5,988 matches
-
Activitățile conspirativ-criminale ale lui Armand Călinescu, ministru de interne și Gavrilă Marinescu, prefect al poliției, adică tocmai cei puși să asigure respectarea legii, se înscriu clar în categoria "terorism de stat", cu circumstanțe agravante prin natura funcțiilor lor publice, acordând legionarilor dreptul la auto-apărare prin orice mijloace. Planul a fost pus în aplicare, astfel că în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, Codreanu, împreună cu Nicadorii și Decemvirii au fost strangulați de jandarmi lângă Tâncăbești, în timp ce erau transferați de la închisoare din Râmnicu
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
a strangulat pe Corneliu Zelea Codreanu, în fața Comisiei speciale de anchetă criminală, înființate prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, având drept misiune "instruirea principalilor vinovați de prigoana contra legionarilor", a furnizat o descriere amănunțită a asasinatului: Depoziția maiorului Iosif Dinulescu, cel ce comanda jandarmii din mașina în care se găsea Corneliu Zelea Codreanu, conturează precis responsabilitățile la nivel înalt pentru acest asasinat: Asasinatul a fost confirmat oficial la Radio
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
la nivel înalt pentru acest asasinat: Asasinatul a fost confirmat oficial la Radio, la ora 13, în 30 noiembrie 1938, printr-un comunicat al Parchetului Militar: După comunicatul oficial al Parchetului Miltar din data de 30 noiembrie 1938, atmosfera printre legionari era extrem de incertă, multora nu le venea a crede că liderul suprem al mișcării fusese ucis. Circulau știri contradictorii, printre care și cea privind evadarea reușită a Căpitanului, pe care autoritățile doreau s-o ascundă. La această situație de incertitudine
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
simboluri ale sacrificiului de sine, intrați încă de atunci în mitologia legionară, a reprezentat "rezolvarea" unei probleme politice. O confirmă și depoziția maiorului Dinulescu din Jandarmerie, făcută în fața Comisiei speciale de anchetă criminală, în 1940. În urma asasinatului, atât în rândul legionarilor, cât și a celorlalți opozanți ai dictaturii regale s-a instalat teama de noi asasinate. În consecință, în cursul lunii decembrie 1938, s-a înregistrat un val de adeziuni la politica noului regim, cu deosebire în contextul înființării Frontului Renașterii
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
a decis să "reziste", înapoind decorațiile primite de la Adolf Hitler, la fel procedând și căpeteniile naziste decorate de monarhul român. După semnarea acordului comercial româno-german, atacurile reciproce s-au domolit. Franța a salutat asasinarea liderului legionar, dat fiindcă vedea în legionari o coloană a V-a nazistă în România, chestiune dezmințită de cercetările ulterioare. La fel și presa centrală din Paris, saluta asasinarea Căpitanului, ca și masacrele ulterioare : Paris-Soir, Dimanche, 18 februarie 1939. De-a lungul timpului, au fost emise mai
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Căpitanului, ca și masacrele ulterioare : Paris-Soir, Dimanche, 18 februarie 1939. De-a lungul timpului, au fost emise mai multe ipoteze asupra motivației autorităților de a comite acest asasinat fără precedent în istoria României. Prima ipoteză a fost emisă chiar de către legionari. Imediat după anunțul oficial din 30 noiembrie 1938, la nivelul conducerii legionare, atât cei din primul eșalon, aflați în închisori, cât și la nivelul eșalonului doi, al liderilor locali, aflați în libertate, s-au purtat discuții asupra responsabilității pentru asasinarea
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
de mică amploare, în majoritatea cazurilor, fără victime, nu a fost asociat imediat cu mișcarea legionară, și nici nu a pus în mod serios în pericol stabilitatea regimului. De abia ulterior asasinării lui Codreanu s-a dovedit că atentatorii erau legionari, acțiunea lor fiind pusă în legătură cu Horia Sima, necunoscut de autorități, care apare abia în februarie în evidențele Siguranței, fiind dat în consemn la frontieră. Pretextul invocat neoficial de autorități, la care face aluzie și Carol al II-lea în memoriile
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
invocat neoficial de autorități, la care face aluzie și Carol al II-lea în memoriile sale, a fost tentativa de asasinat asupra Rectorului Universității din Cluj, Florian Ștefănescu-Goangă, din data de 28 noiembrie 1938. Deși o parte din atentatori erau legionari, chestiune dovedită abia în februarie 1939, atentatul asupra rectorului a fost folosit drept pretext pentru suprimarea lui Corneliu Zelea Codreanu. Preventiv, cei doi studenți care au tras efectiv asupra profesorului și a gărzii de corp a acestuia, au fost împușcați
