6,924 matches
-
statura medie a unui om, prin care puteai înainta doar în șir indian: unul în spatele celuilalt. Fuseseră săpate sub liziera unei plantații de salcâmi. Era greu atât să cobori în ele, dar mai ales să ieși afară. Jos era o mizerie de nedescris: pământul mocirlos și cleios chiftea sub picioarele noastre, fiind acoperit de o mulțime de ambalaje: cutii de conserve de toate mărimile, hârtii de împachetat, sticle de toate dimensiunile și formele, batiste mototolite, mănuși desperecheate, pantofiori de copii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pierdut. Așa că Liviucă, la vârsta de aproape un an, a fost chemat la Iisus, de multă vreme făcând parte din ceata îngerilor Domnului. La Tîrgu Neamț, tata a închiriat o locuință cu o curte mare plină de bălării. Lipsuri, foamete, mizerie cumplită: Ochii tuturor spre Tine nădăjduiesc și Tu le dai lor hrană la bună vreme. (Psalm 144:15) Se părea că suntem sortiți cu toții pieirii și că nu mai există nicio șansă de supraviețuire. Dar, deodată, parcă ceva începuse să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de mâncare și cu pâine. Și mie mi-a fost greu la început, crede-mă! Am plâns și m-am zbătut și după un timp m-am obișnuit și nu am mai luat în seamă toate aceste lucruri urâte, toată mizeria asta. Știi? Mă gândeam că sunt și ei niște oameni bătrâni, neputincioși, suferinzi. Că și lor le pare rău să ne facă viața grea, dar că nu e din vina lor, sunt bolnavi. Iartă-i! Antonia, mulțumesc, Antonia. Ești atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
din întunericul pământului. Aveau și ei o cămăruță prin ferestrele căreia pătrundea, în sfârșit, nestingherită, lumina soarelui. De câteva ori firul epic se rupe, pentru că naratorul rememorează scene din vremea când trăiau bunicii. Niște oameni vrednici, dar războiul, seceta și mizeria le întunecaseră viața. Smulsă parcă din romanele lui Zaharia Stancu este scena în care bunicul din partea tatălui, ajuns la 92 de ani (după ce a crescut 18 copii), se află într-o situație umilitoare. Foamea îl sleise complet. Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
trasee diferite, și am putut vedea cine lucrează (și la portofel...) peste hotare. Oameni aflați la granița analfabetismului, cu un picior în animalitate, care vorbesc în cuvinte pe care hârtia nu le-ar suporta defel, care se îmbată și fac mizerie în autocar... Oameni certați cu civilizația, cu bunul simț. Știați că diplomații, înainte de a pleca la post afară, fac un stagiu de 2 ani în centrală, unde învață cultura și civilizația țării în care vor pleca, limba țării respective, ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pregătire, pentru anul editorial 2003, am în faza finală un Dicționar al poeților români de azi, iar pentru Editura Profile Publishing am în lucru ediția a doua a monografiei Dimitrie Stelaru. Fănuș Neagu Am muncit din răsputeri să scap de mizeriile proletcultismului. Am fost strâns legat de Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Băeșu, Raicu, Cosașu, Grigore Hagiu ș.a. Nu-mi fac bilanțul. Poate, numai uneori, când mi-e frică de moarte A.B.Sunteți directorul Teatrului Național din București, stimate Fănuș Neagu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fii, într-o oarecare măsură, proletcultist. În volumul meu de debut sunt doar două povestiri bune, restul sunt niște chestii ratate, dar simțeam că zestrea primită de la părinți, de la strămoși, trebuia dezvoltată. Am muncit din răsputeri să scap de toate mizeriile proletcultismului. A.B.Ce prietenii v-au marcat în viață? Foarte multe. Nu pot să amintesc decât puține nume, nu am avea spațiu pentru toate, am fost strâns legat de Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Băieșu, Raicu, Cosașu, Grigore Hagiu ș.a.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Astăzi, un prozator, ca să trăiască decent, trebuie să aibă un tată moșier sau fabricant, pentru că proza este o osândă, nu o desfătare. Ca să scrii 6-7 ore pe zi, să citești apoi 2-3 ore, trebuie să fii rupt de realitate, de mizeriile cotidiene, să nu-ți pese de nimic, doar să scrii. Cred că, la ora actuală, literatura noastră este în pragul nenorocirii. Neajutată de stat, nu se mai poate descurca. Într-o țară mică, așa cum este România, într-o țară hărțuită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
este suficient? - Ce-ai mai vrea? - Nimic! Doar că... Mai spuneai ceva și de foc! - Da! Focul este un alt important element purificator! - Adică? - Te-ai întrebat vreodată de ce dau foc oamenii la toate resturile vegetale primăvara? - Ca să scape de mizeria din curte? - La prima vedere, da. Dar nu doar atât: pentru că resturile se transformă în cenușă... aceasta, cu ajutorul apei intră în pământ, pământul se revigorează... Începi să prinzi șpilul? - Adică pământul se purifică? - Tu ai spus-o de data aceasta
