6,962 matches
-
în apă formau niște culoare vii pe firul apei. Noaptea a trecut repede, făcându-se imediat de ziuă. Mam trezit pe străzile Reșiței pentru a doua oară. Cu un an în urmă participasem la o lansare de carte, „Dicționarul Artei Naive din România” de Mihai Vintilă, eveniment ce a avut loc cu prilejul Manifestărilor Culturale ,,7 zile 7 arte” în cadrul căreia a avut loc expoziția de artă naivă ,,Mileniul III”, unde au expus o parte dintre artiștii prezenți în dicționar. Întrebând
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Cu un an în urmă participasem la o lansare de carte, „Dicționarul Artei Naive din România” de Mihai Vintilă, eveniment ce a avut loc cu prilejul Manifestărilor Culturale ,,7 zile 7 arte” în cadrul căreia a avut loc expoziția de artă naivă ,,Mileniul III”, unde au expus o parte dintre artiștii prezenți în dicționar. Întrebând în stânga și în dreapta am nimerit cu ușurință la Centrul Județean de Creație din localitate. Spre mirarea mea, ajunsesem primul, cu toate că veneam de la cea mai mare distanță, din
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
de ani, care, în ciuda unui handicap care îl legase definitiv de un căruț, picta cu o voință de invidiat, dând astfel naștere unor lucrări, care de multe ori au fost apreciate și premiate la diferite saloane sau expoziții de artă naivă din țară. În afară de cei din Reșița nu-l cunoștea nimeni personal, dar într-un timp relativ scurt se făcuse cunoscut datorită stilului său personal de lucru care începea să apară în permanență, oferindu-ne diferite peisaje și obiceiuri de pe plaiurile
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
i se spună, fără niciun material pentru pictură, acesta fiind și omul lui Vintilă după cum spuneau ceilalți. Era un tip la vreo 40 și ceva de ani, slab, mic de statură, cu niște aere de mare profesionist, nepictând în manieră naivă, doar ceva abstract. Participase la multe tabere organizate de Vintilă, fiind ca un cățel credincios, care în schimb mirosea cam întotdeauna a băutură, informându-l pe Vintilă cu tot ce se petrecea prin tabără. Se făcuse ora prânzului, Vintilă ne
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
și că orice spațiu liber, cum ar fi pavajul, ar fi bine dacă l-aș umple cu diferite puncte. Îl priveam tăcut cum îmi tot explica și îmi arăta diferite exemple din diferite lucrări reproduse în cartea sa, Dicționarul Artei Naive din România. Era o zi prea minunată după plimbarea de dimineață, nu aveam niciun chef să mă contrazic cu domnia sa. Au urmat Bobiță și Anita, doar noi eram cei noi în raza sa de acțiune, de a ne capta atenția
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
se trage, este pictor, grafician și activează într-o serie de asociații și fundații precum: Societatea Numismatică Română, Asociația Filatelică Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan, Fundația Artei Naive Universale, este membru fondator și vicepreședinte al Fundației de Artă Naivă Vintilă Arplana. Este un om destul de activ, cu un bogat program personal de activitate culturală, împărțindu-și în mod egal timpul și cu aceeași putere și atracție sufletească în
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
asociații și fundații precum: Societatea Numismatică Română, Asociația Filatelică Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan, Fundația Artei Naive Universale, este membru fondator și vicepreședinte al Fundației de Artă Naivă Vintilă Arplana. Este un om destul de activ, cu un bogat program personal de activitate culturală, împărțindu-și în mod egal timpul și cu aceeași putere și atracție sufletească în domenii diverse, de la vechile monezi sau bancnote, la minunata lume a
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
