13,988 matches
-
asemănător multor tineri ardeleni. După numeroase peripeții s-a repatriat și, la nașterea mea, era lucrătoare la revizia de vagoane CFR din Sibiu. Mătușii Anghelina și soțului ei nelegitim, Tănase Marincaș, le datorez plecarea mea din sat și efectuarea studiilor liceale. Mi-a fost "a doua Mamă", iar fiica ei Mioara, soră mai mare. Lucreția, căsătorită Spătaru, locuia În partea cea mai de sus a Susenilor, ca țărancă și soție de CFR-ist. Anica, era soră sanitară În București și apoi
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
din liceu. Comportamentul lui părintesc (elevii Îi spuneam pe bună dreptate "Pater") m-a cucerit și deși limba latină era mai grea decât limba franceză și era o limbă moartă, i-am acordat o atenție deosebită, devenind la sfârșitul studiilor liceale un latinist de frunte. Tot În acest an am intrat În atenția profesorului I. Armeanu, care mă aprecia ca matematician și de care m-am atașat până la sfârșitul liceului. Anul școlar 1939/1940 s-a desfășurat În condiții mai bune
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
formulele pe tablă și cu alta le ștergea, În opoziție cu prelegerile de histologie, ținute de prof. dr. Ilie Bădescu, un exemplu de pedagog În Învățământul superior. În acea perioadă la Facultatea de Medicină Veterinară domina ideea că spre deosebire de Învățământul liceal, În Învățământul superior, profesorul nu trebuie să fie un didact, ci un savant. Profesorul Ilie Bădescu, deși era un hematolog recunoscut era și cel mai didact profesor și l-am urmat cât mi-a stat În putință. La disciplina de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
distanța dintre beci și ușa locuinței de două ori mai repede decât mine. A venit vremea abecedarului și Irina cu Bella au plecat la Bunicii din Pașcani, care locuiau mai aproape de școală. A revenit În Iași doar la Începutul ciclului liceal, când Iașul Îi oferea condiții superioare de pregătire. A luat examenul de admitere la Liceul Mihail Sadoveanu printre primii 10 candidați, optând pentru clasa Matematică Fizică și intensiv Limba engleză. N-am avut probleme. A urmat În paralel și cursurile
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
simpatie cartea unui inamic cu care o privește pe aceea scrisă de un prieten. Sau, pentru că tot a fost întrebarea despre prieteni, pe aceea scrisă de un apropiat. Ori viceversa. Ai făcut studiile generale într-un sat din Neamț, cele liceale la Piatra Neamț, facultatea de filologie la Iași, ai fost profesor în Harghita iar acum trăiești la Suceava, unde ești profesor universitar. Constat că ai trăit și trăiești într-o "Românie periferică". Te afectează în activitatea ta de scriitor? Te consideri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar nu renunță la un Păunescu. Opere tributare comunismului, precum cele semnate de Petru Dumitriu, se lăfăie la capitolul opere și autori canonici, iar I. D. Sârbu abia este amintit. Prima reevaluare ar fi a reevaluatorilor din sistemul educațional gimnazial, liceal și universitar. E greu de crezut că universitarii care au preamărit colectivizarea din literatură, ar putea avea privirea suficient de curată spre a alege neghina ideologică din operele publicate sub regimul comunist. Ne trebuie tineri istorici literari înarmați cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au îngrijit atunci, cu prețul vieții lor, răniții, amintim pe dr. Mihail Kernbach și dr. Eugen Rezmeriță, ajuns apoi medic șef al Capitalei. Mihail Kernbach (1895-1976) a urmat școala primară și apoi Gimnaziul „Anastasie Panu” în Huși. A terminat studiile liceale la Liceul Internat „Costache Negruzzi” din Iași. În timpul Primului Război Mondial a fost încorporat în armata română și trimis la Școala de ofițeri în rezervă din Botoșani. După o perioadă scurtă de pregătire militară, în 1917 a participat efectiv pe frontul de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
teologic și cinci grădinițe de copii. Numărul total al elevilor înscriși în unitățile școlare este de 5.548, din care 2.443 în învățământul primar și gimnazial (1.116 în învățământul primar și 1.327 gimnazial), 2.156 în învățământul liceal, 862 în învățământul de arte și meserii și 87 elevi înscriși în învățământul postliceal. Școlile sunt dotate cu 38 laboratoare, trei săli de gimnastică, opt ateliere școlare și șase terenuri de sport. Procesul instructiv-educativ se desfășoară în 187 săli de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