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
să fim cazați într-un complex sportiv ale cărui cămine erau într-o stare de degradare și neîngrijire ce m-au speriat încă din primele momente. La Belapur am ajuns pe lumină - impresie excelentă, la Pune am ajuns pe întuneric - mizeria era la ea acasă: pereții murdari, pătați de sânge, uși la fel de murdare și sparte, cu două-trei rânduri de lacăte înțepenite de rugină, camera... cu opt paturi de fier dotate cu niște saltele negre ce-mi repugnau, pe jos alte saltele
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
anti‑ sistem. A.M.P. : Da, sunt antisistem. V.A. : Sistemul care e instalat acum ? A.M.P. : Ei sunt în primul rând antipartidele acestea. În ianuarie 2012 s-a strigat de la bun început, dacă vă adu‑ ceți aminte, „USL, PDL, aceeași mizerie !“. V.A. : După aceea am văzut și un documentar foarte inte‑ resant. Nu știu dacă l-ați văzut, este un documentar pro‑ iectat la un festival în primăvară despre toată mizeria cu guvernarea, cu manifestările din ianuarie 2012, inclusiv cu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
început, dacă vă adu‑ ceți aminte, „USL, PDL, aceeași mizerie !“. V.A. : După aceea am văzut și un documentar foarte inte‑ resant. Nu știu dacă l-ați văzut, este un documentar pro‑ iectat la un festival în primăvară despre toată mizeria cu guvernarea, cu manifestările din ianuarie 2012, inclusiv cu unii care făceau agitație pe stradă și erau năimiți de un post de televiziune. Foarte interesant documentarul ! A.M.P. : Bun, unii au fost năimiți de Antena 3, să zicem. Dar a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Dan Voiculescu de la Antena 3. Și aranjau ca la televizi‑ une să apară numai ei cu sloganurile lor. Pe trotuarul de vizavi, în față la Arhitectură, erau ONG-urile noastre. Iar ONG-urile aveau sloganuri de genul „USL, PDL, aceeași mizerie !“, despre care acum aflăm că erau indicații să nu apară la televiziune, la Antena 3. Dar, din fericire, era televiziunea Realitatea, care și atunci, și astă-toamnă, cu Roșia Montană, a fost unica televiziune ce a dat pe post. Așa a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lor acasă.” Cu privire la manifestările din 2003 editorialistul spune: „Caracterul pompos al acestor manifestări a cam venit în contradicție cu realitatea, mai bine zis cu luxul în care se lăfăiesc puținii căptușiți peste noapte cu averi de neînchipuit,cât și cu mizeria în care se zbate majoritatea absolută a populației. Dar contrastele sociale în asemenea cazuri festiviste nu contează. Principalul e că lumii i se oferă fericita ocazie de a se manifesta, de a-și exprima bucuria, entuziasmul, dragostea și, principalul, adeziunea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trup; în timp ce colegii lor de la Ministerul de Finanțe primesc mai mult decât lefurile la zi, primesc chiar prima de recompense de felul măiestrit cum au izbutit să înșele și să-i lipsească de lefuri pe colegii lor mulți și în mizerie din îndepărtatele colțuri ale țării...” Soluția: „Să ne strângem rândurile și prin acțiune să facem să fim auziți și respectați.” General în rezervă dr. A. Maniu semnând articolul „Contra politicianismului” apreciază că „metodele acestei molime politice - politicianismul sunt originea tuturor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe reducerea chiriilor, a impozitelor și taxelor comunale pentru funcționari și pensionari. Renașterea din 5 martie avea titluri și articole mult mai incitante: „Eftinirea traiului se va face! Nu însă de guvern, ci de organizațiile cetățenilor exasperați și aruncați în mizerie de indolența și nepriceperea conducătorilor”; „Tragedia continuă”; „Reducerea datoriilor la puterea de plată a debitorului de astăzi”; „Cum își bate joc ministrul de finanțe de salariații publici”. În materialul „Un îndemn” Ștefan Morariu, licențiat în drept, consilier în Societatea Centrală
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nevoiași, va fi strigătul de alarmă a soartei lor, mijlocul de a face să răsune la urechile celor surzi disperarea lor.” Ziarul era socotit organul salariaților și pensionarilor publici din Cernăuți. De aici actualitatea altor titluri: „O învățătoare înnebunește din cauza mizeriei”; „Să ne apărăm drepturile” - de avocat Zeno de Herbay, secretarul general al Federației funcționarilor publici din Moldova de Sus; „Un memoriu predat primarului Costeanu de o delegație a Federației salariaților și pensionarilor.”; „Înființarea unei case de credit pentru funcționari”. Cum