marca ,,Mircea Albulescu". Doina, o fire de femeie ambițioasă, olteancă de la Maglavit din Dolj, își croia propriul drum prin artă creând tablouri în propriul stil, urmându-l pe Gusti la tot pasul și creându-i concurență în special în arta naivă. Debutul îl avusese în 1990, cu natură statică cu flori, ca mai târziu, în 1993 să aibă deosebita plăcere de a-l cunoaște pe Vasile Savonea, un susținător al artei naive, care îi remarcă talentul și o îndrumă să continue
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
pasul și creându-i concurență în special în arta naivă. Debutul îl avusese în 1990, cu natură statică cu flori, ca mai târziu, în 1993 să aibă deosebita plăcere de a-l cunoaște pe Vasile Savonea, un susținător al artei naive, care îi remarcă talentul și o îndrumă să continue acest drum. Cunoscându-l pe Gusti, s-au căsătorit și au dat naștere unei familii de artiști ambițioși, dornici de afirmare, întrecându-se unul pe altul în măiestria penelului. Timpul trecea
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
numisem „Căposul satului”. La masa de seară am fost anunțați că în tabără va veni un delegat de la Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale București; nu era altul decât domnul Viorel Rău, un admirator și iubitor de artă naivă. Vizita de o zi a lui Viorel Rău a fost foarte binevenită, meniul de la masă era altul, mai bogat și mai gustos. După servirea mesei, copioase de data aceasta, am plecat cu toți întro drumeție prin împrejurimi, vizitând și o
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
dormit fiecare, Viorel Rău a ținut foarte mult să fotografieze toate lucrările ce au fost realizate în tabără, urmând apoi o fotografie de grup cu cei ce au participat la cea de a XI-a ediție de tabără de pictură naivă organizată de Fundația Arplana. La masă După plecarea la București a lui Viorel Rău, activitatea din tabără a revenit la normal, fiecare încercând să facă, dacă era cazul, ultimele retușuri la lucrări. Cum era de așteptat, au început din nou
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
activitatea pe care o desfășoară. Este foarte adevărat că are o activitate bogată, că a avut puterea și totodată și relațiile necesare de a crea 11 tabere de creație în ani consecutivi și de a edita primul Dicționar de Artă Naivă din România, dar are și un gram din bobul enervării fără rost, un stil de a se impune uneori față de ceilalți din jur, tratându-i ca pe niște copii neascultători care nu-și fac temele impuse de domnia sa, pedepsindu-i
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
cărbune stins din focul de tabără. Știam că noaptea va fi lungă, după stiva de lemne pe care o strânsesem cu toții, așteptând cu sufletul la gură, flăcările de sfârșit de a XI-a ediție a taberei de creației de Artă Naivă. Fiecare se pregătise să predea lucrările pentru șederea noastră în tabără. Vintilă le privea pe fiecare pe rând și ca de obicei avea ceva de spus la fiecare. Nu putea nega nimeni că se întâmpla ca uneori să aibă într-
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
în mâna mea. Știam că toți cei prezenți în tabără primiseră la fel ca și mine, fiind curios de părerea ce o avusese Vintilă când a observat tabloul, fără să aibă țigla lui. În toamnă, la Expoziția Națională de Artă Naivă de la Pitești, am primit și diploma din tabără, datorită insistenței lui Gusti asupra lui Vintilă de a mi-o da, pentru că o meritam. Împreună cu D-l Vintilă Reîntâlnindu-ne am povestit cu plăcere pățaniile din tabără, amintindu-ne de misterul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
nimic nu s-ar fi întâmplat între noi, eram doi artiști ce își dădeau mâna bucurându-se de evenimentul la care aveam onoarea să participăm, alături unul de celălalt, două generații de artiști ce schimbă ștafeta, ducând mai departe Arta Naivă.
