6,649 matches
-
care enérgeia (mișcarea în curs de realizare) și entelécheia (rezultatul sau desăvârșirea mișcării) realizează și împlinesc o lume în actualitate. Actul poetic e "mișcat" mai ales de dynamis, potențialitatea care subîntinde creativitatea. Aceasta din urmă este mai degrabă de ordinul intuiției posibilului non actu, mișcarea prin care realul este imaginat in potentia. Astfel că, din acest punct de vedere, cum spune Plotin, "nu ceva în potență devine ceva în act, ci din ceea ce este anterior în potență se ivește ceea ce este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lipsei de structură, sau altceva asemănător, și relațiile sale de determinare ori de indeterminare trebuiesc intuite"14. Structura aceasta e chiar cea pe care sensul o "leagă", o încheagă în actul prin care deschide potențele; e vorba mai curând de intuiția unei structurări dinamice căreia îi dă un sens, posibilitatea actualizării. Dacă lucrurile stau astfel, deschiderea operată de actul poetic reprezintă nu atât transcenderea realului deja actual, ci intuirea potențelor transcendente actului, deschiderea unui dincolo subzistent, dintotdeauna existent, al realului însuși
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este că, înrudit fiind cu posse și în ultimă instanță cu potentia, este lipsit de orice putere. El exprimă chiar lipsa de putere, într-un sens"20. Dar, în actul poetic, este o posibilitate orientată (nu de intenție, ci de intuiție), ca trimitere către realul care se autopro-pune ființării. Cum se reflectă această ontologie a posibilului în lumea poemului, în spațiul de cumpănă al trecerii prin densitatea realului? Mai întâi ca abolire a referinței directe la ființa lumii denotate, ca suspensie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în câteva secunde fără să revii/ dintr-o singură trăsătură de pensulă/ pot fi câteva puncte suspendate în gol". Chipul nevăzut transpare - preț de o clipă - în imagini fulgurante, pâlpâitoare în golul din care se desprind 82. Ipostaze imaginale date intuiției eidetice, ele sunt manifestările poetale ale inaparentului, frânturi din chipul ascuns, în-semne survolând peisajul văzut în suspensia oricăror determinații sensibile. Căci ceea ce se vede acum este un imprevizibil, nemaivăzutul care iese din ascundere fără să se ofere în întregime, chipul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acest nivel imaginile pe care le propune cogito-ul creator ca expresie a intenționalității limbajului poetic. Am putea intui prin forma lor de prim plan prefigurarea, de fundal, a unei forme incipiente, inaparente? Pentru aceasta intenția ar trebui să cedeze locul intuiției, singura în măsură să deschidă poemul în adâncul cripto-manifestării semnificante. Aici, în străfundul voalat de stratificarea tectonicii poetice, doar îndepărtarea își semnifică imaginea, arată locul în care se originează spaima, unde "șade inima pieziș". Distopie care pune scena în perspectiva
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
indefinit al creației, în care imaginea stă, atârnă în gol, în sensul prefacerii, marchează locul vag, forma unei (abia de acum) posibile pro-misiuni. O clipă de vedere (Constanța Buzea) La o primă lectură a poemului Citera de Constanța Buzea 17, intuiția nu surprinde doar spațiul vesperal al stingerii, durerea pe care o comunică sfârșitul; ea înțelege mai mult, căci prin peisajul acesta pustiit însingurarea face ecou, iradiază în cântec de har: "mă doare câmpul dimprejurul meu/ cu greieri prinși de febra
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe care nu îl gândim, dar îl vedem în imaginea din care izvorăște lumina poemului. Creația in-formată (Grigore Hagiu) În poemul Diamant de Grigore Hagiu 40 țesătura semnelor discursive lasă să se întrevadă sensul prin seria imaginilor care îl prezintă intuiției comprehensive. Ceea ce se înțelege, în această primă înfățișare a lor în imaginația cititorului, nu e mai mult decât ecoul difuz al unei infra-realități, căci prin limbajul care le rostește răzbate nespusul, orizontul mut dintre cuvinte: "planări tăcute/ potriviri de stele
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nr. 13 • O.P. 1 • C.P. 161 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Critica literară și filosofia, în rev. "Sæculum", anul I, martie-aprilie 1943, p. 10. 2 Referitor la concepte precum intuiție eidetică, înțelegere albă, corp poetic sau trup poetal, pe care le vom folosi în acest volum, trimitem la cartea noastră Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, pp. 166-231. Am prezentat in extenso punctele de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1940-1944), în vol. Poezii, Editura pentru literatură, București, 1962. 2 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, în vol. Poemele luminii (1919). Ceea ce se ascunde în numinozitate are natura fenomenelor originare care "nu se revelează intelectului ca abstracțiuni, ci intuiției" (Fenomenul originar, în Lucian Blaga, Zări și etape, Editura Minerva, București, 1990, p. 117). Blaga vorbește despre artă ca revelare intuitivă a misterului ("arta este încercarea de a converti misterul pe un plan de intuiție", intuiția "năzuind să devină revelatoare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
