6,587 matches
-
punct similar la fierberea apei (punctul de evaporare al apei), deși când această determinare se face cu o precizie ridicată se observă o variație a acestui punct în funcție de presiunea atmosferică. În momentul în care se îndepărta termometrul de vapori, nivelul mercurului creștea puțin. Acest fenomen se poate explica prin răcirea și contractarea rapidă a sticlei, iar Celsius susținea că nivelul coloanei de mercur la fierberea apei este proporțional cu înălțimea barometrului. Când Celsius a decis să folosească propria scară de temperatură
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
o variație a acestui punct în funcție de presiunea atmosferică. În momentul în care se îndepărta termometrul de vapori, nivelul mercurului creștea puțin. Acest fenomen se poate explica prin răcirea și contractarea rapidă a sticlei, iar Celsius susținea că nivelul coloanei de mercur la fierberea apei este proporțional cu înălțimea barometrului. Când Celsius a decis să folosească propria scară de temperatură, el a ales punctul de fierbere al apei pure la 0 °C și punctul de topire al gheții la 100 °C, invers
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
C, invers decât le alegem astăzi. Un an mai târziu fizicianul francez Jean-Pierre Cristin a propus versiunea inversată a scării, cu punctul de îngheț la 0 °C și punctul de fierbere la 100 °C, denumind-o "scară centigradă". Termometrele cu mercur au fost utilizate de decenii, fiind utilizate în cadrul centrelor medicale, dar și cu uz casnic. Cu toate acestea, toxicitatea mercurului în cazul în care termometrul se sparge a făcut ca mercurul să fie înlocuit de alcool sau produși distilați ai
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
cu punctul de îngheț la 0 °C și punctul de fierbere la 100 °C, denumind-o "scară centigradă". Termometrele cu mercur au fost utilizate de decenii, fiind utilizate în cadrul centrelor medicale, dar și cu uz casnic. Cu toate acestea, toxicitatea mercurului în cazul în care termometrul se sparge a făcut ca mercurul să fie înlocuit de alcool sau produși distilați ai petrolului, precum si termometre pe baza de aliaje de galinstan. Termometrele cu mercur sunt folosite ocazional în domeniul medical fiind mai
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
la 100 °C, denumind-o "scară centigradă". Termometrele cu mercur au fost utilizate de decenii, fiind utilizate în cadrul centrelor medicale, dar și cu uz casnic. Cu toate acestea, toxicitatea mercurului în cazul în care termometrul se sparge a făcut ca mercurul să fie înlocuit de alcool sau produși distilați ai petrolului, precum si termometre pe baza de aliaje de galinstan. Termometrele cu mercur sunt folosite ocazional în domeniul medical fiind mai exacte decât cele cu alcool, iar aplicațiile sale științifice încă îi
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
și cu uz casnic. Cu toate acestea, toxicitatea mercurului în cazul în care termometrul se sparge a făcut ca mercurul să fie înlocuit de alcool sau produși distilați ai petrolului, precum si termometre pe baza de aliaje de galinstan. Termometrele cu mercur sunt folosite ocazional în domeniul medical fiind mai exacte decât cele cu alcool, iar aplicațiile sale științifice încă îi permite utilizarea. Cu toate acestea, până în anul 2020 se dorește eliminarea mercurului din dispozitivele medicale sau casnice care au în compoziție
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
termometre pe baza de aliaje de galinstan. Termometrele cu mercur sunt folosite ocazional în domeniul medical fiind mai exacte decât cele cu alcool, iar aplicațiile sale științifice încă îi permite utilizarea. Cu toate acestea, până în anul 2020 se dorește eliminarea mercurului din dispozitivele medicale sau casnice care au în compoziție acest metal, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Barometrul este instrumentul de măsură a presiunii atmosferice; principiul de bază al unui barometru pe baza de mercur este acela al acțiunii presiunii atmosferice
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
până în anul 2020 se dorește eliminarea mercurului din dispozitivele medicale sau casnice care au în compoziție acest metal, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Barometrul este instrumentul de măsură a presiunii atmosferice; principiul de bază al unui barometru pe baza de mercur este acela al acțiunii presiunii atmosferice asupra unei suprafețe de mercur din interiorul unui rezervor, care este echilibrată de către greutatea unei coloane de mercur din interiorul unui tub de sticlă. Barometrele pe baza de mercur pot fi clasificate în 2
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