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noastre se desființează și se calcă cu picioarele, când potlogăria legiferării se azvârle atât de furibundă și asupra vechilor așezăminte de școală din țara noastră, când, sus, se manipulează banul public cu atâta ușurătate, iar jos, lumea e lăsată pradă mizeriei, când se creează atâtea posturi de necesitate mai mult decât dubioase... iar nouă, învățătorilor ni se taie suma din leafă și suntem sugrumați de neplata cu lunile a acestei lefi minuscule... astăzi nu ne prea arde de lecții model și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sion, au văzut lumina tiparului în 1894 la Editura Șaraga din Iași. În 1908 la Vălenii de Munte marele bărbat al neamului românesc Nicolae Iorga îi va edita și prefața culegerea „Poezii alese” Moare la București în cea mai neagră mizerie la 29 aprilie 1878 (Din lucrarea „Țara Fagilor”) „Domnul Petrino este poate poetul cel mai talentat din Bucovina și cu toate acestea el e în prezent poate scriitorul cel mai necunoscut în țară. (Gazeta Bucovina, 22 septembrie, 1895) * „Cenzura, plantă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
adică erau publicate fără semnătură. 394 Desenul generalului Averescu inclavat în foiletonul „Impresarul unei legende” („care trebuia să fie eroică” și care se lăți „ca un fum de tămâie... pornit din sloaia tranșeelor, din negura satelor devastate și din aspra mizerie a orașelor”... Numărul 4 din decembrie 1923, ca și numărul 5 din ianuarie 1924, apăreau cu aceleași nume de autori: Pamfil Șeicaru, Ion Darie, Al. O. Teodoreanu, Octav Livezeanu, Petre Dragomirescu, G. Stegaru, G.M. Ivanov, de data aceasta generalul Averescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ianuarie 1926 (Anul IV) avea ca editorial un titlu cu întrebarea: „Spre normalizare?” iar în cuprins alte întrebări: Ce se spune? Că sporul la salarii ar acoperi în mod simțitor situația materială a funcționarilor; Ce-i adevărat? Salariile sunt de mizerie, că de-abia țin câteva zile din lună, după care învățătorii se înfometează, atât ei, cât și soțiile și copilașii lor... S-au întâmplat cazuri că țăranul din sat nemaiputând suferi goliciunea învățătorului, l-a luat și l-a dus
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sunt incapabil să înțeleg cauzele. Widengren părea optimist, iar acest lucru îmi dăduse curaj. Dar știu foarte bine ce înseamnă un ciclu ghinionist - eu însumi am suferit între 1944 și 1950 în așa hal, încât mă consideram definitiv condamnat la mizerie și solitudine. Iar apoi, dintr-o dată, Fortuna s-a schimbat!... Singura mea speranță este să găsesc mereu o fundație, oricare ar fi ea, care să îmi asigure pâinea de fiecare zi. Detest cursurile universitare și n-aș accepta să le
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
același scepticism față de eficiența metodologiilor „originii” sau „filiației”: „...mi se pare nu numai zadarnic, ci în primul rând depășit să credem că fenomenele s-ar putea explica prin «origini» și «filiații» istorice. Acum o vreme, Karl Popper vorbea deja despre «mizeria istoricismului», sărăcie care, însă, caracterizează, în parte, și propria lui epistemologie” - cf. „Dialog între Elémire Zolla și Ioan P. Culianu”, Panorama XXVIII (1989), 2 aprilie, pp. 141-145, reprodus în 22, 30 iulie - 5 august (2002), p. 9. Această cotitură epistemologică
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
chiar depășirea acestei productivități etc. Dubla gîndire era firesc însoțită de dublul discurs, cînd se afirmau cu tărie preceptele luminoase și paradisul în care trăim, iar în realitate frigul, foametea, sărăcia generalizată paralizau și ultimele fărîme de luciditate. Această mare mizerie, fizică și morală, a provocat, la rîndu-i, derută și confuzie intelectuală, care încă mai persistă la aproape un deceniu de la dispariția ideologiei comuniste. Utopia comunistă, odată instalată, își creează propria mitologie. În fiecare școală exista colțul roșu, unde tronau fotografiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi prea bine clasate drept reacționare sau revoluționare". El credea, pe bună dreptate, că: Într-o zi va veni și ziua aceea, o știi prea bine tovarășe Sadoveanu se vor cunoaște toate actele de eroism ale intelectualilor cari au preferat mizeria în formele cele mai distrugătoare, decît să devină argați ai propagandei marxiste". Și, cîteva pagini mai încolo, îi reproșează trist-amar lui Sadoveanu: Singura statornicie pe care ai avut-o în viață a fost aceea a lipsei de caracter, iar bunătatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]