revelează intelectului ca abstracțiuni, ci intuiției" (Fenomenul originar, în Lucian Blaga, Zări și etape, Editura Minerva, București, 1990, p. 117). Blaga vorbește despre artă ca revelare intuitivă a misterului ("arta este încercarea de a converti misterul pe un plan de intuiție", intuiția "năzuind să devină revelatoare"), despre "plenitudinea intuitivă" a poeziei, respectiv - din punctul de vedere al aprecierii operei de artă - despre "cuprinderea intuitivă" a gustului estetic și despre "critica imanentă" posibilă prin intuiție (cf. Artă și valoare, în Lucian Blaga
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
intelectului ca abstracțiuni, ci intuiției" (Fenomenul originar, în Lucian Blaga, Zări și etape, Editura Minerva, București, 1990, p. 117). Blaga vorbește despre artă ca revelare intuitivă a misterului ("arta este încercarea de a converti misterul pe un plan de intuiție", intuiția "năzuind să devină revelatoare"), despre "plenitudinea intuitivă" a poeziei, respectiv - din punctul de vedere al aprecierii operei de artă - despre "cuprinderea intuitivă" a gustului estetic și despre "critica imanentă" posibilă prin intuiție (cf. Artă și valoare, în Lucian Blaga, Opere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a converti misterul pe un plan de intuiție", intuiția "năzuind să devină revelatoare"), despre "plenitudinea intuitivă" a poeziei, respectiv - din punctul de vedere al aprecierii operei de artă - despre "cuprinderea intuitivă" a gustului estetic și despre "critica imanentă" posibilă prin intuiție (cf. Artă și valoare, în Lucian Blaga, Opere 10. Trilogia valorilor, Editura Minerva, București, 1987, pp. 547, 548, 561, 585). 3 Mirabila sămânță, în vol. Poezii (1962). 4 Cuvinte către fata necunoscută din poartă, în vol. Nebănuitele trepte (1943). 5
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Dincolo de subiect. Nietzsche, Heidegger și hermeneutica, Editura Pontica, Constanța, 1994. 13 Interpretarea noastră are în vedere poemele de tinerețe ale lui Ion Barbu, publicate în periodice între anii 1918 și 1921, în Versuri și proză, ed. cit., pp. 75-109. 14 "Intuiția donatoare originară ne dăruiește presentimentul său", "un presentiment al invizibilului ascuns în interiorul vizibilului" (Michel Camus, op. cit., p. 34). 15 Aceleași elemente sunt reluate, nu peste mult timp, în concisul poem intitulat chiar Increat (în vol. Joc secund, 1930) și într-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Ibidem, p. 102. 25 Ibidem, pp. 219, 97. 26 Ibidem, p. 290. 27 Câteva cuvinte pădurețe, în B. Fundoianu, op. cit., pp. 6, 7. 28 Ibidem, p. 102. 29 Poem manuscris datat 1917-1918, neinclus în volumul Priveliști (1930). 30 Hans-Georg Gadamer, "Intuiție și plasticitate", în Actualitatea frumosului, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 148, 149. 31 B. Fundoianu, Poezii, ed. cit., p. 321. 32 "Văzul "estetic" se distinge prin faptul că nu raportează pripit priveliștea la un element general, la semnificația cunoscută, la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
De aici rezultă natura noastră arhipoetică. Poezia nopții și a amurgului" (Brouillon-ul general, în Novalis, Între veghe și vis. Fragmente romantice, Editura Univers, București, 1995, p. 194). 21 Dacă oglindirea trimite până departe "în poveste", aceasta tot conform uneia din intuițiile lui Novalis, căci basmul pune cel mai bine în depărtare realitatea reprezentată, taina fiind potențată în cea mai mare măsură. Un adevărat "canon al poeziei" care - prin răsturnarea planurilor în actul reflectării - aduce în prim plan fața nevăzută a lumii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
niște pești subțiri printr-un acvariu: nouri/ Albaștri se străvedeau" (XXIII, în ed. cit., p. 51). 15 "Cunoașterea orientală desemnează o cunoaștere care în loc să fie reprezentativă a obiectului său și obținută pe cale discursivă, o necesitate logică, este prezență imediată, dezvăluire, intuiție a inimii sau a ochiului spiritual, pe scurt auroră ce răsare în suflet sau suflet ce se înalță la "Orientul" său" (H. Corbin, De l'épopée héroïque à l'épopée mystique, conferință susținută la sesiunea Eranos 1966 și publicată în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
