9,370 matches
-
Comanda de Vară - Steghiuța - Poiana cu Pâru Porcului h. Valea Bâlii - Cheia Bâlii - Cascada - Cheia de sub Lac - Văiuga - Turnu ăl Plecat - Vânătoarea lui Buteanu - Lăcuțu din Buteanu 2. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Oprea. a. Lunca din jos de sat pe râul Bâlea: Tinărog - Capu Tinărogului mai în jos. - Fântânele, arabil și fânaț - Moara Băbăreștilor - Glodurile b. Câmpu de Jos din calea Scoreiului - Pe Mălușel - În Șindrii - Mijlocul Câmpului - În Craci - Pe Râpă - Sub Coastă - În
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Șățului - Calea dela Poartă-n Fundu Grulăiții - Groapa lui Vodă - La Măru lui Budac - La Căsuță - La Hulă, din Sus de Căsuță - Calea de pe Vârful Grulăiții - Vârful Grulăiții - Cărarea Nemților - Fundul Grulăiții - Iazul Scoreiului - Calea dela Pârâul Malului - Coasta Jgheabului - Lunca lui Vodă - La Joagăr - Lazu Băbariului - Lazu ăl Domnesc - Costișu Șețului - La Gura Iazului - Lunca Plăiașului - Calea Șețului - Din sus de Iazul Scoreiului - Hula lui Budac f. Hotaru din sus de sat și Lunca. Sud - Câmpu din sus de sat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Căsuță - La Hulă, din Sus de Căsuță - Calea de pe Vârful Grulăiții - Vârful Grulăiții - Cărarea Nemților - Fundul Grulăiții - Iazul Scoreiului - Calea dela Pârâul Malului - Coasta Jgheabului - Lunca lui Vodă - La Joagăr - Lazu Băbariului - Lazu ăl Domnesc - Costișu Șețului - La Gura Iazului - Lunca Plăiașului - Calea Șețului - Din sus de Iazul Scoreiului - Hula lui Budac f. Hotaru din sus de sat și Lunca. Sud - Câmpu din sus de sat - Sub Mlăcuța - Sub Grui - Calea Câmpului - Calea din Capul Malului - Pe Mal, Sub Mal, Din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Calea dela Pârâul Malului - Coasta Jgheabului - Lunca lui Vodă - La Joagăr - Lazu Băbariului - Lazu ăl Domnesc - Costișu Șețului - La Gura Iazului - Lunca Plăiașului - Calea Șețului - Din sus de Iazul Scoreiului - Hula lui Budac f. Hotaru din sus de sat și Lunca. Sud - Câmpu din sus de sat - Sub Mlăcuța - Sub Grui - Calea Câmpului - Calea din Capul Malului - Pe Mal, Sub Mal, Din sus se Mal - Calea pe Luncă-n sus - Moara de Hărtie - Din sus de Moara de Hărtie - Drumul Bâlii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Iazul Scoreiului - Hula lui Budac f. Hotaru din sus de sat și Lunca. Sud - Câmpu din sus de sat - Sub Mlăcuța - Sub Grui - Calea Câmpului - Calea din Capul Malului - Pe Mal, Sub Mal, Din sus se Mal - Calea pe Luncă-n sus - Moara de Hărtie - Din sus de Moara de Hărtie - Drumul Bâlii - Sub Pisc - Calea Piscului - Pe Piscu Mic - Sub Piscu Mare - Pârâul Piscului - La Vărsătură - La Lunca lui Sân - Râul Laita - Ghilii - La Groapa lui Vodă - Copăcei - La
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Malului - Pe Mal, Sub Mal, Din sus se Mal - Calea pe Luncă-n sus - Moara de Hărtie - Din sus de Moara de Hărtie - Drumul Bâlii - Sub Pisc - Calea Piscului - Pe Piscu Mic - Sub Piscu Mare - Pârâul Piscului - La Vărsătură - La Lunca lui Sân - Râul Laita - Ghilii - La Groapa lui Vodă - Copăcei - La Poartă - La Măru Gheții - Deasupra Gruiului - Calea Câmpului - Piscu Mare - La Hula lui Măriuț - La Podul Glăjăriei - La Pârâul Grecului - La Roghina lui Lazăr - Calea la Fântâna Noianului - Pârâul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ghilii - La Groapa lui Vodă - Copăcei - La Poartă - La Măru Gheții - Deasupra Gruiului - Calea Câmpului - Piscu Mare - La Hula lui Măriuț - La Podul