casnice care au în compoziție acest metal, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Barometrul este instrumentul de măsură a presiunii atmosferice; principiul de bază al unui barometru pe baza de mercur este acela al acțiunii presiunii atmosferice asupra unei suprafețe de mercur din interiorul unui rezervor, care este echilibrată de către greutatea unei coloane de mercur din interiorul unui tub de sticlă. Barometrele pe baza de mercur pot fi clasificate în 2 categorii principale: Presiunea atmosferică a fost măsurată pentru prima dată în
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
este instrumentul de măsură a presiunii atmosferice; principiul de bază al unui barometru pe baza de mercur este acela al acțiunii presiunii atmosferice asupra unei suprafețe de mercur din interiorul unui rezervor, care este echilibrată de către greutatea unei coloane de mercur din interiorul unui tub de sticlă. Barometrele pe baza de mercur pot fi clasificate în 2 categorii principale: Presiunea atmosferică a fost măsurată pentru prima dată în anul 1643 de către fizicianul italian Evangelista Torricelli, asociat al lui Galileo Galilei. Acesta
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
unui barometru pe baza de mercur este acela al acțiunii presiunii atmosferice asupra unei suprafețe de mercur din interiorul unui rezervor, care este echilibrată de către greutatea unei coloane de mercur din interiorul unui tub de sticlă. Barometrele pe baza de mercur pot fi clasificate în 2 categorii principale: Presiunea atmosferică a fost măsurată pentru prima dată în anul 1643 de către fizicianul italian Evangelista Torricelli, asociat al lui Galileo Galilei. Acesta a umplut tuburi de sticlă de 1,2 m lungime cu
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
pot fi clasificate în 2 categorii principale: Presiunea atmosferică a fost măsurată pentru prima dată în anul 1643 de către fizicianul italian Evangelista Torricelli, asociat al lui Galileo Galilei. Acesta a umplut tuburi de sticlă de 1,2 m lungime cu mercur și le-a introdus capătul într-o cuvă cu mercur. Acesta a observat faptul că mercurul nu părăsește complet tubul, fiind încă prezent la aproape 30 inchi (76 cm) deasupra mercurului din cuvă, având încă spațiu deasupra (cu toate ca acesta varia
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
fost măsurată pentru prima dată în anul 1643 de către fizicianul italian Evangelista Torricelli, asociat al lui Galileo Galilei. Acesta a umplut tuburi de sticlă de 1,2 m lungime cu mercur și le-a introdus capătul într-o cuvă cu mercur. Acesta a observat faptul că mercurul nu părăsește complet tubul, fiind încă prezent la aproape 30 inchi (76 cm) deasupra mercurului din cuvă, având încă spațiu deasupra (cu toate ca acesta varia de la o zi la alta); spațiul neocupat a fost denumit
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
anul 1643 de către fizicianul italian Evangelista Torricelli, asociat al lui Galileo Galilei. Acesta a umplut tuburi de sticlă de 1,2 m lungime cu mercur și le-a introdus capătul într-o cuvă cu mercur. Acesta a observat faptul că mercurul nu părăsește complet tubul, fiind încă prezent la aproape 30 inchi (76 cm) deasupra mercurului din cuvă, având încă spațiu deasupra (cu toate ca acesta varia de la o zi la alta); spațiul neocupat a fost denumit ca și vid Torricellian, iar în
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
tuburi de sticlă de 1,2 m lungime cu mercur și le-a introdus capătul într-o cuvă cu mercur. Acesta a observat faptul că mercurul nu părăsește complet tubul, fiind încă prezent la aproape 30 inchi (76 cm) deasupra mercurului din cuvă, având încă spațiu deasupra (cu toate ca acesta varia de la o zi la alta); spațiul neocupat a fost denumit ca și vid Torricellian, iar în 1644, Torricelli și-a prezentat o lucrare pentru explicarea experimentelor sale utilizând „argento vivo” (mercur
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
mercurului din cuvă, având încă spațiu deasupra (cu toate ca acesta varia de la o zi la alta); spațiul neocupat a fost denumit ca și vid Torricellian, iar în 1644, Torricelli și-a prezentat o lucrare pentru explicarea experimentelor sale utilizând „argento vivo” (mercur), demonstrând faptul că a descoperit presiunea atmosferică și atestarea barometrului, dispozitiv care să măsoare această presiune. Compușii mercurici au fost utilizați în tratamentele dermatologice; un produs numit "Apa lui Soliman", întrebuințată în eliminarea pistruilor și a negilor, era constituită din
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
demonstrând faptul că a descoperit presiunea atmosferică și atestarea barometrului, dispozitiv care să măsoare această presiune. Compușii mercurici au fost utilizați în tratamentele dermatologice; un produs numit "Apa lui Soliman", întrebuințată în eliminarea pistruilor și a negilor, era constituită din mercur, iar utilizatorii acestui produs își distrugeau pielea, își diminuau gingiile (parodontoză), și provocau căderea dinților. Mercurul a fost utilizat în scop terapeutic datorită efectelor sale antisifilitice și antiinflamatoare. Ca și agent anti-sifilitic este binecunoscut din punct de vedere istoric, fiind
