5,893 matches
-
și teritoriale a vechilor triburi. Este interesant de observat că, În nordul eurasiatic, arheologia și etnologia sugerează apariția străveche a figurii „șamanului”: persoana care, fiind Înclinată spre stări de transă sau posedare, primește rolul de intermediar Între trib și lumea invizibilă a spiritelor; și, În virtutea relației sale personale cu spiritele, devine tămăduitor, vrăjitor, exorcist, cunoscător al viitorului, Înfăptuitor de minuni sau „taumaturg”. În timp ce mările acoperă vechile câmpii de coastă și fac să se desprindă insule, munții misterioși devin accesibili. Odată cu schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și Anaximene sunt inițiatorii acestei atitudini, reinterpretând tradiționala cosmogonie genealogică În cheie naturalistă. Cam În aceeași perioadă, către sfârșitul secolului al VI-lea Î.Hr., Xenofan din Colofon Începe o critică a excesivului antropomorfism al zeilor și afirmă unicitatea divinității, invizibilă și omniprezentă, negenerată și eternă, și, de asemenea, sferică, refuzând conținutul miturilor tradiționale Întrucât ele atribuiau zeilor cele mai rele pasiuni și vicii ale oamenilor. La Xenofan se Întrezărește deja o critică a universului ideologico-religios al cetății, critică prezentă la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
faptul de a fi se rezumă la toate cele câte apucă să fie o vreme, adică să aibă o vreme propriul lor hotar. Ceea ce se perpetuează este tiparul în care aceste hotare se nasc. Tiparul - prototipul, modelul, arhetipul - reprezintă eternitatea invizibilă a hotarelor trecătoare. O specie este câtă vreme tiparul ei se distribuie și revine în hotarele fiecărui exemplar al speciei. Tiparul reprezintă garanția perpetuării hotarului în exemplare multiple. El este un principiu de economie al ființei; datorită lui, ființa devine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de destin pare mai liberă decât una în care prevalează capitalul de maladii de destin se explică prin aceea că fapta și reușita se obiectivează în efectele lor, și astfel se văd. Comunitățile bazate pe maladii de destin posedă bogăția invizibilă a non-actului, eșecului și ratării. Dar de vreme ce acestea nu lasă urme, ele nu se pot înscrie în memoria lumii și nu pot genera tradiția înțeleasă ca material pentru o istorie. * Din punctul de vedere al istoriei, destinul este superior maladiilor
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mult ca oriunde devine clar raportul dintre prealabil și secvent, dintre ceea ce este mai întâi gândit, imaginat, proiectat și ceea ce apoi este înfăptuit, realizat. Sub raza lui techne și deci a zeiței Atena cad toți cei care operează trecerea de la invizibilul formei cunoscute și imaginate în prealabil la realizarea ei. Sub raza lui techne cade și artistul care, ca atare, este un technites. Arta se bazează pe raportul dintre „încă invizibil“ și vizibilitatea ulterioară a operei. În primă instanță deci, destinul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a zeiței Atena cad toți cei care operează trecerea de la invizibilul formei cunoscute și imaginate în prealabil la realizarea ei. Sub raza lui techne cade și artistul care, ca atare, este un technites. Arta se bazează pe raportul dintre „încă invizibil“ și vizibilitatea ulterioară a operei. În primă instanță deci, destinul oricărei opere de artă se joacă în spațiul încă nevăzutului. Acest încă-nevăzut presupune existența unui Vorblicken, a unei „priviri prealabile“<ref id=”2”>Ibid., p. 13.</ref>. Privirea-prealabilă este ațintită
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
strălucitoare sunt marea, astrele și luna. Privirea (ops), ochiul Atenei este glaukos, este das glänzend-leuchtende Auge, este „ochiul ce luminează strălucind“, iar bufnița, glaux, este emblema Atenei tocmai pentru că ochiul ei incandescent poate străpunge noaptea „făcând vizibil ceea ce altminteri este invizibil“<ref id=”2”>Ibid., p. 13.</ref>. Atena polymetis, „sfătuitoarea în varii ocazii“, al cărei sfat presupune cunoașterea ce se bazează pe privirea prealabilă, este deopotrivă glaukopis, dotată cu o incandescență și cu o claritate a ochiului care fac cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
singura care surprinde nu limita, ci ascunderea ei. Ea este reprezentarea a ceea ce pentru om rămâne obscur. Lui Heidegger i-ar fi plăcut să spună: tragedia e spectacolul stării-de-neascundere a ascunderii înseși, ieșirea în lumină a obscurității ca obscuritate, vizibilitatea invizibilului ca invizibil. Din acest moment rolul zeiței Atena se încheie. Privirea anticipativă și limpede a zeiței se îndreaptă doar înspre ceea ce este încă nevăzut, nu înspre ceea ce trebuie să rămână nevăzut. Spre ceea ce este încă nevăzut, dar urmează să devină
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