șase terenuri de sport. Procesul instructiv-educativ se desfășoară în 187 săli de clasă și cabinete școlare, fiind asigurat de un număr de 369 cadre didactice, din care 55 personal didactic în învățământul primar, 91 în învățământul gimnazial, 139 în învățământul liceal și 84 în învățământul de arte și meserii. În cele cinci unități preșcolare, funcționează 72 de cadre didactice care asigură instrucția celor 1.023 elevi înscriși în grădinițe. În Huși, funcționează 11 biblioteci, din care Biblioteca Municipală „Mihai Ralea”, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe toți copiii de vîrstă școlară, 55 gimnazii și licee, 12 școli normale, 141 școli profesionale. Acestora li se adăugau școlile particulare, mai numeroase fiind cele de nivel secundar, din care unele făceau o educație potrivnică intereselor naționale. În învățămîntul liceal a avut loc o crescîndă orientare a tineretului spre secțiile reală și modernă create de Spiru Haret în 1898 de altfel mai adecvate cerințelor dezvoltării economice a țării, decît cea de-a treia secție cea clasică. Legea asupra învățămîntului superior
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
României de atunci, își întemeia propunerile pe ideea dezvoltării unei economii preponderent agrare. În consecință, politica școlară a partidului liberal a urmărit organizarea învățămîntului primar unitar, același pentru orașe, cît și pentru sate; s-a acordat o atenție specială învățămîntului liceal, celui teoretic în mod deosebit. Cea de-a doua tendință în politica școlară se concentra asupra școlii rurale, pe care o voia diferențiată prin obiective și conținut de școala urbană. Că școala sătească avea nevoie de un sprijin mult mai
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
favorizat pătrunderea spiritului distrugător al comunismului și fascismului în unele școli și facultăți. În 1939, cînd la conducerea Ministerului Educației Naționale se afla sociologul Petre Andrei, printr-un decret-lege, a fost reorganizat învățămîntul secundar. Astfel, se prevedea posibilitatea încheierii cursurilor liceale după absolvirea clasei a VII-a, oferindu-se dreptul intrării într-o școală cu caracter tehnic. Cei care intenționau să intre în învățămîntul superior frecventau și clasa a VIII-a, în care își desăvîrșeau pregătirea (umanistă sau realistă). Examenul de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu o școală de șapte ani diferită prin scopuri și conținut de primele trei clase ale liceului acum, în deceniile șase și șapte, învățămîntul obligatoriu s-a prelungit la 8, 9 și 10 ani, cuprinzînd l-2 clase din învățămîntul liceal. Un salt într-adevăr impresionant și cu multiple semnificații a avut loc la nivelul învățămîntului secundar și superior, în toate țările, fie dezvoltate sub aspect economic, fie în curs de dezvoltare. Este adevărat, procentul de cuprindere era mult diferit, dar
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
adoptat și sistemul de învățămînt sovietic (ca și uniforma școlară, sistemul de notare de la nota 5 la nota 1, împărțirea în "pătrare" a anului școlar, plus traducerea din limba rusă a unor manuale școlare). Și pentru că durata învățămîntului primar și liceal din U.R.S.S. era de 10 ani, școala românească s-a redus și ea de la 12 ani la 11 (în 1948) și apoi la 10 ani în 1951. În condițiile în care școala era considerată ca un "instrument" al edificării
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se numea atunci învățămîntul primar; tot în acei ani s-a asigurat prin efortul îndeosebi al învățătorilor alfabetizarea (uneori destul de sumară) a neștiutorilor de carte; a crescut numărul elevilor din clasele V-VII, precum și numărul elevilor din "școlile medii" (învățămîntul liceal) și al studenților. Reducerea duratei învățămîntului a condus la o restrîngere substanțială a conținutului învățămîntului (matematică, fizică, limbi moderne ș.a.); în multe cazuri acest conținut a fost falsificat prin denaturarea contribuției unora dintre personalitățile politice și culturale ale poporului nostru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
partid și de stat (foarte frecvente în acei ani), s-au produs unele schimbări în structura sistemului de învățămînt și în conținutul procesului instructiv. Astfel, s-a prelungit durata școlarității de la 10 la 11 ani; s-a introdus mixtarea învățămîntului liceal (pînă atunci acest grad de învățămînt era organizat separat pentru băieți și fete). La nivelul claselor a X-a și a XI-a s-au creat secțiile reală și umanistă revenindu-se, în felul acesta, la structura învățămîntului liceal de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățămîntului liceal (pînă atunci acest grad de învățămînt era organizat separat pentru băieți și fete). La nivelul claselor a X-a și a XI-a s-au creat secțiile reală și umanistă revenindu-se, în felul acesta, la structura învățămîntului liceal de dinainte de 1948; tot atunci s-a introdus în clasele a X-a și a XI-a studiul "științelor sociale" (socialismul științific, economia politică și filosofia), intensificîndu-se astfel acțiunea de îndoctrinare a tinerei generații. Spre sfîrșitul anilor '50 s-a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și producția", principiu care devine în tot cursul anilor '70 și '80 axa întregului sistem instructiv-educativ românesc. Pentru punerea integrală în aplicare a acestui ,,principiu" a fost adoptată o nouă lege școlară Legea educației și învățămîntului din România (1978). Învățămîntul liceal s-a organizat pe două trepte: clasele IX-X care intrau în durata învățămîntului obligatoriu și constituiau treapta I; clasele XI-XII treapta a doua (clasele XI-XIII, la cursurile serale). Tot prin această lege, și în numele "principiului integrării" s-a stabilit ca
