6,058 matches
-
Știintele Comunicării la Institutul Național de Informații București; profesor la Facultatea de Sociologie și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine ale Universității Spiru Haret București. În anii '70 - '80 a fost apropiat de grupul protocroniștilor, fiind unul dintre promotorii revistei "„Luceafărul”". O lungă perioadă de timp, a fost redactorul șef-adjunct al acestei reviste, semnând un mare număr de cronici dedicate celor mai importanți reprezentanți ai literaturii române contemporane. De asemenea, a fost un apropiat al lui Eugen Barbu și un colaborator
Mihai Ungheanu () [Corola-website/Science/305337_a_306666]
-
și la Congresul Internațional de Estetică de la Darmstadt-Germania (1976). Între anii 1970-1974 a fost președinte al Cenaclului de estetică filosofică "Diotima" din cadrul Universității "Babeș Bolyai" din Cluj. A scris scenariul radiofonic "Floare de mac". A fost colaborator al revistelor: "Amfiteatru", "Luceafărul", "Tribuna", "Utunk", "Korunk", "Studia Universitatis", Suplimentul literar al "Scânteii Tineretului", "România Literară", "Vatra", "Viitorul Social" etc. După revoluție, a fost director al săptămânalului "Azi" din Cluj (1990) și membru în colegiul de redactie al cotifianului "Azi" din București (1990-1992). În
Grigore Zanc () [Corola-website/Science/305341_a_306670]
-
Patriarhului Teoctist. S-a afirmat în literatură încă de pe băncile școlii, făcându-și debutul în anul 1936 la revista ""Vremea"", apoi la revista ""Dacia Rediviva"", al cărei redactor principal a și fost. După ani a colaborat la revistele: ""Gazeta Literară", "Luceafărul", "Magazin Istoric", "Ateneu" și altele. A publicat în revistele centrale bisericești, "Glasul Bisericii", "Mitropolia Olteniei", buletinul și calendarul "Credința" din Detroit, "Renașterea" din Cluj (unele sub pseudonimul Vartolomeu Diacul). Din punct de vedere al scrisului duhovnicesc, din multele lucrări amintim
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
în oraș o proprietate în scopul de a întemeia acolo un cămin pentru artiști începători, sub oblăduirea "Fundației Costescu-Varga" al cărei președinte este pictorul Dan Gherman. Pe lângă aceste cărți, Eleonora Costescu a scris sute de articole în diferite publicații, periodice ("Luceafărul", "România literară", "revista Artei" și altele) sau nu (ghiduri ale muzeelor de artă, cataloage, studii, colocvii, simpozioane, congrese)
Eleonora Costescu () [Corola-website/Science/313165_a_314494]
-
despre artă în revista "Arta," 1982. A avut numeroase colaborări cu studii și articole despre arta plastică, poezie, proză, eseu, articole polemice și de angajament civic la revistele:" Arta, "serie veche și nouă", SCIA, Almanahul Arta, Artelier, Balkon, Almanahul literar, Luceafărul "(serie nouă)," Contrapunct, 22, Dilema, România literară, Apostrof, Avantaje, Vineri, Amphion, Ianus, Observatorul Cultural "etc. Din 1992, Pavel Șușară a fost autorul unei rubrici permanente de critică de artă al revistei România literară. Colaborare a încetat abrupt în 2010, după ce
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
(n. 2 decembrie 1948, Bilciurești, județul Dâmbovița) este un scriitor român și avocat contemporan. Obține licență în Drept în 1972 și debutează ca scriitor cu poezii în revistă "Contemporanul", 1976. Colaborează la reviste literare că "România literară", "Luceafărul", "Viața românească" etc. Românul sau "Scorpionul de Durango" a fost prima carte de sertar publicată după 1989. Acesta a atins tiraje de 110.000 exemplare și a fost în topul vânzărilor de librărie în București și în țară între 1991-1992
Dan Bogdan () [Corola-website/Science/314586_a_315915]
-
(n. 22 mai 1948) este o poeta română. 1987 și 1989 participa și obține două premii la concursul literar “ Tudor Arghezi “ 1989 debutează în revistă Luceafărul cu poemul “Confluente” . 1995 - apare volumul “Ferestrele somnului” editură Info-Team 1996 - apare volumul “Regatul ascuns” editură Albatros - prezentat de Emil Manu și Vasile Andru. Colaborează la revistele: Luceafărul, Poesis, Contrapunct, Convorbiri literate, Viața românească și acordă interviuri la radio, pe
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
este o revistă bilunară a Uniunii Scriitorilor din România, care a apărut în 15 iulie 1958, la București, ca o continuatoare a publicației „Tânărul scriitor”. În etapa de concept, acesteia i s-a spus „Miorița“, mai apoi fiind definitiv botezată „Luceafărul“. Revista „Tânărul scriitor” fusese înființată în 1948 cu scopul declarat de formare instituționalizată a unei generații de tineri scriitori, necontaminați de ideologia burgheză, prin Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. De la început, revista Luceafărul, care avea 12 pagini