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
ultima din aceste recomandări. Despre a doua, "despre Dușe", se spune că, aici la Neamț, Eminescu, internat cu "manie furibundă", fusese bătut, la dușe, cu funia udă. Mentalitatea pe care am menționat-o anterior se împacă perfect cu o frază naivă cu care inspectorii își încheie paragraful: "nu am constatat însă întrebuințarea mijloacelor violente" (sic) deși, mai pe la sfârșitul raportului, la pagina 8, la "ameliorațiuni", se face următoarea recomandare: "credem că este de absolută necesitate de a încălzi carcera în timpul iernii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nu încape nici o îndoială. Răsfrângeau contagiuni de lectură și nimic personal. Mai păstram și niște caiete cu însemnări „critice“, tot din peri oada liceului, când luasem obiceiul să fac un fel de recenzii despre cărțile citite, înșirând opinii de lectură naive, pe care le intitulasem, furând titlul lui Ibrăileanu, Note și impresii. Și pe acestea le-am distrus, pentru a nu mă compromite dacă ar fi căzut sub privirile cuiva. Accesul de vanitate m-a decis, așadar, să fac ordine într-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
poezia este iarăși cu totul atceva decât până acum - întâlnim versuri de factură total religioasă. Nu-i o poezie care privește marile probleme biblice, cum observă și subliniază comentariile literare, facerea lumii sau minunile lui Iisus Hristos, ci o poezie naivă la prima vedere dar cu priză sentimentală în lumea celor care citesc și simt religios. Nu-i o poezie mistică ci una de cunoaștere și contemplare. Acum îngerii lui Voiculescu nu-i sondează propria credință, ci neliniștea lui, interpretările : În
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
este George Bacovia, care "ascunde în substraturile recviemului de tip simbolist profunda prefacere eminesciană a temelor grave, a motivelor de natură metafizică". Influența eminesciană se resimte aici la nivelul "intrapoetic" și, nu mai puțin, "prin retorica specifică tipului de romantism naiv sentimental", una dintre "modalitățile majore de asociere Bacovia-Eminescu" putând fi aceea a asumării critice a "semnificației ontologice a metaforei" ca expresie a "limitării acestuia întru mister și revelare". Prin poezia lui Al. Philippide, ca și prin intervențiile teoretice ale acestuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și Ave Maria". Important de reținut această asumare a observației lui G. Călinescu, tocmai în ideea pentru care pledează Răzvan Codrescu, anume aceea că "a face din Eminescu un poet și un gânditor creștin cu orice preț rămâne o mistificare naivă, ce nu aduce vreun folos real nici literaturii, nici religiei. Tot așa cum nu trebuie trasă nici concluzia opusă, anume că Eminescu ar fi complet lipsit de sensibilitate religioasă sau că s-ar putea număra printre exponenții radicali ai demonismului romantic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe care îl pune în mișcare: "...poetul nu prea credea în vreun fel de mistagogie. Posedând însușiri care ar fi putut face din el un gnostic, Eminescu n-a fost în cele din urmă unul dintre ei. Gnosticismul său (oarecum naiv) este unul profund sceptic, de unde rezervele și îndoielile sale cu privire la puterea spirituală a poeziei, mai ales în "veacul cel de fier". Structura sufletească i-a predeterminat destinul de poet și modul de a-l înțelege, nu ca pe un drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a percurge încă o dată drumul ce-am făcut pănă la înălțimea vrâstei în care am ajuns. Îmi pare astfel că-mi reîncep traiul din nou, că mă revăd în diferitele lui stadii, așa cum am fost, rând pe rând, copil tânăr, naiv, căruia toate îi surâdeau; apoi om matur încărcat cu ceva experiență, dar ușurat de multe iluziuni și în fine încărunțit, împresurat de griji, dus când lin, când furtunos pe oceanul lumei, dar dus implacabil spre tainicul țărm. Reînviind în mintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
profesor Ziegmary, care era mai mult vânător decât dascăl. În fiecare duminică se ducea cu o pușcă împrumutată de la tatăl meu la iazul de lângă târg sau la vreo pădure învecinată și nu se întorcea niciodată cu torba goală. Cu ce naiva admirațiune mă uitam la dihăniile aninate de geanta lui, închipuindu-mi că mare vitejie trebuie să fie de a ucide un iepure sau o rață sălbatecă. De atunci, pot a zice, s-a strecurat în sângele meu patima vânatului care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ei: "tata zugăveti, tata zugăveti!" La glasul ei, imediat se adunau toți în juru-mi și sorbeau din ochi cu pasiune fiecare trăsătură de penel. Tată, ici parcă trebuie ceva mai roș, dincolo ceva mai verde, îmi observa câte unul în naiva lui pricepere, și, zău, că uneori avea dreptate micul critic de la spatele meu, căci pentru a vedea greșeli nu era trebuință să fie de forța lui Rembrandt sau a lui Verussi. Și încetul cu încetul au prins și ei gust
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
grijă decât aceea de a-mi purta grija. Eram, zic, în perioada critică, când frica de neizbândă și lipsa de experiență îmi tăia orice putere de întreprindere, deși aveam ambiția să trec drept foarte întreprinzător și curajos. Dealtfel, această perioadă naivă a primei tinereți, cu toate neajunsurile ei, are un farmec nespus de poezie. Atunci, în adevăr, trăiam și simțeam că trăiesc. Aspiram viața prin toți porii. Inima îmi era deschisă la orice emoțiuni. Aveam bucurii care acum nu le mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]