KorAP: Find »[drukola/base=linie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...234 235 236 ...4913 >

122,821 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

scot foaia de hârtie, am luat câteva gâturi zdravene ca să-mi calmez nervii. Iată ce scria: Imaginează-ți că ești într-o barcă, pe un lac. E vară, dimineața devreme. Intervalul acela când soarele nu s-a ivit încă de după linia orizontului și lumina e brăzdată de umbre lungi. Razele sunt calde, le simți pe piele în vreme ce aluneci printre ele, dar la umbră aerul e încă rece, semiîntunericul domnind încă în cotloanele de pe margine. O briză joasă, stăruitoare, vine și se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-ți pierzi credința în mine, Eric. Regret și speranță, E (Primită pe 12 ianuarie) Scrisoarea nr. 111 Dragă Eric, Codificarea textului becului are două etape. Prima este simplul cod Morse. Becul pâlpâie în flash-uri scurte și lungi, puncte și linii. Acestea pot fi transpuse în litere conform schemei următoare: A .H .... O --V ...B -... I .. P .--. W .-C -.-. J .--Q --.X K -.R .-. Y -.-E. L .-.. S ... Z --.. F ..-. M -TG --. N -. U .. Vei observa că, în acest moment, literele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
de vizită peste tot și nici un apel primit, începeam să-mi fac griji că întreaga idee a ne-spațiului și-a comitetului care se ocupă de el nu era decât o iluzie creată de mintea în descompunere a primului Eric. Linia dintre vânătoarea de fantome și lupta cu morile de vânt era atât de subțire și neclară, încât aproape că nici nu era o linie. Poate că era într-adevăr o afecțiune. Poate că sufeream de fuga descrisă de Randle și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
ocupă de el nu era decât o iluzie creată de mintea în descompunere a primului Eric. Linia dintre vânătoarea de fantome și lupta cu morile de vânt era atât de subțire și neclară, încât aproape că nici nu era o linie. Poate că era într-adevăr o afecțiune. Poate că sufeream de fuga descrisă de Randle și trebuia să mă întorc din drum, să merg acasă și să-i mărturisesc totul ei sau unui doctor adevărat dintr-un spital, care să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
amintit ceva, se răsuci repede în scaun, întorcându-se cu spatele la mine. — Șșș, ce faci? Dezvălui prea multe, dezvălui totul, nu-l lăsa pe el să vorbească. Nu contează. Ba da, cum să nu conteze? Dar nu pot ține nava pe linia de plutire fără pastile. O să trebuiască s-o ții pe linia de plutire, fir-ar să fie, nu-i așa, pentru că nu știm niciodată ce-o să spună el. Dar e prea lung, țesătura s-a destrămat - fire trase și găuri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Șșș, ce faci? Dezvălui prea multe, dezvălui totul, nu-l lăsa pe el să vorbească. Nu contează. Ba da, cum să nu conteze? Dar nu pot ține nava pe linia de plutire fără pastile. O să trebuiască s-o ții pe linia de plutire, fir-ar să fie, nu-i așa, pentru că nu știm niciodată ce-o să spună el. Dar e prea lung, țesătura s-a destrămat - fire trase și găuri, se întrevede el, știi cum e înainte de pilule. Nu-mi pasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
plecare, lăsasem pe masa de la recepție un bilet și un cec pentru o sumă mai mare decât contravaloarea șederii mele. Mă simțeam cât de cât ușurat că Ruth și John vor înțelege; eu și Ian ne luam zborul spre primele linii ale frontului. Scout se uita fix pe geamul lateral. Copacii întunecați și bordurile mizere treceau pe lângă noi în lumina intermitentă a felinarelor stradale. Să conduci la primele ore ale dimineții face ca totul să devină o parte a aceluiași întreg