Luceafărul (revistă) () [Corola-website/Science/314683_a_316012]
-
Arad", scria "Telegraful român" la 21 martie 1916, "va fi de bună seamă bine primită în casele românești de pretutindeni."” "Cultura creștină" scria la 25 martie că revista venea să umple golul creat în mișcarea literară transilvăneană prin sistarea apariției "Luceafărului" și "Cosînzenei" și să suplinească "„scrisul de această natură al fraților din România”", care nu mai putea să pătrundă peste munți din cauza "„stărilor de război”". "Revista Transilvaniei" insista și asupra rolului pe care revista arădeană trebuia să-l joace în
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
formează capitolul cel mai interesant al părții literare și se impune atât prin problematică, cât și prin realizarea artistică. Contribuția mai importantă o aduce Ion Agârbiceanu, cunoscut încă de atunci drept continuatorul lui Ion Slavici în proza transilvăneană. Prozator al "Luceafărului", colaborator la "Cosînzeana" și susținător al "Tribunei" din Arad și apoi al "Românului", Agârbiceanu trece după suspendarea cotidianului arădean la "Pagini literare" și publică aici o suită de povestiri. Numele său se întâlnește aproape număr de număr: "Acasă" (nr. 1
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
Externe (1963-1968); ambasador al României la Atena și Nicosia (1969-1973), apoi director al Direcției pentru Cultură și Presă din Ministerul Afacerilor Externe. Secretar al Comisiei Naționale Române pentru UNESCO. S-a pensionat în 1975. Publică primele poezii în 1938, în "Luceafărul", o revistă a liceului „G.Barițiu” din Cluj. Debutul propriu-zis,în pagina culturală a ziarului "Tribuna Ardealului" din Cluj (1940). Debut editorial în antologia lui Gh.Dăncuș,"Versuri din Transilvania Nordică"(1941). În poezie,"Psalmilor neliniștii"(1942)le urmează,in
Francisc Păcurariu () [Corola-website/Science/314750_a_316079]
-
Carantin ( azi Dzerjinskoe), r-nul Dubăsari, unde s-a tratat de o afecțiune pulmonară. Între anii 1969-1972 a muncit ca strungar la Uzina „Electrotocipribor” (actualmente „Introscop”) din Chișinău. În această perioadă publică versuri în ziarul „Tinerimea Moldovei” și frecventează cenaclul literar „Luceafărul” de pe lângă aceeași publicație periodică (conducătorul cenaclului- poetul Liviu Damian). A absolvit cu mențiune secția de jurnalistică a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1977). În anii de studii a activat ca secretar al Comitetului de conducere al
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
carte. În 1975 devine cronicar literar permanent la revista "Luceafărul" dar visul de a lucra din plin în presa literară nu s-a putut realiza decât în 1981, cănd după o specializare în istoria culturii a devenit redactor al revistei "Luceafărul", una dintre publicațiile culturale importante ale vremii. Cronicar literar la Luceafărul (1975 - 1989), Actualités Roumaines (1981 - 1984; Romanian News (1981-1984; Adopta încă de la început, ideea culturală de “protocronism”, inițiază alături de Mitropolitul Nestor Vornicescu cercetări (după 1984) privind “Literatura protoromâna”. Descoperă
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
intelectuali cu care împărtășește aceleași idei: arheologul Dinu Adameșteanu (Italia), pictorul George Demetrescu Mirea (Franța), arhitectul Constantin Joja, etnologul Romulus Vulcănescu, istoricul culturii Edgar Papu, slavistul Ion C. Chițimia. Acțiunea să culturală devine deja proeminenta în acei ani. La revista “Luceafărul” inițiază proiectul “Noii geografii literare” în vederea stimulării creației locale și regionale, respingând centralizarea culturală. Efectele acestei idei au fost puternice și durabile și s-au resimțit ulterior întrucât au creat o ipoteză de mediu cultural ideal, sustrasa gândirii monopoliste prin
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
Piuliță. De atunci Teatrul „Mihai Eminescu” a atras atenția și considerația întregii mișcări teatrale românești, aici prezentându-se în premieră absolută operele lui Nicolae Iorga, Mihail Sorbul, Eugen Lovinescu, Vasile Voiculescu, etc. Aici a văzut lumina rampei opera dramatică a „Luceafărului”, patronul teatrului și al întregii spiritualități românești.