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
personală, dat fiindcă profesorul Goangă abuzase sexual de logodnica unuia din ei. Preotul Ștefan Palaghiță, printre primii care au scris o istorie a Mișcării Legionare, apărută în 1951 la Buenos Aires, retipărită și în România în 1990, este primul care împarte legionarii de după asasinarea Căpitanului în două categorii, "codreniști" și "simiști", atribuindu-i lui Horia Sima absolut toate evenimentele negative de după condamnarea lui Corneliu Zelea Codreanu. El îl acuză pe Sima de îndepărtare de la linia impusă de Căpitan, afirmând că totul s-
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
datora colaborării acestuia cu Mihail Moruzov, directorul Serviciului Secret de Informații. În opinia autorului, Horia Sima ar fi fost implicat în tentativa de asasinat comisă de către Mihai Stelescu, de asemenea, că ar fi trădat în 1938 un număr de lideri legionari, asasinați ulterior, că ar fi plănuit și pus în practică asasinarea lui Armand Călinescu, împreună cu Carol al II-lea și cu Moruzov, etc... Acuzațiile preotului Ștefan Palaghiță, au fost ulterior reluate în parte de către dr. Șerban Milcoveanu Aceleași teorii despre
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
în timpul revoluției bolșevice. Prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de anchetă criminală, cu sarcina de a ancheta și instrumenta toate crimele comise contra legionarilor în perioada regimului de dictatură regală.(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Comisia a anchetat efectiv începând cu 4 octombrie 1940, în 38 de ședințe, în care s-au luat 60 de interogatorii și 58 declarații de martori, ancheta derulându
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
pe când se întorcea de la o consfătuire cu amiralul Canaris, șeful Abwehr-ului, de la Veneția. Acesta, în calitate de șef direct al lui Nicu (zis Niky) Ștefănescu, adjunctul său, era responsabil pentru anchetele derulate sub tortură ale acestuia, prin care urmărea să "smulgă mărturisiri" legionarilor arestați. De asemenea contribuise direct la elaborarea listei celor 105 căpetenii legionare ce fuseseră asasinate în 22 septembrie 1939, în cadrul operațiunii de represalii ordonate de către Carol al II-lea în urma asasinării lui Armand Călinescu. Mandatul de arestare a fost emis
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
dăltuită următoarea inscripție: Nicolae Iorga (17 ianuarie 1871 - 27 noiembrie 1940) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. Acesta a avut un sfârșit tragic, fiind ridicat de către legionari de la vila sa din Sinaia și asasinat. Lucrarea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2270, . Bustul este situat în sectorul 1, în fața Institutului de istorie „Nicolae Iorga” de pe Bulevardul Aviatorilor nr. 1. Nicolae Iorga
Bustul lui Nicolae Iorga din București () [Corola-website/Science/332646_a_333975]
-
de 21 septembrie 1939, în noaptea aceleiași zile, în ziua următoare și, în unele cazuri, și în zilele următoare. Au fost asasinate 252 de persoane, dintre care 105 membri marcanți ai Mișcării Legionare, plus încă 1,2,3 sau 4 legionari aleși la întâmplare în fiecare județ, în total încă 147 de persoane. Cele 252 de asasinate au fost executate de jandarmi, din ordinul lui Carol al II-lea, ca represalii pentru asasinarea primului ministru Armând Călinescu, în data de 21
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
în total încă 147 de persoane. Cele 252 de asasinate au fost executate de jandarmi, din ordinul lui Carol al II-lea, ca represalii pentru asasinarea primului ministru Armând Călinescu, în data de 21 septembrie 1939, de către o echipă de legionari condusă de avocatul Dumitru (Miti) Dumitrescu. Odată cu instaurarea "dictaturii regale", prin decretul-lege din 14 februarie 1938, care interzicea orice fel de activitate politică și cu adoptarea noii constituții care dădea puteri sporite monarhului, s-a trecut la etapa următoare, desființarea
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
dat fiindcă prim ministru era Patriarhul Miron Cristea, în vârstă de 70 de ani), în 6 martie 1938, a emis ordinul nr. 746, prin care a dat dispoziție tuturor prefecturilor de poliție și pichetelor de jandarmii să-i urmărească pe legionari, iar, în cazul în care nu respectau noua legislație, să-i aresteze. A urmat arestarea, fără înștiințare prealabilă, așa cum prevedea legea, în noaptea de 16 spre 17 aprilie 1938, a lui Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alți 44 de lideri ai
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
