6,112 matches
-
context”, București, Ed. Științifică, 1959. 10. Saussure, F. - „Cours de linguistique générale”, (traducere), Paris, 1916. Immanuel Kant - Criticismul (1724-1804) Dacă ne referim la filosofia veacului al XVII-lea putem spune că păstrează caracterul unei gândiri internaționale, datorită unei limbi științifice, latina - filosofia veacului al XVIII-lea accentuează nota cosmopolită a gândirii, prin conținutul său rațional și umanitarist, dar începe a se naționaliza prin noul limbaj filosofic. Către sfârșitul acestui veac, gândirea filosofică suferă o înrâurire, prin ideea independenței naționalităților proclamată de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Ana-Maria, atent) vs. substantive perifrastice (locuțiuni substantivale) concretizate în expresii care transmit o anumită informație semantică și se comportă gramatical ca substantive: băgare de seamă, luare în râs, învățătură de minte, părere de rău etc.; * origine/ proveniență: substantive moștenite din latină (pâine, om, casă etc.) vs. substantive împrumutate din alte limbi (computer, mouse etc.) vs. substantive formate pe teritoriul limbii române, prin derivare (prietenie, tineret), compunere (Ștefan cel Mare, câine-lup) sau conversiune (frumosul, un intrând, mersul) etc.; * capacitatea de a trimite
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (o) "Unul din cele mai importante momente ale evoluției literaturii pentru copii a fost folosirea ilustrațiilor. Orbis Sensualium Pictus sau Lumea văzută în imagini este prima carte de acest gen, cunoscută, pentru copii, scrisă în latină, în 1658 de către formatorul educațional ceh John Amos Comenius. O versiune tradusă apare un an mai târziu. Cartea era ilustrată cu gravuri în lemn și acoperea o mare varietate de subiecte, de fapt putem să ne referim la această carte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Augustin dans „Les Confessions” et „La Cité de Dieu”, apărut cu un an înainte la Paris. După stagiul de la Roma, publicase cercetarea De Quintiliani fontibus graecis (1927). La Universitatea din Iași, asistent al lui I. M. Marinescu la Catedra de latină, avansat conferențiar în 1932, devine profesor la Catedra de greacă în 1937 și decan în 1945. Este transferat în 1948 la Universitatea din București și i se acordă acum mai multe demnități: membru al Academiei (1949), rector al Universității, director
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
da încă o definiție în sensul acestui concept. Dicționarele lingvistice afirmă că diversitatea este însușirea a ceva de a fi divers (activitate, apartenență, bogăție, colorit, diferență, evaluare, opoziție, pluralitate, semne, varietate, viețuitoare, vremuri). Conform Dicționarului Enciclopedic Larousse, cuvântul divers (în latină diversus) înseamnă ceva care prezintă caractere de natură sau de calitate diferită. Termenii următori ilustrează diferite sensuri ale cuvântului diversitate: accidente, accese, ace, admitere, afaceri, animale, antrenamente, anunțuri, asigurări, asociații, atitudini, avuții, bani, baze, băuturi, bijuterii, biruri, bucătării, bunuri, capital
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
comunicării nota că: Dintre toate amenițările care apasă asupra diversității de astăzi în Europa, cea mai regretabilă cu putință poate să fie cea lingvistică. Singura soluție credibilă evocată în prezent ar fi introducerea unei limbi de comunicare foarte simplă (esperanto, latina simplificată sau alta), care să permită schimburile europene fără să se substituie limbilor naționale sau regionale, nu a făcut obiectul niciunui studiu serios la scară europeană. Mai importantă însă decât chestiunea lingvistică este voința de a face din Europa viitoare
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
navigatori iscusiți lăudați chiar de către scriitori antici greci, iar țara era încon- jurată de ape, cei din nord i-au reținut fonetic și semantic așa pentru că vorbeau aceeași limbă sau o limbă foarte apropiată. Dar acest cuvînt există și în latină sub forma pelagus ce semnifică întindere mare de ape, mare, largul mării. Cele două limbi păstrînd termenul pelag sau pelagus în formă apropiată dar cu aceeași semni- ficație semantică, înseamnă că au o rădăcină comună. Populația din sudul Dunării, în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și nărav: illac în tătară; ulagh în persană; olah în maghiară; olaci și blahi în italiană; vlahi, valahi și mesi în greacă; valasky în cehă, volosky în poloneză, volohi în rusă; blaci în franceză, walati, balacorum, valachorum și balachorum în latină, dar poate mai sînt și alți termeni pe care eu nu îi știu. Ei își ziceau în epoca feudală armîn(aromîn sau makidon) ca urmași ai strămoșului ancestral Moș Arimin, iar cei din nordul Dunării își spuneau rumîni cum apar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și cumani au trecut Dunărea și au făcut mare jaf în imperiul bizantin! Dacă nu erau aliați cu valahii din sudul fluviului nu putea să facă asemenea prădăciuni trecînd peste o țara potrivnică. La anul 1200 regentul Ioniță(Kalojohannes în latină și Caloianu în română), fratele mai mic al lui Asan și Petru, trimite un hrisov către papă prin care cere recunoașterea ca regat a ținutului Bulgariei și Valahiei(Dominum et imperatorum totius Bulgariae et Blaciae) locuite de valahi și bulgari