Glăjăriei - La Pârâul Grecului - La Roghina lui Lazăr - Calea la Fântâna Noianului - Pârâul lui Iojă - Coastele Malului - Lunca Popii - Lazu Cernicului - Hula a Pietroasă g. În Pădure - Pârul Zmizii de Jos - Pârâul Zmizii de Sus - Pârâul Morarului - Luncile Glăjăriei - Pădurea Zmidei - Lazu Mărdării - Lazu lui Loghin - Lazu lui Iordache - Lazu Rigului - Fruntea Malului - Pârâul lui Ion Grovu - Coastele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Măriuț - La Podul Glăjăriei - La Pârâul Grecului - La Roghina lui Lazăr - Calea la Fântâna Noianului - Pârâul lui Iojă - Coastele Malului - Lunca Popii - Lazu Cernicului - Hula a Pietroasă g. În Pădure - Pârul Zmizii de Jos - Pârâul Zmizii de Sus - Pârâul Morarului - Luncile Glăjăriei - Pădurea Zmidei - Lazu Mărdării - Lazu lui Loghin - Lazu lui Iordache - Lazu Rigului - Fruntea Malului - Pârâul lui Ion Grovu - Coastele Malului - Gaura Neamțului - Pârâul Malului - Piscul lui Hândruș - Pârâul Ursului - Coasta Jgheabului - Pârâul Comenzii de Jos - Pârâul Comenzii de Sus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tot omul rezolvându-și singur problema lemnului, având dreptul să ia din pădure atât cât dorește, fără plată. Onorații «exponenți» ai familiei Teleki mai dețin pe pârâul dela Streza, sus în partea superioară a pădurii de fag, la locul numit Lunca Largă o «bută» de sticlă și un șopron pentru potasă. Aceasta mai aduce «onorabililor exponenți» un venit de 500 de florini în fiecare an, prin arendarea ei la diverși intreprinzători. Menționăm că în arealul acestei glăjării se află un număr
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rece sau cu pită caldă scoasă recent din cuptor. Nu e deloc greșit dacă mai înainte se dau peste cap numai două păhărele mici cât degetarul cu o țuică de prune de patruzeci de grade, făcută aziiarnă la cazanul din luncă. Pentru ciupercile necomestibile, domnu’ le-a făcut copiilor o minuțioasă descriere, pe unele pe care le au găsit în excursia lor le-a prezentat tuturor, recomandându-le interdicția totală de a folosi ca aliment o ciupercă pe care n-o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unele pe care le au găsit în excursia lor le-a prezentat tuturor, recomandându-le interdicția totală de a folosi ca aliment o ciupercă pe care n-o cunoști. Între acestea, din cele ce se află prin pădurile, hotarul și lunca noastră a amintit: Steaua pământului (Geaster stellatus), cu puncte albe pe pălărie roșie, Buretele cerbilor (Scleroderma vulgare), puncte albe pe pălărie verde, Popenchi (Coprinus atramentarius) cu pălăria vânătă și piciorul butucânos, Buretele puturos (Ithiphallus impudicus), e de ajuns să-l
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
încovoiat la vârf, care se hrănește cu păsări mai mici, gaițe, coțofene, sturzi, sticleți, vrăbii și cu animale mici șoareci, șobolani, iepuri, ba uneori atacă chiar turme de oi din care răpește câte un miel mai tânăr. Pădurea, hotarul și lunca noastră sunt populate de fapt de păsări de tot feliul din care o să enumerăm bună parte, din cele mai la vederea omului: - Din familia Levirostres, trăiesc pe aici: Cucul (Cuculus canorus), Pasărea de ghiață sau pescărelul vânăt (Alcedo aspida), Gaița
