6,186 matches
-
de acordare a cetățeniei nu erau finalizate pentru toți locuitorii evrei - ne indică următoarea structură etnică a comerțului și industriei orașului Bacău: total - 132 de patentari, din care - persoane fizice - 130 - 82 etnici evrei și 48 etnici români, armeni, greci, italieni - și persoane juridice - 2 societăți comerciale<footnote id=”31”><D.J.B.A.N., fond Primăria Bacău, dosar 63/1919, f. 35./footnote>. Coroborând aceste date cu cele din listele provizorii (octombrie 1919)- în care au fost trecute și alte categorii socioprofesionale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Letea Veche, Sărata, Luizi-Călugăra, Letea Nou), Mărgineni, Fântânele, Hemeiuși, Săucești, Șerbănești ș.a. Pe de altă parte, personalul cu înaltă calificare - ingineri, maiștri, turbiniști, șefi de ateliere sau de secție etc. - era compus în special din angajați străini (austrieci, elvețieni, germani, italieni ș.a.ă, cu salarii mult mai mari decât cele ale angajaților autohtoni. În bună măsură, această ierarhizare de tip piramidal s-a păstrat și în perioada interbelică, așa cum ne indică și exemplele de mai jos (muncitori necalificați/angajați cu pregătire
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
14 cetățeni români și 4 austrieci (repartiția etnică era următoarea - 5 români și 13 evrei); 1934 - fabrica de celuloză și hârtie Letea, total 1.063 muncitori, din care 1.034 etnici români, 25 ucrainieni, 2 germani, un turc și un italian; 1937 - fabrica de piele „S. Filderman”, total 216 muncitori, din care 156 români și 60 supuși străini - 26 evrei, 21 ruși, 7 germani, 5 unguri și un polonez. Până la sfârșitul perioadei moderne, în absența unor reglementări ferme, care să stabilească
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noi orașe, precum Lugdunum Convenarum (Saint-Bertrand-de-Comminges) în 72 î.I.C. de către Pompei. Prezența Romei schimbă condițiile economice și sociale. Prețul cuceririi se face întîi simțit prin impozite, rechiziționări etc., care provoacă o îndatorare a populațiilor locale. Dar, în același timp, italienii acaparează pămînturile, dezvoltă noi culturi și intensifică activitățile comerciale și financiare. Doar aristocrațiile indigene pot beneficia de acestea, iar integrarea lor se face lent: adoptarea planurilor de casă cu *atrium la Ensérune (Hérault) sau la Glanum (Saint-Rémy-de-Provence). Agravarea diferențelor sociale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
moral și intelectual al clerului și apoi al laicilor. Pentru a o realiza, dată fiind starea de decădere a culturii în lumea francă, a trebuit să se facă apel la cei care menținuseră sau asimilaseră cel mai bine tradiția antică: italieni precum Petru din Pisa sau Paul Diaconul, spanioli ca Theodulf care a devenit episcop de Orléans, anglo-saxoni precum călugărul Alcuin care a fost în acest domeniu marele inspirator al lui Carol cel Mare. În 789, Carol cel Mare promulgă celebra
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
anul 1300, cu o densitate de 40 de locuitori pe kilometrul pătrat, o "lume plină", după expresia lui Pierre Chaunu. Expansiune economică, cu continuarea defrișărilor pînă la limitele posibilului, cu dezvoltarea fabricării postavului în Flandra, cu punerea pe picioare de către italieni a unei largi rețele comerciale care se întindea după cum a spus Roberto Lopez, "din Groenlanda pînă la Pekin". În sfîrșit, expansiune politică, sub formă de cruciadă. Secolul se deschide cu luarea Constantinopolului de către cruciații celei de-a patra cruciade, în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de studiu și de raționament care se numește *scolastica, se afirmă drept capitală intelectuală a Creștinătății. Ea atrage studenții din tot Occidentul ei sînt de altfel organizați în "națiuni" și profesorii cei mai prestigioși precum germanul Albert cel Mare sau italianul Toma d'Aquino. O politică de prestigiu. Această strălucire culturală este pe măsura influenței regatului Franței. Ea însoțește o întreagă politică de prestigiu, care, după 1270, duce dinastia capețiană pe primul plan în Europa. La începutul secolului al XIV-lea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
succesor al lui Iulius al II-lea și cu Henric al VIII-lea al Angliei, cu prețul abandonării orașului Milano. La moartea sa, la 1 ianuarie 1515, vărul său, François de Valois-Angoulême, devine Francisc I și, cedînd și el vertijului italian, trece Alpii și îi bate pe elvețieni, aliați ai ducelui de Milano, la Marignan, la 13 septembrie, datorită puterii de foc a artileriei sale. În 1516, el semnează cu Leon al X-lea *concordatul de la Bologna și o pace perpetuă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