de asasinarea regelui și a primului ministru. S-a renunțat la acest plan, deoarece echipele din țară erau insuficient înarmate. În acea epoca, regimul armelor și munițiilor era extrem de strict. Primele informații ale Siguranței privind deținerea ilegală de arme de către legionari apar abia în septembrie 1938. Avocatul Miti Dumitrescu a fost extrem de precaut în pregătirea operațiunii, singurii care cunoșteau toate detaliile fiind membrii echipei sale. Nici macar lui Horia Sima nu-i comunicase toate detaliile, pentru a nu periclita succesul acțiunii. Odată
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
clandestin, separat. Deși s-au făcut și încă se fac destule speculații pe această temă, autoritățile germane nu au fost amestecate în atentat. În data de 21 septembrie, la ora 13.00, echipa formată din Miti Dumitrescu, împreună cu alți 5 legionari, au tamponat din spate mașină primului ministru Armând Călinescu în zona Podului Elefterie, după care l-au împușcat pe acestă prin portiera deschisă. În total, au fost trase în el 21 de gloanțe, din care trei i-au pătruns în
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
care trei i-au pătruns în cutia craniana. După atentat, echipa a pătruns în clădirea Societății de Radiodifuziune, si au anunțat în direct răzbunarea morții Căpitanului, împreună cu un comunicat către țara, după care s-au predat autorităților, împreună cu alți trei legionari care ajutaseră la pregătirea atentatului. Pe plan internațional, cel mai important eveniment a fost pătrunderea trupelor Wehrmacht-ului în Polonia, la 1 septembrie 1939, urmată de declarațiile de război ale Franței și Mării Britanii adresate Germaniei, în 3 septembrie, practic
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
și-a semnat condamnarea la moarte..." Cei 9 au fost numiți Răzbunătorii, intrând definitiv în mitologia legionara. În dimineața zilei următoare, din ordinul lui Carol al II-lea, transmis prin Ernest Urdăreanu, ministrul Casei Regale, au fost împușcați 147 de legionari, câte 3 de fiecare județ. Au fost județe în care au fost împușcați 1 sau 2, dat fiindcă autoritățile nu au reușit să prindă un numar de 3 în termenul fixat. În județele Brașov și Constantă au fost împușcați câte
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
nu au reușit să prindă un numar de 3 în termenul fixat. În județele Brașov și Constantă au fost împușcați câte 4. În jud. Constantă, din cei 4, 3 erau preoți. În alte județe, precum în Dolj, în lipsă de legionari, au fost împușcați deținuți de drept comun. Printre cei 147, a fost și o femeie, Elenă Bagdad, studentă la Fac. de Matematică din București. Celor 147, li s-au adăugat 95 comandanți legionari, asasinați în baza listelor întocmite anterior de către
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
județe, precum în Dolj, în lipsă de legionari, au fost împușcați deținuți de drept comun. Printre cei 147, a fost și o femeie, Elenă Bagdad, studentă la Fac. de Matematică din București. Celor 147, li s-au adăugat 95 comandanți legionari, asasinați în baza listelor întocmite anterior de către Armând Călinescu, prefectul poliției capitalei, gen. Gabriel Marinescu, zis Gavrilă, si Mihail Moruzov, directorul Serviciului Secret de Informații (SSI). Cei 95 se găseau internați în lagăre de detenție - Vaslui (31 de persoane, din
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
000 lei), iar dolarul era cam de 10 ori mai valoros decât azi (1 automobil mediu = 925$) Ar rezulta cam 150.000$, costul unei vieți, evaluat de cei trei. Majoritatea zdrobitoare a celor 95 erau persoane cu studii superioare, comandanți legionari în primul și al doilea eșalon. Practic, în 21/22 septembrie au dispărut majoritatea cadrelor de conducere ale mișcării. Printre cei 95 se găseau extrem de mulți dintre cei 66 parlamentari legionari, rezultați din alegerile din decembrie 1937, ultimele alegeri libere
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
a celor 95 erau persoane cu studii superioare, comandanți legionari în primul și al doilea eșalon. Practic, în 21/22 septembrie au dispărut majoritatea cadrelor de conducere ale mișcării. Printre cei 95 se găseau extrem de mulți dintre cei 66 parlamentari legionari, rezultați din alegerile din decembrie 1937, ultimele alegeri libere din România interbelică. Penitenciarul Râmnicu Sărat Spitalul Militar Brașov Lagărul de la Vaslui Lagărul de la Miercurea Ciuc București - Echipa Miti Dumitrescu Închisoarea Văcărești - Crematoriul "Cenușă" În momentul comiterii celor 252 de asasinate, 95
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
terorism de stat". Prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de anchetă criminală, cu sarcina de a anchetă și instrumentă toate crimele comise contra legionarilor în perioada regimului de dictatură regală.(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Comisia a anchetat efectiv începând cu 4 octombrie 1940, în 38 de ședințe, în care s-au luat 60 de interogatorii și 58 declarații de martori, ancheta derulându
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]