comună, dar necunoscută nouă, anume sensibilitatea și intelectul: prin cea dintâi obiectele ne sunt date, iar prin cel de-al doilea ele sunt gândite" (Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969, p. 61). Chiar orbită - comentează Jean-Luc Marion - intuiția rămâne donatoare (...). Intuiția fără concept, deși încă oarbă, totuși deja dă materie unui obiect; În regatul fenomenului, nu conceptul este rege, ci intuiția: căci, înainte de și pentru a vedea un obiect, trebuie mai întâi să i se dea apariție; chiar dacă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nouă, anume sensibilitatea și intelectul: prin cea dintâi obiectele ne sunt date, iar prin cel de-al doilea ele sunt gândite" (Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969, p. 61). Chiar orbită - comentează Jean-Luc Marion - intuiția rămâne donatoare (...). Intuiția fără concept, deși încă oarbă, totuși deja dă materie unui obiect; În regatul fenomenului, nu conceptul este rege, ci intuiția: căci, înainte de și pentru a vedea un obiect, trebuie mai întâi să i se dea apariție; chiar dacă nu vede ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
gândite" (Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969, p. 61). Chiar orbită - comentează Jean-Luc Marion - intuiția rămâne donatoare (...). Intuiția fără concept, deși încă oarbă, totuși deja dă materie unui obiect; În regatul fenomenului, nu conceptul este rege, ci intuiția: căci, înainte de și pentru a vedea un obiect, trebuie mai întâi să i se dea apariție; chiar dacă nu vede ceea ce dă, intuiția dispune singură de privilegiul de a da" ("Fenomenul saturat", în Jean-Louis Chrétien, Michel Henry, Jean-Luc Marion, Paul Ricœur
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
concept, deși încă oarbă, totuși deja dă materie unui obiect; În regatul fenomenului, nu conceptul este rege, ci intuiția: căci, înainte de și pentru a vedea un obiect, trebuie mai întâi să i se dea apariție; chiar dacă nu vede ceea ce dă, intuiția dispune singură de privilegiul de a da" ("Fenomenul saturat", în Jean-Louis Chrétien, Michel Henry, Jean-Luc Marion, Paul Ricœur, Fenomenologie și teologie, Editura Polirom, Iași, 1996, p. 95). 4 Intuiția "nu se exercită în mod originar, fără nicio presupoziție, decât întrucât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
întâi să i se dea apariție; chiar dacă nu vede ceea ce dă, intuiția dispune singură de privilegiul de a da" ("Fenomenul saturat", în Jean-Louis Chrétien, Michel Henry, Jean-Luc Marion, Paul Ricœur, Fenomenologie și teologie, Editura Polirom, Iași, 1996, p. 95). 4 Intuiția "nu se exercită în mod originar, fără nicio presupoziție, decât întrucât furnizează date originare", dându-se în mod originar (Jean-Luc Marion, Fiind dat. O fenomenologie a donației, Editura Deisis, Sibiu, 2003, p. 302). 5 Emmanuel Lévinas, Totalitate și Infinit. Eseu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe cât de audibile însă, pe-atât de idiosincratice. Foamea și setea vegheau eficace ca ei să nu se rătăcească de centru, așa încât, într-o anumită măsură, zidurile bizarei construcții prezentau totuși forma de convergență a nevoilor primare. Apărură și primele intuiții că piatra, în elanul ei, căuta mai mult să se piardă de sinele său ponderabil decât să se găsească; colții ei gestuali îi târau inexorabil pe lucrători înspre secret. Dedal nu porni în căutarea lor decât când, după diminuarea îngrijorătoare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
aeroportul, unde mașina închiriată urma să fie restituită. În liniștea care se așternu în habitaclu toți ochii priveau neîncrezători într-acolo, aproape surprinși că, după cât o vorbiseră de rău, ieșirea li se oferea, totuși, fidelă. VIII Deși îmbogățit de subtile intuiții filozofice ca de-un pașaport revoluționar perfect valabil, lui Rică sudul Franței îi rezervă o primire destul de distantă. Nu reuși să dea de Onu Boacă, iar cum banii i se terminaseră, stomacul îl îndemna la demersuri mai lucrative decât reflecția
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
n-ar fi reușit să disculpe nici un făptaș, ar fi stârnit ceva dezbateri deloc sterile printre eleați. Dac-ar fi știut ce-i inerția, s-ar fi ferit să o atribuie lucrurilor mai degrabă decât convingerilor noastre despre ele; o intuiție adâncă i le dezvăluia ca fiind mereu deja angajate într-o mișcare clandestină de retragere dincolo de propria lor imagine ponderabilă, ferecată paralizant în contururi. Aparența îi evoca pulberea ridicată în urmă de-o căruță gonind; doar praful rămânea prizonierul inerției
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Firii? Complice, jocul metaforelor fură și el mintea al naibii... Acceptând condescendent limitele înțelegerii științifice ale epocii sale, Rică se hotărâ să-și mai amâne bunăvestirea de descobridor până după eventuala absolvire a școlii generale. Ceea ce, desigur, nu invalidă nicidecum intuițiile sale. Riguroase și sistematice, experimentele de alba-neagra făcute de el îi întăreau convingerea că împotmoleala cunoscută îndeobște sub numele de inerție aparține mai mult atenției observatorului decât corpurilor fizice ca atare. Umanul nu e fizic decât rezidual. Cât se poate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]