surprinde nu limita, ci ascunderea ei. Ea este reprezentarea a ceea ce pentru om rămâne obscur. Lui Heidegger i-ar fi plăcut să spună: tragedia e spectacolul stării-de-neascundere a ascunderii înseși, ieșirea în lumină a obscurității ca obscuritate, vizibilitatea invizibilului ca invizibil. Din acest moment rolul zeiței Atena se încheie. Privirea anticipativă și limpede a zeiței se îndreaptă doar înspre ceea ce este încă nevăzut, nu înspre ceea ce trebuie să rămână nevăzut. Spre ceea ce este încă nevăzut, dar urmează să devină vizibil, nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sistemul de învățămînt oficial? Jurnale de călătorie pe mare, Victor Hugo, Lamartine, tragedia lui Abélard și a Héloisei, poezii de dragoste englezești, romanele lui Dumas-Tatăl, cărți despre epoca lui Napoleon, despre conspirațiile patriotice ale Burschenschaften-ului și descrierile acestuia relativ la Spania invizibilă, lupta de gherilă împotriva invaziei napoleoniene, și așa mai departe 23. Programa școlară era destul de ușoară, dar Iorga a rămas singur. Trăind în lumea lui, venea permanent în conflict cu convențiile lumii exterioare, care i se părea ipocrită și pur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avea legături directe cu restul continentului decât prin mecanismele Planului Marshall și prin ocupația Forțelor Aliate - ambele temporare. Majoritatea occidentalilor Încă vedeau În RFG o amenințare, nu un partener. Economic, olandezii au depins dintotdeauna de Germania (48% din câștigurile lor „invizibile” proveneau din comerțul german prin porturile și căile maritime olandeze), deci renașterea sa economică era vitală pentru olandezi. Dar În 1947 numai 29% din populația olandeză avea o atitudine „prietenească” față de Germania; pentru olandezi, era important ca Germania redresată economic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și astfel, În loc să se angajeze de o parte sau alta În dezbaterile pe tema dezarmării, ei și-au văzut de ograda proprie. Aspectul cel mai remarcabil al scenei politice europene din anii ’50 nu erau Însă schimbările vizibile, ci schimbările invizibile. Surprinzător, În Europa de după război au reapărut state democratice autonome, care nu aveau nici mijloacele, nici intenția să se războiască și care erau conduse de oameni În vârstă al căror crez politic comun și tacit era „Fără experimente”. În ciuda așteptărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vechi. Dacă Noua Stângă nu avea un program, ea nu ducea lipsă de teme. și, mai ales, a creat noi baze electorale. Fascinația pentru sexualitate a dus În mod firesc la o politică a sexelor: femeile și homosexualii, subordonate, respectiv invizibili, În partidele radicale tradiționale, s-au impus acum ca subiecți istorici legitimi, cu drepturi și solicitări proprii. Tineretul și entuziasmul său au trecut În centrul atenției, mai ales când s-a instituit dreptul de vot la 18 ani. Prosperitatea epocii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
corupția, manipularea - despre care se crezuse că au dispărut printr-o mai bună guvernare a statelor-națiuni ieșeau din nou la suprafață, de această dată la scară continentală. Politicienii naționali deplasau prudent responsabilitatea publică pentru „euro-scandalurile” ocazionale pe umerii unei clase invizibile de „eurocrați” nealeși, a căror proastă reputație nu avea costuri politice. Între timp, bugetul exagerat al Comunității era apărat de beneficiarii și promotorii săi deopotrivă, În numele „armonizării” transnaționale sau a compensării legitime, și alimentat din sacul aparent fără fund al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Bosnia, servind o clientelă formată din soldați, administratori și „asistenți sociali” occidentali. Ajunși „muncitori cu viză temporară” fără voia lor, moldovenii și ucrainenii se alăturau astfel rromilor, la fundul grămezii multiculturale a continentului 23. Victimele traficului de carne vie erau invizibile - precum altădată emigranții albi de la periferiile Europei, ele se confundau cu majoritatea locală, iar poliția și serviciile sociale le depistau cu greu. Însă les exclus („exclușii”), cum Îi numesc sociologii și criticii francezi, erau perfect vizibili. Noua clasă defavorizată era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Mircea Vaida continue l'analyse de ces deux topoï : " În opera și biografia lui Lucian Blaga, vatra și drumul sunt două dimensiuni lăuntrice ale unui temperament fundamental teluric. Prin alte cuvinte, Lucian Blaga e legat de vatra prin acele fire invizibile, care îl reîntorc, oriunde s-ar afla, în punctul unic, satul natal, centru al lumii. "795 Ce topos mythique de l'œuvre de Blaga est souvent comparé à une monade, à une unité indissoluble de l'espace culturel roumain.796
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Noi am identificat constant două tipuri de celule gigante pe care le denumim: celule gigante de tip Langhans și celule gigante de corp străin. Dacă primele sunt bine conturate, secundele au forme foarte diferite și o parte a membranei aproape invizibilă, alipita de corpul străin. Primele sunt frecvente în bolile infecțioase, secundele în micobacteriozele păsărilor, infestațiile parazitare și în procesele de necroza și de resorbție. Cornil și Babeș, citați de Ciurea (1971Ă au evidențiat posibilitatea ca și unele celule epiteliale să