condiții se înțelege că moartea sa, survenită pe 4 decembrie 1642, a fost primită cu un sentiment de ușurare în aproape toate mediile. Ludovic al XIII-lea îi rămîne totuși fidel și continuă, cu același personal ministerial, mai ales cu italianul Mazarin, aceeași politică, atît în interior cît și în exterior. Înainte de a muri, la 14 mai 1643, regele are timp să organizeze regența fiului său în vîrstă de cinci ani, în folosul unui Consiliu de regență care să o asiste
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rege și cu Mazarin și se refugiază la Saint-Germain-en-Laye. Parlamentul organizează rezistența, adună trupe și primește sprijinul cîtorva mari seniori și al lui Paul de Gondi-Retz, episcop adjunct al arhiepiscopiei de Paris, în timp ce se dezlănțuie "mazarinadele", pamflete violente îndreptate împotriva italianului care cristalizează toate urile (document 1, p.207). Armata regală comandată de Condé asediază capitala. Neliniștiți de întorsătura evenimentelor, parlamentarii preferă să trateze cu regenta și cu Mazarin, care promit o iertare generală: pacea de la Rueil pune astfel capăt, în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nimic nu este rezolvat, căci nemulțumirile împotriva guvernului lui Mazarin rămîn aceleași. În cursul anului 1649, atitudinea lui Condé provoacă a doua Frondă sau Fronda prinților. Amețit de victoriile sale împotriva spaniolilor și parizienilor, Condé vrea să-l înlocuiască pe italian pe care-l detestă și-l disprețuiește. Dar Ana și Mazarin pun să-l aresteze, ca și pe fratele său Conti și pe cumnatul său Longueville, punînd capăt revoltelor pe care ducesa de Longueville și toți prietenii prinților încearcă să
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ritmul creșterii încetinește considerabil, chiar înaintea intrării în criza economică ce face ravagii în 1867 și în anii următori. Cotitura. Chiar atunci cînd Imperiul pare pe culmea puterii sale, cu votarea în 1858 a legii siguranței generale, după atentatul naționalistului italian Orsini împotriva împăratului, se amorsează o cotitură a politicii imperiale. Bazele Imperiului sînt zdruncinate prin apariția unor date noi. În 1859, Napoleon al III-lea intră în război alături de piemontezi pentru a-i ajuta să realizeze unitatea italiană. După un
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Ea nu trece decît progresiv la "ocupație restrînsă", apoi de la aceasta la cucerire, terminată în 1847 cu căderea lui Abd el-Kader; și încă anumite regiuni, ca Mica și Marea Kabylie, rămîn total nesupuse. O colonizare cu populație europeană începe totuși: italieni, spanioli dar și francezi al căror val este alimentat de insurgenții din 1848. În 1871, 300.000 de europeni sînt deja instalați în Algeria. Administrarea coloniilor franceze rămîne slab definită pînă la cel de-al Doilea Imperiu. Tot astfel, neexistînd
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
viitor. Anii de creștere au necesitat, ca și perioada 1921-1931, o importantă recurgere la imigrație. Străinii reprezintă actualmente aproximativ 4.500.000 de locuitori, în ordinea importanței: portughezi și algerieni (mai mult de 800.000 pentru fiecare comunitate), apoi marocani, italieni și spanioli (de la 400.000 la 500.000). Țările latine din bazinul mediteranean și Maghrebul reprezintă principalele contribuții. Regiunea pariziană, regiunea Rhône-Alpes și Provence sînt principalele centre de populație imigrată. Societatea: diversitate și uniformizare Orașe și sate. În 1945, Franța
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ar putea numi eclectică, are mai mulți partizani în Moldova; aceasta este școala celor ce doresc mai înainte de toate a scrie pentru români și românește și a face o literatură numai din vițele noastre, iar nu din limba franțezilor, a italienilor și a jargonului neînțeles din Ardeal." În adevăr: "Cei din rari și respectabili moldoveni, ce s-au încercat în nevinovate forme, au avut puțini imitatori" și au avut meritul numai că au dat un impuls mișcării literare prin poezie și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu restul ne-am împăca ușor. Unii evrei merită drepturi. Evreii s-ar putea asimila prin încrucișare. Îi pare rău de cei spanioli, care-s buni, că trebuie să fie puși laolaltă cu ceilalți. Într-un loc vorbește de niște italieni de confesie "israelită", care, zice el, sunt cu totul altceva decât "Itzig", "Șloim" etc. (Scrieri politice și literare, p. 122, 106-107, 109, 116, 121.) triva formelor străine, el urăște nu numai pe cei care au introdus acele forme, ci și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
deoarece numai după victoria revoluției globale omenirea va dobândi egalalitate și libertate totale, ceva ce nu exista și nici nu putea fi înțeles în interiorul economiei și tiparelor de gândire capitaliste. Ceea ce Lenin nu a înțeles, spre deosebire de Marx și discipolul său italian Gramsci, este faptul că fiecare revoluție este socială în primul rând, având loc pe perioade relativ lungi și fiind articulată "de jos", nu produsă de către o elită autoreferențială în numele proletariatului. Există două momente distincte în evoluția leninismului: Leninismul ca mișcare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