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satului având desfacere asigurată în tot cursul anului la turiștii ce vin în zonă sau la amatorii de asemenea trufandale ce vin special să se aprovizioneze de aci, din multe localități ale țării. În vegetația bogată a pădurii și a luncilor noastre echilibrul ecologic optim este completat și de seria de nevertebrate din care enumerăm pe cele pe care le întâlnim deseori în activitățile noastre ce ne impun contactul cu natura. Moluște: Melcul, Bourelul (Helix pomatia L.), Melcul șerpos (Arion empiricorum
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
medicinalis L). În pădure, școlarii au adunat fragi, șapte-n gură pentru ei, unu-n traistă, pentru frățiorii lor mai mici de acasă, școlărițele au adunat însă mai ales flori, multe flori. Și nu numai din pădure, ci și de pe luncă la întoarcere. Domnu’ le-a povestit multe și despre bogăția florilor satului nostru. I-a învățat că florile ce smălțuiesc întinsurile golului alpin, costișele, pantele amețitoare ale Bâlii, Laitei și Doamnei ca și ale hotarului și frumoasei noastre lunci, trebuie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de pe luncă la întoarcere. Domnu’ le-a povestit multe și despre bogăția florilor satului nostru. I-a învățat că florile ce smălțuiesc întinsurile golului alpin, costișele, pantele amețitoare ale Bâlii, Laitei și Doamnei ca și ale hotarului și frumoasei noastre lunci, trebuie culese cu grijă și cu delicatețe, așezate în corfă, chelteu sau țechere, în traistă sau în buzunarele rucsacului, după felul fiecărei specii de floare culeasă, astfel ca ele să ajungă în bune condiții acasă, iar aci să poată fi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ranunculusheterophilus, Ranunculus calthefolius), Rănunchi, Salată sălbatică (Ranunculus lingua, Ranunculus ficaria), Picioru cocoșului, Floarea broaștii (Ranunculus cssubicus, Ranunculus acer), Floricică de pe lac, Linuță (Ranunculus repens), Buruiană de friguri, Buruiană amară (Ranunculus sceleratus), Călci (Ranunculus bulbosus, Caltha alpina, Caltha plaustris), Volbură de pe luncă, Volbură galbenă (Trollius europaeus), Ciucurel (Aquilegia vulgaris), Omeag (Aconitum moldavicum, Aconitum cammarum, Aconitum variegatum, Aconitum napellus. Aconitum lycoctonum), Orbanț (Actea spicata) Familia Papaveracee. Mac roșu, Mac puturos, Mac sălbatic, Mac de câmp (Papaver rhoeas, Papaver hibridum), Rostopastă, Buruiană de creastă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
an la altul, proces ce a început în anii ’70 odată cu inițierea construcției șoselei Transfăgărășene, ridicându-se de atunci încoace numeroase edificii pe chiar terenul rezervației care se întinde pe nu mai puțin de 180 de hectare. După 1990 pe lunca râului Bâlea în zona Glăjărie a apărut un adevărat sat de vacanță, s-au construit deja prin concesionări de teren, peste 40 case montane. Dincolo, la est de coama Bâlii este organizată o altă rezervație naturală, Valea Arpășelului, proprietate a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pășunat în Fruntea Malului, cumpărată, pentru care există decizia de întabulare în C.F. Nr 671/1936, - teren pentru local școală primară C.F. 43 top 41 cumpărat de comună încă din 1870, - terenul pe care s-a aflat Cârciuma Comunală în Luncă, pe care în prezent se află Localul Școlii Generale. Proprietate a comunei dinainte de 1870. - Moara Comunală și Joagărul construite în 1878 cumpărate dela groful Teleky în 1901, Decizia de întabulare 4487/1904. Satul Sreza deține în proprietate următoarele terenuri: - pășune
