6,354 matches
-
catargul înalt, înalt, / acolo unde e loc doar pentru divinitatea / care suge mișcările și unde Chiar vântului îi întinzi o cursă. Fiindcă „materialul” din care-și zidește poetul opera este cuvântul, este firesc să zăbovească asupra lui, înălțându-i imn (Imn cuvintelor) și găsindu-i sursa din gât, din inimă, chiar din / feciorie. Multe dintre poezii sunt ca un zbor frânt, prin apelul la elipsă, artistul implicându-l, în felul acesta, pe lector în actul de reconsiderare a realității: A fi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cu el. „Ca un glob de aur”, cântecul lui Mihai Viteazul, cântecul lui Avram Iancu „Să sune iarăși goarna”, cântecul Școlii Militare de Infanterie de la 1917, „Sculați, români”, compus de Iustin Iliescu și de Istrati pe care l-am proclamat Imnul Legiunii etc. Pentru a putea să cânți îți trebuie o anumită stare sufletească. O armonie în sufletul tău. Cel ce merge să fure pe cineva, acela nu poate cânta. Nici cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
drăcească de până acum, tot ce își poate imagina mai josnic mintea omenească. Sunt fericit că noi, cei de azi, generația 1948, am răspuns prezent ceasului istoric și am înmulțit Legiunea Cerească cu noi martiri, mucenici și mucenice, am înălțat imn măreț vieții pământești și putem ridica brațul din inimă către cer, salutând pe Căpitan și pe toți morții sfinți, senini ca și Dacii nemuritori, înfruntând moartea. Cei de dincolo de noi, „flecarii”, ne acuză pe noi, legionarii, de cultul morții. Dar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Mircea, Ion Vodă, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand și pentru pomenirea tuturor voievozilor și ostașilor care au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari. Pământul strămoșesc... Această solemnitate a început prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, cu țărâna din Moldova de la Războieni
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
până la cei de ieri, sfărâmați de obuzele de la Mărășești și Turtucaia. Când doi legionari s-au apropiat apoi și au început să amestece cu sfințenie această țărână în timp ce ceilalți, salutând tot timpul cu brațul întins, cântam din toate puterile inimii imnul Legiunii „Sculați români la luptă, bate ora/ Din urmă pentru neamul românesc etc.” Momentul a fost atât de înălțător și atât de mișcător, încât nimeni dintre noi n-a putut să-și stăpânească o lacrimă în colțul ochiului, era în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
zece zile în urmă, trupul Fionei fusese incinerat în decorul jalnic și trist al unui crematoriu suburban. La ceremonie participaseră puțini oameni: doar Michael, o mătușă uitată și un unchi din sud-vestul Angliei, împreună cu o mână de colegi de serviciu. Imnul cântat a fost insuportabil de inconsistent și încercarea de a se întâlni după aceea la o cârciumă a fost greșit calculată. Michael stătuse doar câteva minute. Se întorsese la apartamentul lui să-și ia un bagaj de noapte, apoi luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
zilei? Pâinea este opiul maselor. — Auzi, Îi spuse domnul Frazer sorei, când aceasta intră În cameră. Vrei să-l trimiți Încoace pe mexicanul ăla mic și slab? — Vă place? Îl Întrebă mexicanul din ușă. — Foarte mult. — E un cântec istoric. Imnul adevăratei revoluții. — Ascultă, spuse domnul Frazer, de ce ar trebui să fie operați oamenii fără anestezic? — Nu-nțeleg. De ce nu-i bun opiul pentru mase În toate formele lui? Ce vrei să faci cu oamenii? Ar trebui să fie salvați din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu dispare odată cu noi, care nu poate muri, și care fără îndoială, constituie legea supremă a vieții noastre: e acea fărâmă de suflet bun pe care ai adus-o în viață, e acel răsunet, acel ecou de armonie pe care imnul pe care l ai c ântat în viață, îl transmite sufletelor din jurul tău, pentru ca acestea, la rândul lor, să l treacă altor suflete, în alte generații ,, pentru, ca să nu se topească niciodată după noi ecoul cântecului nostru. Sufletele cari reușesc
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu o certare se vor certaʺ. Iar cearta, după cum s-a văzut, însemna și moartea. Uneori, și pentru poet, dar și pentru lăutar, zic e ʺUniversulʺ din 22 septembrie 1908, sub semnătura D.TELEOR. Între Andrei Mureșanu și Anton Pann Imnul de stat al României „DEȘTEAPT--TE, ROMÂNE" (Publicat în “Revista română” nr.3/2008 Iași) Cu ocazia Sărbătorii Naționale de la l Decemb rie 2007 mam convins, încă odată, că săpăturile arheologice, filolo gice ori științifice, ca și cercetarea lor nu-s