destinul acestui neam și pentru refracția lui în lume, președintele Nicolae Ceaușescu reprezintă n-o spunem doar noi ceea ce a reprezentat pentru americani un Lincoln, pentru ruși un Lenin, pentru francezi un Napoleon, pentru chinezi un Mao Dze Dong, pentru italieni un Garibaldi, pentru turci un Attatürk, pentru indieni un Ghandi. Reprezintă, cu alte cuvinte, acel om provindențial care, dând un nou curs istoriei neamuui său, s-a implicat, împreună cu neamul, în marele curs al umanității, determinându-i acestuia sporuri noi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
history of Eastern Europe since 1945, New York, Oxford University Press, pp. 160-162. "The Soviet-Yugoslav Dispute" (1967), în McNeal, Robert (ed.), International Relations Among Communists, Englewood Cliffs, Prentice-Hall, Inc., pp. 58-60. "Togliatti's speech on "polycentrism" to the CC of the Italian Communist Party, June 24, 1956" (1967), în McNeal, Robert (ed.), International relations among communists, Englewood Cliffs, Prentice-Hall. "Umanismul și problematica omului contemporan" (1977), în Probleme ale materialismului istoric și ale rolului științei și tehnicii în progresul economico-social al țării, București
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
34 Bl. 1060 1975 1999 IV Pinot noir 1065, 1069 1999 IV Pinot noir 5 VI. 1059 1988 2002 IV Plăvaie 16 Od. 1067 1979 2000 V-VI Raluca 1064 1994 V Riesling de Rin 1060 1999 V-VI Riesling italian 1060 1999 V-VI Riesling italian 3 Bl. 1060, 1065 1983 1999 V-VI Rkațiteli (selecții) 1025 1998 V-VI Roșioara 8 Tb. 1025 1988 2002 V Roz de Miniș 1065 1979 2000 V-VI Saint Emilion 1025 1998 V-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Pinot noir 1065, 1069 1999 IV Pinot noir 5 VI. 1059 1988 2002 IV Plăvaie 16 Od. 1067 1979 2000 V-VI Raluca 1064 1994 V Riesling de Rin 1060 1999 V-VI Riesling italian 1060 1999 V-VI Riesling italian 3 Bl. 1060, 1065 1983 1999 V-VI Rkațiteli (selecții) 1025 1998 V-VI Roșioara 8 Tb. 1025 1988 2002 V Roz de Miniș 1065 1979 2000 V-VI Saint Emilion 1025 1998 V-VI Sangiovese (selecții) 1065 1957 1999
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
0.01 (CONV.SOLIDARIT.DEMOCRATICE + CONV.PTR.O SOCIETATE MAI BUNĂ) 97. (ALIANȚĂ LIBERALĂ (PNL-CAMPEANU 97 636 0.01 + PNL-CD) 98. PARTIDUL DEMOCRAT 98 611 0.01 CONSTITUȚIONAL DIN ROMÂNIA 99. PARTIDUL SOCIAL ROMÂN 99 583 0.01 100. ASOCIAȚIA ETNICILOR ITALIENI 100 513 0.01 "CIRCOLO TRENTINA" DIN ROMÂNIA 101. PARTIDUL UMANIST CONSERVATOR 101 492 0.01 102. UNIUNEA CULTURALĂ A ALBANEZILOR 102 454 0.01 DIN ROMÂNIA 103. FEDERAȚIA COMUNITĂȚILOR EVREIEȘTI 103 446 0.01 104. PARTIDUL VIITORUL DEMOCRAT AL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199665_a_200994]
-
specializate în diplomație culturală. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Campanie de imagine a) Implicarea mediului politic, misiunea În MAE - publică a comunității academic, cultural, societății civile diplomatică regim Guver- românești din Italia și mediului de afaceri românesc din și misiunile de nul Italia și italian din România pentru consulare/ urgență României transmiterea unui mesaj realist despre MAE societatea românească. Perma- Implicarea comunității italiene din nent România în transmiterea unui mesaj realist opiniei publice din Italia privind societatea românească. - Contactarea deputatului minorității Perma- �� italiene din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192337_a_193666]
-
Perma- �� italiene din România și a unor nent importanți oameni de afaceri români din Italia pentru transmiterea unui mesaj de susținere a comunității românești; - Întâlnire a grupurilor parlamentare de prietenie din Parlamentele României și Italiei; - Întâlniri ale europarlamentarilor români și italieni la Bruxelles; - Vizite ale europarlamentarilor italieni în România; - Dezvoltarea unor parteneriate între MAE Perma- Camera de Comerț a României și Camera nent de Comerț Italiană, în baza susținerii și a disponibilității deja exprimate de către aceasta din urmă. b) Promovarea oportunităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192337_a_193666]
-
unor nent importanți oameni de afaceri români din Italia pentru transmiterea unui mesaj de susținere a comunității românești; - Întâlnire a grupurilor parlamentare de prietenie din Parlamentele României și Italiei; - Întâlniri ale europarlamentarilor români și italieni la Bruxelles; - Vizite ale europarlamentarilor italieni în România; - Dezvoltarea unor parteneriate între MAE Perma- Camera de Comerț a României și Camera nent de Comerț Italiană, în baza susținerii și a disponibilității deja exprimate de către aceasta din urmă. b) Promovarea oportunităților de afaceri MAE În dintre cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192337_a_193666]