6,536 matches
-
pătrundă în curtea casei miresei, unde dolieșul mirelui spune: Dolieșul miresei răspunde: Dolieșul mirelui accepta cele cerute și spune: În acest moment se prezintă nuntașilor o mireasă falsă de obicei o bătrână din sat deghizata. Nuntașii protestează și este adusă mireasă, rostindu-se de către "givăr" următoarele: Muzică cântă "Mulți ani trăiască", iar mireasă este adusă în fața nuntașilor în curte(ocol). Aici pe o masă frumos aranjată se află o găleată de lemn(șofei) cu apă sfințită și un buchet de busuioc
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
Dolieșul mirelui accepta cele cerute și spune: În acest moment se prezintă nuntașilor o mireasă falsă de obicei o bătrână din sat deghizata. Nuntașii protestează și este adusă mireasă, rostindu-se de către "givăr" următoarele: Muzică cântă "Mulți ani trăiască", iar mireasă este adusă în fața nuntașilor în curte(ocol). Aici pe o masă frumos aranjată se află o găleată de lemn(șofei) cu apă sfințită și un buchet de busuioc. Mireasă stropește simbolic nuntașii cu acest buchet înmuiat în apă, învârtindu-se
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
rostindu-se de către "givăr" următoarele: Muzică cântă "Mulți ani trăiască", iar mireasă este adusă în fața nuntașilor în curte(ocol). Aici pe o masă frumos aranjată se află o găleată de lemn(șofei) cu apă sfințită și un buchet de busuioc. Mireasă stropește simbolic nuntașii cu acest buchet înmuiat în apă, învârtindu-se de trei ori în jurul mesei și pe sub mâna "givărului" la fiecare colț de masă, după care se așază lângă mire între "nânaș și nânașa". Au loc mai multe orații
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
givărului" la fiecare colț de masă, după care se așază lângă mire între "nânaș și nânașa". Au loc mai multe orații: Toți uspecionii sunt invitați la mese, unde mănâncă, beau, cântă, joaca și își petrec în voia inimii. Urmează "jocul miresei" pe bani. Imediat după acest dans al miresei la care participă toți uspecionii pe rând(un dans foarte scurt de câteva zeci de secunde pentru fiecare), urmează "să se strige cinstele". Se petrece până a doua zi dimineață când mirele
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
se așază lângă mire între "nânaș și nânașa". Au loc mai multe orații: Toți uspecionii sunt invitați la mese, unde mănâncă, beau, cântă, joaca și își petrec în voia inimii. Urmează "jocul miresei" pe bani. Imediat după acest dans al miresei la care participă toți uspecionii pe rând(un dans foarte scurt de câteva zeci de secunde pentru fiecare), urmează "să se strige cinstele". Se petrece până a doua zi dimineață când mirele și mireasă sunt lăsați să se odihnească împreună
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
bani. Imediat după acest dans al miresei la care participă toți uspecionii pe rând(un dans foarte scurt de câteva zeci de secunde pentru fiecare), urmează "să se strige cinstele". Se petrece până a doua zi dimineață când mirele și mireasă sunt lăsați să se odihnească împreună, iar uspecionii pleacă pe la casele lor, pentru a se reîntâlnii în după-amiaza aceleași zile, continuând petrecerea la casa mirelui.