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o ținută elevată și înțeleasă. La întrebarea pusă de reporteri unor cetățeni din comuna „1 Decembrieʺ din apropierea Capitalei de gen ul: Ce semnifică ziua respectivă?, un localnic a răspuns dintr-o căruță trasă de cai intonând o strofă din actualul imn al Rom âniei „Deșteaptă te, româneʺ, iar altul din același vehicul, l-a completat adăugând explicativ: „De Andrei Mureșanuʺ, la care reporterul a rămas mut, necomentând nimic spre lămurirea ascultătorilor de la respectiva emisiune T.V. Seara, la emisiunea „10 pentru Româniaʺ
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pag. 596 597) care spune cercetătorul, „și-a realizat vocația pentru poezia socială și patriotică d upă 1843, cu Glasul unui român, și mai ales la 1848 prin poezia „Un răsunetʺ (cunoscută îndeosebi sub titlul „Deșteaptă-te, româneʺ) devenită repede imn popular. Poetul se închipuia un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia străbună și vestind profetic în cadențe ample mom entul decisiv al „Deșteptăriiʺ. Și adaugă: „Imaginea poetului, exponent al unui întreg popor, tonul grav, sumbru și răsp icat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tonul grav, sumbru și răsp icat , cu rezonanțe biblice, inaugurate în poezia ardeleană de Mureșanu, se vor regăsi, amplificate, la G. Coșbuc, la O. Goga și mai târziu la A. Cotruș și M. Beniucʺ, ca în zilele noastre să ajungă imnul de stat al României de după 1989, adăugăm noi. La cele de mai sus, în completare și deplină lămurire, înscriem spusele lui G. Călinescu în a sa Istoria Literaturii Române: „Un răsunet (Deșteaptă-te, române!ʹʹ ) nu e nici mai poetic
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
luat astfel cocoșul și găina, singurul sacrificiu care se mai face astăzi p entru Izrael. La sosirea în Iași, evreii erau deja în drum către sinagogi pentru serbarea Ispășirii. La prima sinagogă unde intrară o găsiră „plină până la ultimul loc”. Imnul Abs oluției (kol-niche) fusese cântat înainte de sosirea misionarilor, doritori să l audă și ei, pentru melodia lui tristă și plângătoa re adusă, cred evreii, de pe muntele Sinai. Este descrisă ceremonia momentului, în viziunea oaspeților. Trei rabini îmbrăcați în alb, îi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mâna lui ca niște pitici. Era un fel de Dumnezeu înfierbântat, în lumea lui de slavă, strălucitoare și suavă. Azi la cimitir eu și Minel am fost întâmpinați de iarba crescută înaltă și păgân împodobită cu flori răstignite în miresme, Imnuri înlăcrimate păreau crucile cu fața brăzdată de ploi. Este vecernie și clopotul nu bate. M-am reîntors la casa lor, să mai respir aer de biserică și de omenie, Doamna va aduce dulceața aromată de gutuie. Acum stau amândoi acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
îngenunchiat ca Ardealul în coasta istoriei. Un tribun să vorbească în piețe, peste granițe, până departe, despre noi, cei născuți aici, pe Mureș, la Dunăre până la Marea cea mare. În Paraclis sunt scrise destine, pentru ei clopotele vor suna un imn și o rugăciune de Sfânta Marie mare, primind ultima răsuflare spre cer ca un giuvaier. Maria este numele meu. Stea de mare, izvorul tristeților fără margini, puritatea și durerea uitată afară, mă despart de lumea ce stă să moară încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
pietrificat de figuri inexpresive. Plan detaliu: Chipul personajului principal se apropie de obiectiv. Seamănă cu Yves Montand. Zoom. Pupilele i se dilată. Camera se retrage, și se văd trei mineri așteptîndu-i pe cei care ies din gura metroului. Sonor: Acordurile imnului național punctate de cîte un urlet. Cadru exterior, wide angle static: Bulevardul Magheru. Mai multe grupuri de mineri se postează În calea oamenilor, le cer actele, Îi iau la bătaie. Cer senin, lumină aurie. Tăiat la: Planuri detaliu succesive: Chipuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
text, o fotografie de grup unde-l vedem pe Michael Jackson privind cu gura căscată spre domnul președinte, care dă din mîini. Probabil că Iliescu tocmai Îi spunea megastarului convins că e normal În engleză: „În definitiv puteai cînta și imnul FDSN-ului, că nu se strica stația”. Din Ora ne reține atenția declarația văduvei unui fost securist: „În perioada cînd era ministru al Apelor dl. Iliescu a fost internat În mai multe rînduri la secția de psihiatrie a spitalului Elias