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
limba engleză, precum și cântatul la chitară și jocul de bridge. Michael,care în Israel a adoptat, numele de familie ebraic Barkaí, (aducând pe undeva cu numele de familie precedent și cu cuvântul românesc barcă, dar însemnând de fapt în ebraică "Luceafărul de dimineață" sau în contextul din tratatul talmudic Yoma - „strălucitor ca fulgerul”), s-a înrolat în anul 1955 în flota militară și după doi ani a terminat a cincea promoție israeliană de ofițeri de marină, servind în ultimul an de
Michael Barkai () [Corola-website/Science/313390_a_314719]
-
campionat în Liga a II-a. Poli Timișoara, FC Bihor și Gloria Bistrița au semnat cu Digi TV pentru cedarea drepturilor TV. La finele sezonului 2011 - 2012 echipa a ocupat un rușinos loc 8, după a doua echipă a orașului, Luceafărul Oradea, care s-a clasat pe 6. Până la sfârșitul anului 2014 se plătesc rate de câte 80000 lei, eșalonate, reprezentând datoriile istorice făcute de foști conducători cu interese de devalizare a clubului precum Gavrilă Ghilea, Constantin Bigan, Alexandru Sătmăreanu și
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gavril Dorelu Țărmurean, "„INVESTIGAREA CRIMINALISTICĂ A LOCULUI FAPTEI“". București, (ISBN 973-86311-5-7), 2004, 541 p. - Vasile Lăpăduși, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gheorghe Popa, Gavril Dorelu Țărmurean, "„ROLUL ȘI CONTRIBUȚIA PROBELOR CRIMINALISTICE ȘI MEDICO-LEGALE ÎN STABILIREA ADEVĂRULUI”". Editura „Luceafărul” (ISBN 973-86931-1-x), 2005, 447 p. - Vasile Lepăduși, Gheoghe Popa, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gavril Dorelu Țărmurean, "„METODE ȘI TEHNICI DE IDENTIFICARE CRIMINALISTICĂ”", Editura și Tipografia „Luceafărul” (ISBN 973-86931-7-9), 2006, 480 p. - Vasile Lepăduși, Gheoghe Popa, Iancu Ștefan, Gavril Dorelu Țărmurean
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
Gavril Dorelu Țărmurean, "„ROLUL ȘI CONTRIBUȚIA PROBELOR CRIMINALISTICE ȘI MEDICO-LEGALE ÎN STABILIREA ADEVĂRULUI”". Editura „Luceafărul” (ISBN 973-86931-1-x), 2005, 447 p. - Vasile Lepăduși, Gheoghe Popa, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gavril Dorelu Țărmurean, "„METODE ȘI TEHNICI DE IDENTIFICARE CRIMINALISTICĂ”", Editura și Tipografia „Luceafărul” (ISBN 973-86931-7-9), 2006, 480 p. - Vasile Lepăduși, Gheoghe Popa, Iancu Ștefan, Gavril Dorelu Țărmurean, Vasile Bercheșan, "„CONTRIBUȚIA CRIMINALISTICII LA INVESTIGAREA ACTELOR TERORISTE ȘI A ALTOR EVENIMENTE CU CONSECINȚE GRAVE”" , Editura și Tipografia „Luceafărul” (ISBN <10> 973-1751-01-7, <13> 978-973-1751-01-6, 2007, 454
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
TEHNICI DE IDENTIFICARE CRIMINALISTICĂ”", Editura și Tipografia „Luceafărul” (ISBN 973-86931-7-9), 2006, 480 p. - Vasile Lepăduși, Gheoghe Popa, Iancu Ștefan, Gavril Dorelu Țărmurean, Vasile Bercheșan, "„CONTRIBUȚIA CRIMINALISTICII LA INVESTIGAREA ACTELOR TERORISTE ȘI A ALTOR EVENIMENTE CU CONSECINȚE GRAVE”" , Editura și Tipografia „Luceafărul” (ISBN <10> 973-1751-01-7, <13> 978-973-1751-01-6, 2007, 454 p. - Vasile Lăpăduși, Gheorghe Popa, Dan Voinea, Iancu Ștefan, Gavril Dorelu Țărmurean, "„INVESTIGAREA CRIMINALISTICĂ A ACCIDENTELOR RUTIERE. CONTRIBUȚIA MASS-MEDIA ÎN PREVENIREA ACESTORA”", Editura și Tipografia „Luceafărul”, 2008, 549 p. - Gheorghe Danci,Ioan Gorgotă