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
sufletului. Așa ceva? Încerca să mă ia peste picior, dar o anima prea multă curiozitate, în întrebarea exista o urmă de sinceritate. Simțeam că lucrul acela absurd mă supraveghea încă dintr-un ungher al minții. Da, chiar așa, am spus. În linii mari, cam așa ceva. Scout înclină din cap așa cum fac jucătorii de șah între ei. — Bun răspuns. Lucrul absurd zâmbi. Dă-i drumul, atunci. Uite, mă simt aiurea că întreb asta, dar... tu n-ai avut același sentiment? Ea se întorsese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
etichete minuscule și manuale cu instrucțiuni, maldăre de plicuri A4 simple și căptușite și cu antet, foi desprinse din jurnale și registre și romane și albume fotografice. Tone și tone de hârtie și toate, fiecare bucățică, acoperite, sufocate, îngropate în linii și pătrate și triunghiuri și vârtejuri de cuvinte albastre și negre și verzi și roșii, scrise cu pixul. — La naiba, am spus. Scout își dădu jos rucsacul și începu să inspecteze marginea tumulului. În cele din urmă, se opri într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
în noaptea vizitei lui Tekisui pentru a auzi ce are călugărul de spus. Când veni sorocul, Tekisui sosi cum fusese invitat și se înfățișă lui Isamu și familiei sale. Luă o pensulă de scris din robă și desenă o singură linie dreaptă în aer. Acesta a fost începutul și sfârșitul învățăturilor lui Tekisui. Unii spun că Isamu a fost pe dată luminat, dar povestea asta nu e adevărată. Isamu n-a fost iluminat, dar era înțelept și nu-și dădea repede

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
forțam să pricep. — Întru totul, am mințit. — Bun. Aproape am terminat. A treia literă tradusă de tine este I. La origine, aceasta era un L. I se află pe diagonală în sus și la dreapta J-ului, așa că următoarea noastră linie este orientată astfel: — A patra literă este O-ul. La origine, era un K. Aceasta e una dintre puținele litere care ne dau de ales. Putem fie să tragem încă o linie care să meargă pe diagonală în sus și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
și la dreapta J-ului, așa că următoarea noastră linie este orientată astfel: — A patra literă este O-ul. La origine, era un K. Aceasta e una dintre puținele litere care ne dau de ales. Putem fie să tragem încă o linie care să meargă pe diagonală în sus și la dreapta sau, sărind de la o margine la alta a tastaturii, putem hotărî să trasăm o linie pe diagonală în jos și la dreapta. Hai să zicem în jos. — Acum, S-ul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
una dintre puținele litere care ne dau de ales. Putem fie să tragem încă o linie care să meargă pe diagonală în sus și la dreapta sau, sărind de la o margine la alta a tastaturii, putem hotărî să trasăm o linie pe diagonală în jos și la dreapta. Hai să zicem în jos. — Acum, S-ul se decodifică în S. Adică o linie orizontală de la stânga la dreapta... — Poftim. Ce vezi? M-am uitat la pagină și rotițele minții mele se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
sus și la dreapta sau, sărind de la o margine la alta a tastaturii, putem hotărî să trasăm o linie pe diagonală în jos și la dreapta. Hai să zicem în jos. — Acum, S-ul se decodifică în S. Adică o linie orizontală de la stânga la dreapta... — Poftim. Ce vezi? M-am uitat la pagină și rotițele minții mele se învârtiră. — E-o literă. Litera „e“. — Așa am crezut și eu. Sistemul nu e perfect - după cum ai văzut, există câteva linii care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
o linie orizontală de la stânga la dreapta... — Poftim. Ce vezi? M-am uitat la pagină și rotițele minții mele se învârtiră. — E-o literă. Litera „e“. — Așa am crezut și eu. Sistemul nu e perfect - după cum ai văzut, există câteva linii care pot merge în mai multe direcții - dar, cu puțină muncă, ar trebui să fie posibil să înțelegem felul în care literele au fost formalizate și să le recunoaștem pe fiecare atunci când apare. — Și ce... — Ei, dacă am dreptate, această

