patron spiritual și onomastic este regele biblic Solomon. Conform Cronografelor românești - traduse „după grecie pă limbă rumânească”, Începând de pe la mijlocul secolului al XVII-lea -, regele Solomon „au aflat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar „sărbătoarea colibelor” (Sukot) cu „sărbătoarea cuștilor”. Lipsa de claritate a acestor eresuri nu numai că nu a dispărut, dar chiar s-a accentuat odată cu comutarea de care aminteam. Pare a fi vorba de un straniu sacrificiu uman, real sau imaginar, legat de puterea magică asupra fenomenelor meteorologice. Sugestii similare au supraviețuit degradate și În folclorul copiilor, În unele descântece magice de oprire a furtunilor și a ploilor excesive : „Cu cuțitul lui [arhanghelul] Mihai/ Taie capul jidului” <endnote id="(35, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prohibiția” <endnote id="(4, p. 108)"/>. Din nou, formula „Omul este ceea ce mănâncă” interferează cu formula „Omul este ceea ce nu are voie să mănânce”. 6. Evreul de bun augur Magia Începutului de drum Cu cât este mai negativ portretul „evreului imaginar”, cu atât mai surprinzător este faptul că acestuia i se atribuie - așa cum am văzut - și Însușiri pozitive : evreul este inteligent, instruit și priceput În afaceri, evreica este frumoasă, elegantă și virtuoasă, evreii sunt foarte religioși, buni familiști, solidari Între ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dacă este Într-adevăr o superstiție a evreilor sau una a creștinilor, doar pusă pe seama evreilor. În orice caz, dacă acceptăm explicația notată cu nr. 3, prezentată mai sus, atunci ceea ce părea a fi o tușă pozitivă În portretul „evreului imaginar” (el este de bun augur) se dovedește a fi de fapt Încă o trăsătură negativă a imaginii sale : el este un bun receptor al Diavolului (vezi capitolul „Demonizarea evreului”). Magia primului oaspete Revenind la superstiția comentată - aceea privind prestigiul augural
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legendele sunt etiologice. Cu alte cuvinte, legendele comentate stabilesc și legitimează trei practici rituale, al căror prestigiu este dat de trei Întâmplări diferite prin care Isus a scăpat de moartea plănuită de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-au adăugat alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iertarea” <endnote id="(121, p. 46)"/>. În Evul Mediu Însă, acuzația de deicid Începuse deja să-și cam tocească colții. Sigur că evreul generic era urât În continuare din aceeași cauză, dar acesta era cumva un evreu abstract, un „evreu imaginar”. Creștinului medieval Îi era mai dificil să-l urască cu patimă pe „evreul real” - contemporan și concitadin cu el - pentru o execuție, fie și a lui Cristos, Înfăptuită de „evreul ima ginar” cu o mie sau o mie cinci sute
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei - susține cercetătoarea Elisabeth Revel-Neher - nu au făcut ca evreii să fie asociați [În iconografia bizantină] cu icoana și acuzați de profanarea ei” <endnote id="(136, p. 109)"/>. De regulă, În spațiul creștin-ortodox, profanarea icoanei a fost pusă pe seama „evreului imaginar”, și nu - ca profanarea ostiei În Europa catolică și protestantă - pe seama unor evrei reali. Reactualizarea deicidului s-a făcut prin intermediul legendei : o legendă nouă (de iconocid) a reîncărcat-o pe cea veche (de deicid). Evreii nu mai erau reprezentați ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de infanticid ritual. Eficiența acestui tip de inculpare este evidentă. Din abstracți, toți termenii ecuației devin dureros de concreți. De data aceasta, victima ar fi, chipurile, un copil inocent, cunoscut de toată comunitatea. Ucigașii n-ar mai fi niște „evrei imaginari”, care ar fi omorât „nu se știe când” și „nu se știe unde”, ci „evrei reali”, care locuiesc „chiar În târgul nostru”. În fine, ar fi vorba de o crimă „efectivă”, și nu de una simbolică (iconocidul) sau de una
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
te ia evreul cu bocceaua”. Imaginea era cu atât mai credibilă cu cât evreul boccegiu (bărbos, Înfășurat În negru și cu un sac În spate) era o realitate cotidiană pe ulițele satelor și târgurilor din această parte a continentului. „Evreul imaginar” se suprapunea perfect „evreului real”. Evreul nu este singurul pus În această postură. În România, Polonia și Bulgaria, același rol poate fi jucat de țigan („Vine țiganu’ cu sacul”) <endnote id="(324)"/>, iar În Ungaria - de Diavolul Însuși : „Dacă ești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de puțin ! Vai cât e de sărac !” <endnote id="(219, p. 62)"/> În țările comuniste, după Holocaust (1945-1963) Pe lângă acuzația de folosire a sângelui În scopuri rituale, o serie de alte aspecte neobișnuite (reale sau inventate) au făcut din „evreul imaginar” o ființă extrem de suspectă : circumcizia, de pildă (În secolul al XVIII-lea, pastorul olandez Cornelius de Pauw o considera o practică „dezgustătoare” a evreilor, care „inspiră oroare”, fiind una dintre „absurditățile lor religioase” ; <endnote id="cf. 810, p. 215"/>), sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]