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
performanță (1981), Despre cei douăzeci și doi sau cultura de performanță (1981). Textele au fost publicate recent în Simple introduceri în bunătatea timpului nostru. El patrona și stimula, alături de P. Creția, ediția Platon, îndemna stăruitor pe tineri să învețe greaca, latina, germana. Să facă, mai ales, în orice condiții și cu orice preț (nota utopică reapare), cultură. Această asceză și fanatismul cultural au impresionat pe mulți tineri, dacă nu în adâncime și prin acte de consecvență și continuitate, cel puțin la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ieșean. Dovada o credeam a fi existența matrițelor (ștanțe), expuse la Muzeul Unirii din Iași, alături de medalie. în scrierea legendei întâlnim caractere slavone - pentru ,,p”, ,,g ’’ și pentru ,,r”; pentru „î” și „ș” se oscilează între caracterele slavone și cele latine. Consideram că în situația unei medalii realizate în țară ca rod al unei inițiative private se reflecta situația încă oscilantă în folosirea integrală a alfabetului latin, din moment ce o medalie oficială dedicată lui Vasile Sturza și Anastasie Panu, realizată în atelierele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu sănătatea șubrezită, în timpul revoluției de la 1848 - la care fiul său, Al. G. Golescu, participă cu fervoare - se retrage înspre Mehadia și se stinge pe drum, la Orșova, poate de holeră. G. își elaborează primele scrieri în grecește (mai cunoștea latina, franceza și italiana). În 1817 avea pregătit, pentru a fi publicat, un volum cu traduceri, în această limbă, din literatura franceză. Preferințele lui se îndreaptă spre Montesquieu și Bernardin de Saint-Pierre, din care dă prima transpunere din literatura neogreacă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
1 1. TULBURĂRILE MOTORII ESOFAGIENE ACALAZIA CARDIEI Cadru nosologic. Acalazia cardiei este o tulburare motorie de etiologie necunoscută, caracterizată manometric prin relaxare insuficientă sau absentă a sfincterului esofagian inferior (SEI) și dispariția progresivă a peristalticii esofagiene. Termenul, care provine din latină înseamnă deficit de relaxare și definește principala caracteristică a bolii. Elementele importante care definesc boala sunt: incapacitatea SEI de a se relaxa corespunzător la deglutiție, creând un obstacol funcțional în calea alimentelor spre stomac, fapt care duce la dilatarea progresivă
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
domnea, mai ales la început, un anume pozitivism, și unii membri credeau că știința avea să poată ajuta la rezolvarea unor probleme politice. J.-F. B. Eu personal nu speram acest lucru. Am avut rude învățători și profesori, am învățat latina, greaca și filosofia la iezuiți; după clasele de matematici superioare și speciale, l'École des Mines (Școala Minelor) de la Saint-Étienne, după cercetările în cadrul IBM, apoi CEA, mi-am dat seama că singura valabilă e metoda experimentală. Am practicat întotdeauna tehnica
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la gimnaziul din Câmpulung Moldovenesc (1905), Liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamț (1906), Școala Comercială Superioară (1906), Seminarul Pedagogic (1907), liceele „Matei Basarab” (1908) și „Gh. Lazăr” (1912) din București, precum și la câteva institute particulare, unde și-a împărtășit cunoștințele de latină și italiană. Pentru elevi, a întocmit împreună cu Anghel Marinescu și I.S. Petrescu o Antologie latină și, în același an (1916), împreună cu I. Grama și Cezar Papacostea, un manual de limba latină. Cu o sănătate șubredă, s-a frânt în amiaza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
agriculturii și înțelege că singura ei salvare stă în cărți, așa încît va face totul pentru a fi cea mai bună și a cîștiga o bursă la Sorbona, unde (ca și creatoarea ei) alege să studieze... limbile moarte, greaca și latina. Limbi moarte pentru a scăpa de o lume moartă, limbi moarte pentru a se simți vie, altfel. Semn major al emancipării și al distanțării de locurile natale, studiul acestor limbi și literaturi, în ambianța specifică intelectualilor de pe malul stîng al