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
și am tresăltat pe altă crească, am auzit țipătul și uguitul pescărușilor, am simțit gustul și mirosul înțepător al valurilor. Soarele strălucea orbitor pe un nesfârșit cer albastru. În fața mea, oceanul fremăta kilometri după kilometri după kilometri, până la o îndepărtată linie a orizontului, unde albastrul se întâlnea cu albastrul. Haina și bocancii mei îmbibați de apă erau grei și încercau să mă tragă la fund. M-am gândit la picioarele mele care se zbăteau, expuse, atârnând deasupra abisurilor întunecate și o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
ascuțit. Un fum negru ca funinginea ieși din țevile de eșapament, însă îl prindeam din urmă, reduceam simțitor distanța dintre noi și rechin. Scout strigă liber! și arma doctorului se declanșă cu un vâjâit. Harponul nimeri umbra rechinului chiar sub linia apei. Un al doilea butoi se desprinse de pe barcă și goni pe urmele primului, pe deasupra mării calme. — Da! Am redus puțin din presiunea asupra motorului, încetinindu-ne înaintarea. — Nu, strigă doctorul spre mine. Ține-te după el, o să legăm de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
date care acționează ca niște pompe și o mențin în stare de funcționare. Doctorul dădu să părăsească puntea, dar Scout îl apucă de mânecă. — Stai așa. Ieri barca asta era de nescufundat și acum avem pompe care ne țin pe linia de plutire? — Bine, dacă totul trebuie să fie în alb și negru pentru tine, procedăm așa. Ideea e că bucla asta conceptuală este inexpugnabilă, prin urmare orice pare să se întâmple, nu ne putem scufunda. Înțelegi lucrul ăsta? Pur și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
pe scândurile jilave. Am ajuns la cabină și m-am aruncat prin ușă și pe scări în jos. Am ieșit cu o pungă de plastic conținând caietele cu Fragmentul becului și celelalte lucruri din camera Primului Eric. Alunecând înapoi spre linia apei, le-am pitit în bărcuță lângă pisoi. Miau. Ian țopăi ca să-l ridic de acolo. L-am mângâiat pe cap și el se frecă insistent de mâna mea. — Știu, știu, dar trebuie să stai acolo. Îmi pare rău, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

cele noi erau subțiri, iar cele vechi erau groase. La Început de an la toți copiii le dédeau cérți: celor mai réi le dédeau cérți vechi, iar fetelor care Învéțau bine, cérți noi. La sfîrșitul cérții era un chenéraș cu linii, unde trebuia sé te iscélești cé e cartea ta și Încépeau numai cinci iscélituri, cîte una În fiecare an, pe urmé cartea nu mai era buné. Dar erau unele cérți care aveau iscélituri și În afaré de chenéraș, mai mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
sé lucreze! zise Nadejda Petrovna care ținea o greblé. Dupé ce a arétat cum se ține grebla, Nadejda Petrovna i-a tras doué palme lui Gurskii și i-a zis sé nu mai caste gură. Într-un costum albastru cu linii albe, Învéțétorul de educație fizicé umblă prin grédinițé și aréta cu degetul, și-i trégea pe béieți de pér. Și Șasa, si Bohanțov sépau prea repede. Pémîntul era moale și nici sépatul nu era un sépat adevérat, ci era numai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
afaré ciorapii, pantalonii albaștri și picioarele groase ale lui Nadejda Petrovna, În ciorapi albi de métase și, mai Încolo, féré ciorapi și féré nimic, picioarele cu pér ale mamei lui Katereva, care se ridicau și célcau asfaltul cel sur cu linie pe mijloc; bucéți colorate de baloane din care se Întindea o bucaté de ațé și flori care cédeau pe jos și nu se mai aplecă nimeni sé le ridice. - Stimați locuitori ai orașului, vé felicitém cu Sérbétoarea Mondialé a Muncii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
strîns, pentru cé pe-ale lui tot le dezleagé și se uité prin ele. Încé mai poate sé primeascé și vreo doué peste cap pentru cé le-a legat atît de strîns. Dacé nu s-ar fi inventat pétréțica cu linii de la sfîrșitul cérții, unde era iscélitura, ar fi furat de la cineva cartea și-ar fi pus-o pe-a lui În loc. Dar așa, toate cérțile erau iscélite. Te punea Nadejda Petrovna s-o iscélești. Știe el foarte bine cum Îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Și cîteodaté ies seară sé se așeze pe banca de la poarté și stau la vorbé. Și au educatoare mai tinere și mai bétrîne și unele sînt tinere de tot și seaméné cu niste fete. Pe terenul de asfalt negru cu linie albé, sté o țeavé albé și lungé, pe care se ridicé steagul. Pe stradé trec oamenii cu pîine de la magazin și se uité la ei prin gard cum ridicé steagul și stau aliniați. Și cînd se lasé seară, rémîn numai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

celui de-al doilea război mondial, România se găsea într-o situație disperată: ciuntită și împărțită între sau de către mai marii zilei și secătuită de război, izolată, îngenuncheată, umilită și în regim de ocupație, trebuia să se mențină, totuși, pe linia de plutire și ea a reușit, cu toate acestea, să supraviețuiască împrejurărilor vitrege, urmându-și destinul. Pe baza târgului mișelesc încheiat prin pactul Ribbentrop Molotov, a avut loc ultimatumul de la Moscova cu răpirea Basarabiei, Bucovinei de Nord și ținutului Herței

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]