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
turcii și tătarii jefuiesc crunt Moldova. După cum menționează cronicarul Macarie în letopisețul său: ""Oastea barbarilor purta război crunt cu Moldovlahia, prădând casele și înveselindu-se cu prăzi. Atunci și preafrumoasa cetate a Sucevei s-a supus turcilor și ca o mireasă împodobită, ca o roabă au rușinat-o... Turcii au pus mâna pe bogățiile domnilor și pe râuri de averi. De acolo s-a întors ca mare învingător, acel trufaș stăpânitor al turcilor și s-a dus la cetatea împărătească, lăsând
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
fost destul de inteligentă pentru a nu împiedica încercarea lui Henric de anulare a căsătoriei. Întrebată, ea a mărturisit că acestă căsătorie nu a fost niciodată consumată. Henric a declarat că intra în cameră în fiecare noapte și își săruta noua mireasa pe frunte înainte de culcare. Toate impedimente în calea unei anulări au fost astfel înlăturate. Căsătoria a fost dizolvată iar Anne a primit titlul de "Sora Regele" și Castelul Hever, fosta reședință a familiei Boleyn. Cromwell, între timp, a căzut în
Henric al VIII-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300136_a_301465]
-
obiceiurile legate de momentele esențiale din viața omului: nașterea, nunta, moartea. Amintim în acest sens: “punerea ursătorilor” sau “ploconul moșilor”, în legătură cu nașterea; pețitul, logodna, chemarea, bărbieritul mirelui, bradul, schimburile de daruri, ”orația mare”, “orația darurilor”, “iertăciunile”, “cântecele de despărțire”, “dezvelitul miresii” și multe altele, în legătură cu nunta; “cântatul mortului” (jeluirea), Cântecul Zorilor(“Zorile”), Cântecul bradului (“Zorile bradului”), “statul”, toiagul, priveghiul, “podurile”, pomana, ”izvorul”, în legătură cu moartea. De asemenea, foarte bine păstrate sunt hora satului și nedeia. Hora începe de obicei cu “Hora de
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
așteptarea primăverii este un obicei legat de învierea timpului anual. La acest ritual participa feciorii și fete care poartă diferite măști, care parodiază în principal nuntă și logodna. Măștile sunt animaliere (urs, lup) și umane (doctor, ghicitor, preot, țigan, mire, mireasa), confecționate după imaginația fiecăruia. Această perioadă de distracții se încheie în așa numita "miercure cenușie", în data de 21 februarie, odată cu intrarea în Postul Paștelui cu organizarea unui Bal de Farsang . Petrecerea de Farsang își are originea într-un ritual
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
onoare și îi însoțeau pe miri, pe tot parcursul ceremoniei nunții. În dimineața nunții alaiul se formează de la casa mirelui, de unde, în frunte cu un staroste numit colăcar, deoarece poartă un colac și o ploscă cu jinars, pornesc spre casa miresei. La poarta miresei drumul este blocat de alaiul acesteia, condus și el de un staroste. Între cei doi „conducători de oști” se desfășoară un dialog vesel, care se termină cu o pace marcată de ciocnitul celor două ploști cu ginars
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
însoțeau pe miri, pe tot parcursul ceremoniei nunții. În dimineața nunții alaiul se formează de la casa mirelui, de unde, în frunte cu un staroste numit colăcar, deoarece poartă un colac și o ploscă cu jinars, pornesc spre casa miresei. La poarta miresei drumul este blocat de alaiul acesteia, condus și el de un staroste. Între cei doi „conducători de oști” se desfășoară un dialog vesel, care se termină cu o pace marcată de ciocnitul celor două ploști cu ginars, după care toți
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de alaiul acesteia, condus și el de un staroste. Între cei doi „conducători de oști” se desfășoară un dialog vesel, care se termină cu o pace marcată de ciocnitul celor două ploști cu ginars, după care toți pornesc spre casa miresei. Colăcarii cer apoi mireasa: "„Cu vreo două trei cuvinte Care-n carte nu sunt scrise Dar trebuie aicea zise...”". În acest timp muzicanții cântă și alaiul, în frunte cu mirii, nașii și colăcarul, se îndreaptă spre biserică unde are loc
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
și el de un staroste. Între cei doi „conducători de oști” se desfășoară un dialog vesel, care se termină cu o pace marcată de ciocnitul celor două ploști cu ginars, după care toți pornesc spre casa miresei. Colăcarii cer apoi mireasa: "„Cu vreo două trei cuvinte Care-n carte nu sunt scrise Dar trebuie aicea zise...”". În acest timp muzicanții cântă și alaiul, în frunte cu mirii, nașii și colăcarul, se îndreaptă spre biserică unde are loc cununia. De obicei, nunta
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
alaiul, după cununie, era primit cu o chiuitură de soacra mare: "„Bine-mi pare ca-ți vinit Că de mult v-am tăt dorit”". Mai nou, nunta este făcută la Căminul Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre al miresei, care era descărcat în fața nuntașilor pentru ca aceștia să fie martori la mulțimea țesăturilor și cusăturilor aduse de mireasă. Nuntașii intră apoi la masă și începe petrecerea, acompaniată de taraful de ceterași, la cântec și la joc. Un moment important este