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în primire la 3.11.1929 - arabil, pentru terenul de sport, la Gura Pârâului 3 jugăre - prin reforma din 1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3 jugăre - prin reforma agrară. - fânaț, Mlăcile, 142 jug., Lunca din Braniște 600 stj., Prundu dintre sate 1200 stj., Gura Pajiștilor, pentru tauri, 9 jug., Arinii Morii, 2 jug., La Moara din jos de sat, 800 stj., Grădina Ocolului Silvic 1200 stj., - prin reforma agrară 1922. - intravilan în Tinărog, Grădină
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de preferință. Una din acestea era și prelucrarea artistică a lemnului. Primele două familii de țigani Ursu, din Țara Românească, Jiga din Pianu de Jos-județul Alba, au venit aci și si-au construit inițial bordeiele, unul «Pe Laita», celălalt în «Lunca Plăiașului». Au mai fost și alte familii de țigani ce la început se țineau mai departe de sat, «La Ghețari», în «Lunca Oveselor», la «Stejari» sau pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pianu de Jos-județul Alba, au venit aci și si-au construit inițial bordeiele, unul «Pe Laita», celălalt în «Lunca Plăiașului». Au mai fost și alte familii de țigani ce la început se țineau mai departe de sat, «La Ghețari», în «Lunca Oveselor», la «Stejari» sau pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din lemn foarte necesare localnicilor, ca linguri, fuse, suveici, corfe, țecheri, cheltee, roabe, mături, cozi de sape, de coase sau de hârșee, furci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stăpânii de latifundii, de terenuri, de păduri cu toate ale lor, proprietarul tuturor bunurilor s-a făcut pe sine, și proprietarul morilor ce se așezau și se înmulțeau pe râu. Morile consemnate în documente erau numai ale grofului Teleky. Pe luncă în jos, la nord de Streza, așa cam la jumătatea drumului dintre Streza și Cârța au existat cu secole în urmă două mori, amplasate una lângă alta. Astăzi se mai păstrează acolo numai două izvoare cu apă curată ca lacrima
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din 1922, prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 319 publicat în Monitorul Oficial nr. 70 din 23 martie 1925. A fost luată în primire de primarul de atunci, Titu Căpățână prin procesul verbal din 20 august 1928, odată cu grădina și lunca comunală în suprafață de 1 jugăr și 1520 stânjeni pătrați conform Nr. Top de la 315 la 337. A fost dată în arendă în condiții diverse până în anul 1949, când a fost preluată de statul totalitar comunist. În vara anului 1963
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prin anul 1938. Au funcționat asemenea teascuri de ulei în Streza, și au rămas în memoria colectivă cam următoarele: - pisălugul lui Ilie Folea așezat pe iaz din sus de Constantin Folea. - pisălugul lui Ion Matei Oana (casa notarului Oana) în luncă, între sate pe care le-a mutat la un moment dat din jos de sat. - pisălugul lui Nicolae Folea, așezat tot pe iaz din jos de sat. - pisălugele lui Laurian Scorobeț, tot pe iaz și tot din jos de sat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
au practicat-o cu pricepere, ba la un moment dat din Cârțișoara au fost recrutați specialiști localnici pentru deschiderea unor alte glăjării în alte părți ale Transilvaniei, ca de exemplu la Micfalău în actualul județ Covasna. Fabrica de sticlă de pe lunca râului Bâlea a fost construită în jurul anului 1781 și a funcționat mai bine de o sută de ani, până în 1884 când a fost mistuită de un incendiu devastator fără să mai fie refăcută vreodată. Dispariția ei se datorește și faptului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]