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
Compușii mercurici au fost utilizați în tratamentele dermatologice; un produs numit "Apa lui Soliman", întrebuințată în eliminarea pistruilor și a negilor, era constituită din mercur, iar utilizatorii acestui produs își distrugeau pielea, își diminuau gingiile (parodontoză), și provocau căderea dinților. Mercurul a fost utilizat în scop terapeutic datorită efectelor sale antisifilitice și antiinflamatoare. Ca și agent anti-sifilitic este binecunoscut din punct de vedere istoric, fiind observată rata scăzuta a infecțiilor cu sifilis și uzul din ce în ce mai diminuat al mercurului în acest scop
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
provocau căderea dinților. Mercurul a fost utilizat în scop terapeutic datorită efectelor sale antisifilitice și antiinflamatoare. Ca și agent anti-sifilitic este binecunoscut din punct de vedere istoric, fiind observată rata scăzuta a infecțiilor cu sifilis și uzul din ce în ce mai diminuat al mercurului în acest scop. Dietilmercurul a fost utilizat în tratarea sifilisului în 1887 sub forma injectabilă, însă acțiunea sa asupra SNC a determinat stoparea acestor tratamente. În jurul anului 1913, au fost folosite diuretice pe baza de compuși organici ai mercurului, care
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
al mercurului în acest scop. Dietilmercurul a fost utilizat în tratarea sifilisului în 1887 sub forma injectabilă, însă acțiunea sa asupra SNC a determinat stoparea acestor tratamente. În jurul anului 1913, au fost folosite diuretice pe baza de compuși organici ai mercurului, care au fost eliberate pe piață mai mult de 30 de ani. Mercurul este de asemenea utilizat în cadrul lucrărilor dentare (plombe în special), în unele antiseptice sau în substanțele conservante din vaccine. Stomatologia folosește mai mult de 100 tone de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
1887 sub forma injectabilă, însă acțiunea sa asupra SNC a determinat stoparea acestor tratamente. În jurul anului 1913, au fost folosite diuretice pe baza de compuși organici ai mercurului, care au fost eliberate pe piață mai mult de 30 de ani. Mercurul este de asemenea utilizat în cadrul lucrărilor dentare (plombe în special), în unele antiseptice sau în substanțele conservante din vaccine. Stomatologia folosește mai mult de 100 tone de mercur în fiecare an în cadrul restaurărilor dentare; personalul stomatologic este expus acestui metal
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
care au fost eliberate pe piață mai mult de 30 de ani. Mercurul este de asemenea utilizat în cadrul lucrărilor dentare (plombe în special), în unele antiseptice sau în substanțele conservante din vaccine. Stomatologia folosește mai mult de 100 tone de mercur în fiecare an în cadrul restaurărilor dentare; personalul stomatologic este expus acestui metal prin contactul sau manipularea metalului, precum și inhalarea și aspirarea vaporilor mercurici. Cel puțin 10% din cabinetele stomatologice din SUA au un conținut mercuric în atmosferă de 0,05
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
metal prin contactul sau manipularea metalului, precum și inhalarea și aspirarea vaporilor mercurici. Cel puțin 10% din cabinetele stomatologice din SUA au un conținut mercuric în atmosferă de 0,05 mg per m. În 2008, Danemarca a interzis amalgamul dentar din mercur, cu excepția plombelor de suprafață pentru molarii masticanți în dentiția permanentă (adultă). Mercurul este întrebuințat pe scară largă în fabricarea rimelului (thiomersal), pentru a prelungi termentul de expirare, având efect antibacterian. În anul 2008, Minnesota a devenit primul stat american care
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
Cel puțin 10% din cabinetele stomatologice din SUA au un conținut mercuric în atmosferă de 0,05 mg per m. În 2008, Danemarca a interzis amalgamul dentar din mercur, cu excepția plombelor de suprafață pentru molarii masticanți în dentiția permanentă (adultă). Mercurul este întrebuințat pe scară largă în fabricarea rimelului (thiomersal), pentru a prelungi termentul de expirare, având efect antibacterian. În anul 2008, Minnesota a devenit primul stat american care a interzis orice produs care conținea mercur. Clorura de mercur era utilizată
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
masticanți în dentiția permanentă (adultă). Mercurul este întrebuințat pe scară largă în fabricarea rimelului (thiomersal), pentru a prelungi termentul de expirare, având efect antibacterian. În anul 2008, Minnesota a devenit primul stat american care a interzis orice produs care conținea mercur. Clorura de mercur era utilizată în dezinfectarea scutecelor până în anii 1950, când s-a descoperit că provoacă acrodinie la copii sensibili. Mercurocromul a fost utilizat în tratarea tăieturilor minore în SUA până în 1998, când FDA a declarat că „nu este
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]