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
EVENIMENTE CU CONSECINȚE GRAVE”" , Editura și Tipografia „Luceafărul” (ISBN <10> 973-1751-01-7, <13> 978-973-1751-01-6, 2007, 454 p. - Vasile Lăpăduși, Gheorghe Popa, Dan Voinea, Iancu Ștefan, Gavril Dorelu Țărmurean, "„INVESTIGAREA CRIMINALISTICĂ A ACCIDENTELOR RUTIERE. CONTRIBUȚIA MASS-MEDIA ÎN PREVENIREA ACESTORA”", Editura și Tipografia „Luceafărul”, 2008, 549 p. - Gheorghe Danci,Ioan Gorgotă, Vasile Vancea, Laurențiu Badin, "METODOLOGIA INVESTIGĂRII CRIMINALISTICE A FAPTELOR DE CORUPȚIE", Editura EUROTIP, Baia Mare, 2008, 320 p. A mai participat ca autor în volume colective alături de: - Traian Tandin, „"POLIȚIA ROMÂNĂ REDIVIVA"“-Editura „Călăuza
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
cu poezie în revista "Ramuri" din 15 septembrie 1984 (Eu sunt de-acolo), iar cu proză în revista "Luceafărul" din 30 august 1986 (Târgul curților interioare). Înainte de 1989, a mai publicat poezie în revistele "Săptămâna" din 8 martie 1985 (Cîntec), "Luceafărul" din 18 mai 1985 (Drum, Cîntecul poetului mecanic, Talpă și Poetul), "România literară", din 3 octombrie 1985 (Noapte la Cluj-Napoca, Zi obișnuită și Poem neterminat), "Ramuri", din 15 noiembrie 1985 (Paralele), "România literară" din 26 martie 1987 (Tatălui meu, rănit
Ion Munteanu (scriitor) () [Corola-website/Science/314903_a_316232]
-
de critică și istorie literară, filosofie și sociologie, în mai multe cotidiane și periodice, printre care: "Cuvântul nou", Sfântu-Gheorghe; "Cuvântul libertății", Craiova; "Ramuri", Craiova; "Mozaicul", Craiova; "Scrisul Românesc", Craiova; "Literatorul", București; "Autograf", Craiova; "Brâncuși", Târgu Jiu; "Argeș", Pitești; "Mileniu", Craiova; "Luceafărul", București; "Revista de studii socio-umane", Craiova; "Studii de istorie a filosofiei universale", București; "Viața Basarabiei", Chișinău; "Revista universitară de științe sociale", Craiova; "Revista de filosofie", București ș.a. A publicat următoarele volume de poezie:
Ion Munteanu (scriitor) () [Corola-website/Science/314903_a_316232]
-
Ezechiel 28:11-19, privind "regele din Tir", a fost aplicat, de asemenea, și lui Satana, contribuind la imaginea tradițională a Satanei și a căderii sale. Pe baza versetului 22:16 din Apocalipsa unde Isus vorbește despre sine ca fiind Lucifer, Luceafăr sau Steaua strălucitoare a dimineții(stella splendida matutină), primii creștini au folosit numele de Lucifer ca fiind un nume al lui Hristos,acest fapt este confirmat și în imnul religios Carmen Aurora, dar și în numele unui episcop creștin sanctificat cu
Lucifer () [Corola-website/Science/314935_a_316264]
-
de poeme. În aceeași perioadă debutează cu poeme sub numele adevărat în revistă "Tomis". Debutează în anul 1987 cu volumul de poeme "Arhipelagul visării", Editura Litera, București. Volumul, cu o ilustrație de Done Stan, va fi remarcat în paginile revistelor "Luceafărul", "Convorbiri literare", "Viață Nouă Galați", "România Literară", "Acțiunea" din Galați. Volume scrise împreună cu membrii cenaclului Arionda: Cezarină Adamescu a fost în perioada 2001-2004 redactor șef la revista de spiritualitate mariana "Steaua Diminții". Apar 13 numere ale acestei reviste trimestriale, editata
Cezarina Adamescu () [Corola-website/Science/318421_a_319750]