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
înfrumusețări retorice "letopisețele" slavone, care începeau cu un hronograf de la Facere ("Adam au născut pe Sith, Sith au născut pe Enos, Enos pe Cainan, Cainan pe Malelen..."), continuând tot atât de sec. Macarie, Eftimie și Azarie sunt primii "autori", dar în slavonă, latina de atunci a bisericii noastre. Întâiul se ocupă cu domnia lui Petru Rareș, mergând până la 1551, al doilea împinse letopisețul până la a doua venire a Lăpușneanului (1553), al treilea până după domnia lui Ioan Armeanul (1574). Toți compilează, furând tropi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În filologie se observă două tendințe: de a dovedi cu orice chip că majoritatea cuvintelor sunt de origine latină și de a elimina rămășițele graiului "varvarelor ghinte", adică slavonismele. Spre deosebire de Clain și Șincai, Maior crede limba română derivată nu din latina clasică, ci din cea vulgară. Transcripțiile cu literă latină nu sunt simple substituții de semne, ci ortografieri etimologice. "Adică" se scrie "adeque", "care", "guare". Etimologiile sunt de fantezie. Tâlharul e un purtător de săgeți, un telifer, birăul e un vir
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ieșean. Dovadă o credeam a fi existența matrițelor (stanțe), expuse la Muzeul Unirii din Iași, alături de medalie. - în scrierea legendei întâlnim caractere slavone - pentru ,,p”, ,,g ’’ și pentru ,,r”; pentru „i” și „s” se oscilează între caracterele slavone și cele latine. Considerăm că în situația unei medalii realizate în țară că rod al unei inițiative private se reflectă situația încă oscilanta în folosirea integrală a alfabetului latin, din moment ce o medalie oficială dedicată lui Vasile Sturza și Anastasie Panu, realizată în atelierele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în străinătate. Frecventează din octombrie 1890 cursuri la École Pratique des Hautes Études din Paris și începe documentarea, în biblioteci și arhive, pentru lucrarea de diplomă. Concomitent depune eforturi pentru învățarea cât mai multor limbi străine. Specialist în greacă și latină, cunoscător al francezei, italianei, spaniolei, în bună măsură și al germanei, se străduiește să-și perfecționeze engleza și se inițiază în daneză, olandeză, suedeză, norvegiană. Colaborează la Encyclopédie française și începe a semna în publicații străine de specialitate („Revue historique
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Revue roumaine de linguistique”, „Studii și cercetări lingvistice” și „Studii clasice”. Colaborează la lucrările colective Gramatica limbii române contemporane (1955), Limba română. Fonetică, gramatică, vocabular (1956), Istoria limbii române (I-II, 1965- 1969), Enciclopedia limbilor romanice (1989). În 1985 publică Latina dunăreană. Introducere în istoria limbii române, lucrare distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. F. are o importantă activitate de editor, stabilind textul, variantele, notele și bibliografia pentru o ediție critică de înaltă ținută științifică a operei lui Grigore Alexandrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
pref. Ion Roman, București, 1972; Aulus Gellius, Nopțile atice, tr. David Popescu, București, 1965; Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Grigore Alexandrescu, „Opere”, LR, 1973, 5; Mioara Avram, „Latina dunăreană”, SCL, 1986, 3; Gh. Bulgăr, „Latina dunăreană”, VR, 1986, 3-4; Al. Graur, „Latina dunăreană”, RL, 1986, 23. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
Nopțile atice, tr. David Popescu, București, 1965; Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Grigore Alexandrescu, „Opere”, LR, 1973, 5; Mioara Avram, „Latina dunăreană”, SCL, 1986, 3; Gh. Bulgăr, „Latina dunăreană”, VR, 1986, 3-4; Al. Graur, „Latina dunăreană”, RL, 1986, 23. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Grigore Alexandrescu, „Opere”, LR, 1973, 5; Mioara Avram, „Latina dunăreană”, SCL, 1986, 3; Gh. Bulgăr, „Latina dunăreană”, VR, 1986, 3-4; Al. Graur, „Latina dunăreană”, RL, 1986, 23. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
Carol I lipsit de autoritate politică, supranumit și "îngăduitorul", I.C. Brătianu este învinuit de practici dictatoriale, Ștefan Mihălescu, implicat în afaceri oneroase în paguba statului român 389 ș.a. O pondere însemnată în vocabularul eminescian o au expresiile în limbi străine: latină, franceză, germană, engleză, italiană, greacă ș.a. Din punct de vedere al ocurenței, pe primul loc se află expresiile latinești, care apar în momente cheie ale argumentației jurnalistice, pentru a ilustra afirmațiile gazetarului: ab antique, ad acta, ad absurdum, ad hoc
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]