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
instituie atât o relație oficială de putere (managerii cu conducerea), dar și una neoficială „acceptată” (liber sau impusă, dar tot acceptată), prin care salariații (prin disciplină) se supun puterii oficiale. Lucrarea va dezvălui relațiile „ascunse” ale puterii, căile „vizibile și invizibile” ale acesteia și căile democratizării vieții instituționale. Instituțiile administrației publice pun în evidență o serie de particularități de a concepe și practica managementul resurselor umane. Specificul instituțiilor administrației publice constă în realizarea de servicii publice. „Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
1.2). Cel care a „inventat” activitățile manageriale a fost F. Taylor (1856-1915), care a înlocuit vechiul mod de conducere a afacerilor bazat pe reglarea spontană și reactivă ca urmare a acțiunii pieței de confirmare sau infirmare a deciziilor - „mâna invizibilă a pieței” - despre care vorbea Adam Smith cu acțiunile proreactive (fead-for) ale managerului - „mâna vizibilă a managerului”. De atunci, practica și teoriile manageriale au urmat un drum accentuat de diversificare, putându-se vorbi astăzi de numeroase domenii, discipline și „subdiscipline
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de analiză introduse de Pantaleone<footnote Buzărnescu, Ștefan, Istoria doctrinelor sociologice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995, p. 20. footnote> este prezent în teoria economică a lui Adam Smith (1723-1790), care, socotind mecanismele pieței ca bază a dimensiunii economice (mâna invizibilă a pieței), a formulat principiul laissez-faire-ului. Conform acestei viziuni, în modul de a-și folosi capitalul, un individ „este condus de o mână invizibilă ca să promoveze un scop care nu face parte din intenția sa”<footnote Smith, Adam, Avuția națiunilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
economică a lui Adam Smith (1723-1790), care, socotind mecanismele pieței ca bază a dimensiunii economice (mâna invizibilă a pieței), a formulat principiul laissez-faire-ului. Conform acestei viziuni, în modul de a-și folosi capitalul, un individ „este condus de o mână invizibilă ca să promoveze un scop care nu face parte din intenția sa”<footnote Smith, Adam, Avuția națiunilor, vol. I, Editura Academiei, București, 1962, p. 305. footnote> (scop vizând promovarea interesului public). Mai direct legate de managementul resurselor umane se află alte
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
până în epoca premergătoare capitalismului industrial (fazele cooperației simple și a manufacturii). Conducerea premanagerială și-a găsit o prezentare „clasică” în lucrările lui Adam Smith, pentru care sistemul piețelor era suficient în așa-zisa „autoreglare”, ceea ce s-a numit ulterior „mâna invizibilă a lui Adam Smith”. Iată și prezentarea dată de el: „După cum fiecare individ încearcă, pe cât posibil, să utilizeze capitalul în dezvoltarea activităților interne și a îndruma această activitate în așa fel, încât, produsele ei să aibă cea mai mare valoare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
În mod obișnuit, ce e drept, el nu intenționează promovarea interesului public, și nici nu știe cu cât contribuie el la această promovare. Atunci când preferă să sprijine activitatea indigenă, iar nu pe cea străină, el este condus de o mână invizibilă* ca să promoveze un scop ce nu face parte din intenția lui”<footnote Smith, Adam, op. cit., p. 305 (*sublinierea noastră). footnote>. Teoria laissez-faire-ului este proprie acestui capitalism premanagerial. În acest cadru, preocupările legate de salariații unei întreprinderi se mărgineau la cele
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o scanare foarte rapidă, aproape simultană a întregului corp, orice pacient, indiferent cât este de grav sau de instabil, poate fi examinat. Din păcate, CT-ul subdiagnostichează leziunile hiperacute și anume edemul din creierul contuzionat care poate fi minim sau invizibil [2,3]. Computer tomografia oferă posibilitatea de a măsura densițătile la nivelul țesutului cerebral. În memoria inventatorului computer tomografiei, aceste unități se numesc unități Hounsfield. Datorită dezvoltării noilor secvențe, rezonanța magnetică (RMN) are un rol tot mai mare în evaluarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
tendințelor. Acest fapt răspunde unei trăsături generale a simbolismului, caracterului său difuz, volatil, generator de "atmosferă". Fără imersiunea în cultura epocii nu vom înțelege niciodată anvergura fenomenului artistic, sensibilitatea iradiantă care leagă opere aparent diferite printr-un fel de rețea invizibilă de pase magnetice. În fapt, avem de-a face cu o cultură simbolistă la finele secolului XIX articulată de o sensibilitate afină, holograma ei sensibilă. Am utilizat adesea pentru precizarea unei formule, o serie de trăsături comune picturii și literaturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]