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În Națiunea, președintele Vetrei, profesorul Zeno Opriș, spune: „capul plecat sabia nu-l taie” (ba cum să nu). „Ceea ce-nseamnă” mai zice „că e preferabil un măgar viu, unui leu mort și nărăvaș”. Proverb. Noi sîntem măgari, posibil text de imn național. Rămîne doar problema leului mort și nărăvaș. Nărăvaș ca un cadavru. Care dă din coadă, mușcă, mă rog, ce face cineva arțăgos dar decedat. Se vede că Zeno nu s-a mai dus de mult la morgă. Dar gîndește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
șampanie, domnișoare și tinere ce-au vrut să-i fie alături.” Se pare că domnișoarele și tinerele s-au făcut criță de la șampanie și-au căzut sub unghiul de filmare, pentru că la televizor n-am văzut decît babe chirăind un imn cu convulsii voluptoase: „Iliescu, la mulți ani, / Te votăm pe patru ani”. O altă domnișoară, irepetabila Angela Băcescu, intră apetisant În Est-Vest direct În limba engleză: „Folosesc o expresie (sau sintagmă) potrivit căreia tre are rumaurs in the air, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cîntătoare (sau pe sine Însuși, Înainte de schimbare), și are-n suflet ceva dificil de Înțeles. În aceeași ordine de idei, semnalez că la Întoarcerea În țară a lui Titulescu, Emilia Nicolaescu a afirmat din ecranul TV că s-a intonat imnul României. În realitate, În acel moment se intona Marșul funebru. Deșteaptă-te române a venit mai tîrziu, atunci cînd domnul Iliescu Își ștergea ochii de glicerină cu batista prezidențială. Rugîndu-se să nu cumva să se deștepte acel ceva din sicriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
încerca să vadă prin ea. Cu toate intervențiile medicilor, nebunia lui Chabù rămânea mereu aceeași. Au fost atunci chemați din nou vracii și descântătoarele. Veni un unchi de al fetelor, un bătrân foarte blând și liniștitor, care cânta ziua întreagă imnuri vaishnave, melodii sfâșietoare și crude, ce-ți muiau voința și-ți înduioșau sufletul, și atunci asista întreaga casă, cu inginerul trântit pe un chaise-longue, cu perna sub cap și cu ochelarii negri, iar femeile, cu Mantu, cu Khokha și cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pururi fie sfîntă. În fața ta cucernic mă închin și mă întrec cu gardurile-n trîntă; De dorul tău nu știu de unde vin, Nici care gloduri pasul meu frămîntă. Fii binecuvîntat, Mărite Vin! Și poate îmi spui cine a meșterit acest imn închinat „Măritului Vin”? Versurile aparțin poetului Vasile Filip. Să nu zici acum că te bântuie regretele... Mare mehenghi mai ești, vere! Mă duci în ispită, cum văd eu. De unde până unde ai scos că te trag spre bulboan, dragă ieșene
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și vinul sînt expresia pasiunilor umane”. Uite ce spune Gelu Bostan, vere: “Vinul ațâță și muzica aprinde sentimentele omului”. Abia acum mi-am dat seama că noi citeam aceste fragmente de chintesență spirituală din cartea “Vinul în știință și în... imnuri Bahice” a distinșilor autori Avram D. Tudose și Mihai Burduja, pe care ieșeanul o așezase așa... ca din întâmplare... sub ochii noștri. Am luat-o cu mine, vere, fiindcă este o carte care te cheamă s-o citești mai ales
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de diabolice ispite Învăluit de´atâtea liniști siderale Alerg înspre meleaguri mai însuflețite; Lăsând în urmă încâlcite căi astrale. Ascult cântul hieratic al pietrelor stelare, Fantastice ființe apar în zbenguieli nedeslușite, Iar Corul cosmic țintuit în auziri jeluitoare Netulburat, interpretează imnuri nesfârșite. Mă-ndrept apoi spre alte tărâmuri milenare, Dar copleșit de multe și diabolice ispite Mă ostenesc să scap din lunga mea visare Plecând din nou spre alte Luturi liniștite. Unde tronează Cronos, rămas în nemișcare.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93385]
-
Iași, Teatrul Național Expoziție de artă plastică Prezintă portretul actriței Aglae Pruteanu bronz 1984 Iași, Palatul Culturii Expoziție de artă plastică 1985 București, Sala Dalles Artă ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie A expus sculpturile: Muntele - ghips patinat, Ecoul și Imn - teracota, Sărbătoare - bronz Iași, Sala Victoria Expoziție de pictură, sculptură, grafică, arta decorativă Expune două lucrări: Dans și Qvadriga Victoriei ghips patinat 1990 Chișinău Expoziția - Artă ieșeana contemporană LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]