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
funcția lor formativă, stimulează activitatea elevilor. Pe aceeași linie se înscrie și lucrarea Tehnologia instruirii, semnată de OLGA OPREA, deși aici se acordă un subcapitol separat "metodelor speciale de educare a creativității" (16). Dezvoltarea pe care a cunoscut-o învățămîntul liceal în deceniul al optulea a stimulat cercetarea privind tehnologia didactică la clasele IX-XII. Una din aceste cercetări s-a concentrat asupra treptei a doua a liceului (clasele XI-XII) și s-a întemeiat pe următoarea ipoteză, validată de rezultatele cercetării: dacă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a doua a liceului (clasele XI-XII) și s-a întemeiat pe următoarea ipoteză, validată de rezultatele cercetării: dacă se va aplica un sistem de forme, metode și mijloace de predare-învățare la toate obiectele de învățămînt care se studiază în clasele liceale terminale, este posibil să se realizeze înzestrarea elevilor cu capacități și deprinderi de activitate intelectuală (17). Sistemul aplicat a fost constituit din următoarele forme, metode și mijloace de instruire: organizarea predării și învățării în cadrul lecțiilor cu durata de două ore
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
organizarea învățămîntului în funcție de criterii sbcial-economice, consecințele pedagogice ale abordării economice a educației. Primele cercetări de economia educației au fost întreprinse în România în anii 1957-1958, privind organizarea fluxului contingentelor școlare pe ramuri și trepte școlare, distribuția piramidei școlilor, extinderea învățămîntului liceal și profesional, analiza axîndu-se în special pe problema eficienței economice a învățămîntului (36). La începutul anilor '70 s-a acordat o atenție deosebită planificării învățămîntului în legătură cu necesitățile de cadre ale vieții social-economice, considerîndu-se că acest domeniu, specific atît economiei, cît
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
țări, urmărindu-se însă desprinderea aspectelor evolutive. Încă de la începutul deceniului al șaptelea abordarea comparativă începe să vizeze cu precădere studiile pe probleme (VASILE ILIESCU, VIOREL NICOLESCU, NICOLAE SACALIȘ ș.a.). Apar astfel lucrări ce tratează comparativ structura învățămîntului obligatoriu și liceal, structura planurilor de învățămînt, șansele de instruire a elevilor, factorii relevanți ai funcționalizării sistemelor de învățămînt, indicatorii comparativi ai funcționalității sistemelor de învățămînt, sistemele de învățămînt general-obligatoriu etc. (40 a și b). Se încearcă, în aceste lucrări, desprinderea curentelor educative
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Au fost cei mai frumoși, liniștiți, așezați și mi-au dat cu siguranță acea emulsie a sufletului tânăr, împlinit, iubit și dorit. Deși cerințele sistemului de învățământ de atunci erau suficient de dure, mai cu seamă în condițiile unui nivel liceal performant, în sensul că aveam examen de admitere în clasa a IX-a, apoi examen de treaptă la trecerea în clasa a XI-a, toate aceste aspecte mi au călit voința și mi-au oferit clipe frumoase în compania unor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
atât de spontani și receptivi la provocările nevinovate. Era ceva din vibrația și emoția vârstei noastre, o alchimie cu parfum de tei ieșean. Ceva din versurile lui Ștefan Hrușcă: VII. Un puzzle dumnezeiesc A existat o perioadă în parcursul meu liceal când, perspectiva de a face ceva în viață s-a identificat cu dorința de a urma „Medicina.” Am întâlnit însă un om, o mare „doamnă” a învățământului românesc, acolo, undeva, pe faleza înaltă a Dunării-de-Jos care, fără să știe și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cei care manifestă cumva Înclinări alăturea sau razna de programă. CINE RĂSFOIEȘTE ÎNDREPTARUL BIBLIOGRAFIC (UFCR, 1938) află că mai toți luceferii, de prima sau a doua mărime, ai lite raturii noastre n-au insistat să dobândească vreo diplomă universitară sau liceală: Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu, Alex. Odobescu și Ion Slavici, N. Filimon și N. T. Orășanu, Caragiale și Alex. Davila, Coșbuc și Vlahuță, D. Anghel și Ion Minulescu, Iuliu Săvescu și ștefan Petică, șt. O. Iosif și Emil Gârleanu, Macedonski
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]