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de mult v-am tăt dorit”". Mai nou, nunta este făcută la Căminul Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre al miresei, care era descărcat în fața nuntașilor pentru ca aceștia să fie martori la mulțimea țesăturilor și cusăturilor aduse de mireasă. Nuntașii intră apoi la masă și începe petrecerea, acompaniată de taraful de ceterași, la cântec și la joc. Un moment important este atunci când socăcița aduce o găină împodobită cu struț, pe care urmează să o dea la naș. Pornind de la
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
cum ar fi: Cleja, Faraoani, Galbeni etc., obicei larg răspândit și în spațiul transilvan. După logodnă se alegeau nașii și se fixa data nunții. Nunțile în Somușca aveau loc înainte vreme „în două părți”, atât la mire cât și la mireasă. Înaintea nunții tinerii își alegeau „chemătorii”. Fiecare dintre ei purta semne distinctive, individualizându-se prin floarea de la pălărie și botele înflorate de statura lor. Botele de la mireasă se deosebeau de cele de la mire prin șervetul care era legat în vârful
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
aveau loc înainte vreme „în două părți”, atât la mire cât și la mireasă. Înaintea nunții tinerii își alegeau „chemătorii”. Fiecare dintre ei purta semne distinctive, individualizându-se prin floarea de la pălărie și botele înflorate de statura lor. Botele de la mireasă se deosebeau de cele de la mire prin șervetul care era legat în vârful acestora. Floarea de la pălăria chemătorilor era făcută din spice de grâu sau de orz având împletite între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
cele de la mire prin șervetul care era legat în vârful acestora. Floarea de la pălăria chemătorilor era făcută din spice de grâu sau de orz având împletite între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum bărbătesc la mire și rochie albă de mireasă. Odinioară, straiele pe care le purtau mirele și mireasa erau destinate unei unice folosințe
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum bărbătesc la mire și rochie albă de mireasă. Odinioară, straiele pe care le purtau mirele și mireasa erau destinate unei unice folosințe, unei singure ocazii, cea a nunții, fiind special pregătite pentru acest eveniment. După oficierea serviciului religios, alaiul de nuntași se întorcea acasă, unde li se arunca
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum bărbătesc la mire și rochie albă de mireasă. Odinioară, straiele pe care le purtau mirele și mireasa erau destinate unei unice folosințe, unei singure ocazii, cea a nunții, fiind special pregătite pentru acest eveniment. După oficierea serviciului religios, alaiul de nuntași se întorcea acasă, unde li se arunca înaintea mirilor cu apă, vin, grâu, după care nuntașii
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
special pregătite pentru acest eveniment. După oficierea serviciului religios, alaiul de nuntași se întorcea acasă, unde li se arunca înaintea mirilor cu apă, vin, grâu, după care nuntașii se așezau la masă. În timp ce la casa mirelui începeau pregătirile pentru aducerea miresei, la casa miresei avea loc “înhobotatul” acesteia. Urma apoi “deshobotatul” miresei. În cadrul ceremonialului specific de nuntă “era adusă apoi găina” și avea loc strângerea darurilor. Pe tot parcursul nunții se rosteau strigături. O dată cu încheierea nunții, pentru tânăra soție și tânărul
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
acest eveniment. După oficierea serviciului religios, alaiul de nuntași se întorcea acasă, unde li se arunca înaintea mirilor cu apă, vin, grâu, după care nuntașii se așezau la masă. În timp ce la casa mirelui începeau pregătirile pentru aducerea miresei, la casa miresei avea loc “înhobotatul” acesteia. Urma apoi “deshobotatul” miresei. În cadrul ceremonialului specific de nuntă “era adusă apoi găina” și avea loc strângerea darurilor. Pe tot parcursul nunții se rosteau strigături. O dată cu încheierea nunții, pentru tânăra soție și tânărul soț începea o
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
nuntași se întorcea acasă, unde li se arunca înaintea mirilor cu apă, vin, grâu, după care nuntașii se așezau la masă. În timp ce la casa mirelui începeau pregătirile pentru aducerea miresei, la casa miresei avea loc “înhobotatul” acesteia. Urma apoi “deshobotatul” miresei. În cadrul ceremonialului specific de nuntă “era adusă apoi găina” și avea loc strângerea darurilor. Pe tot parcursul nunții se rosteau strigături. O dată cu încheierea nunții, pentru tânăra soție și tânărul soț începea o nouă etapă din viață. În ceea ce privește ceremoniile funerare, acestea
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
ducă cununa, pe cap, până la gazdă acasă. Ea era fie drăguța flăcăului gazdei, fie una dintre neamurile gazdei, fiind dinainte numită de gazdă să aducă cununa. Fata, întruchipând rodnicia câmpului și perpetuarea speciei umane, trebuia să fie curată ca o mireasă: „Cine duce cununa/ Curată-i ca lumina". Cununa, ca obiect ritual, reprezintă puterea pământului de pe care s-a strâns recolta și implică posibilitatea refertilizării magice a acestui pământ: pentru aceasta cununa trebuia purtată de o fecioară - reprezentând idealul de puritate
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]