6,179 matches
-
dus cel mai probabil la gestul suicidului. Mai recent, John Williams notează astfel: Chatterton, prin absența lui, a simbolizat culmea a ceea ce a devenit o trăsătură esențială a ideologiei romantice, căutarea unei "Puteri nevăzute" a Frumuseții Intelectuale, care " Plutește deși nevăzută printre noi".* (Williams 2009: 37) [*Williams se referă aici la faimosul poem al lui P. B. Shelley intitulat Hymn to intellectual beauty / Imn către frumusețea intelectuală: (versiunea A) "The awful shadow of some unseen Power / Floats though unseen amongst us
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
află dincolo și totuși se află înăuntru, așa cum William Blake nu a obosit să declare în permanență. Prin "sinfo-pictura" sa poetică, Chatterton a deschis în literatură tocmai acest orizont al fuziunii, și anume dintre transcendent și imanent, dintre văzut și nevăzut, dintre vădit și ascuns, dintre muzică și literă, dintre sunet și culoare, dintre cuvînt și emoție, dintre finit și infinit. În contextul noilor vederi mai tolerante din secolul al XVIII-lea asupra naturii sinuciderii ca "sinucidere filosofică" [o chestiune explorată
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
decît niște lași, iar alți oameni, care nu au fost decît anonimi, sînt adevărații eroi etc.] [**How shall we worship Deities unknown?: probabil referire în special la religia evreilor, care îl prezenta pe Dumnezeu ca pe un Dumnezeu viu, dar nevăzut, imposibil de privit față în față: nimeni nu îi putea vedea Fața/Chipul direct și să continue să trăiască. Din acest punct de vedere, religiile mesopotamiene, prin contrast, au prezentat întotdeauna zeități care erau vii și prezente, vizibile, ba chiar
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
nimic ideal, Ea e fericirea omenescului neam; Celelalte patimi se mișcă de-a pururi Toate supuse-ascultînd de Iubire, Ea este al minții tiran". Resignation / Resemnare - "Norii cei negri ai Discordiei învăl[uind] Cerul". Journal / Jurnal - "mașinăria cea întunecată", "enigmatică și nevăzută"; "Sacra Bucurie-a Iubirii a murit"*; "Temnița lanțului trupesc"**; [*The sacred Joy of Love is dead: vezi nota de mai sus privind [T]he Genius dy'd; Genius dead despre noțiunea de extincție care în modernitate evoluează expansiv.] [**Prison of
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
nu se va stinge nicicând!” LANȚURI ȘI CĂTUȘE „Păgâne minți bolnave, în lanț m-au ferecat Cu grele temniți drumul mi l-au însângerat Da-nsuflețindu-l aprig, cu al morților trecut L-am îmbrăcat în zale și scut din nevăzut” (Autorul) „Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-ma să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri” (Psalmul 142) O, lanțuri cu butuci grei, ferecați cu nituri arse-n foc! O, cătușe cu zimți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Călăii noștri, ucigându-ne, au crezut că odată cu moartea noastră va dispărea și duhul legionar, dar jertfa noastră înseamnă continuitate și după moartea pământească. Morții noștri, pe lângă fapte, mai lasă celor rămași plânsul inimii Lui Iisus, care topește în picuri nevăzuți plânsul etern cu care noi, pământenii, facem legătura cu morții noștri dragi și cu Dumnezeu. Moartea camarazilor noștri nu trebuie să ne clatine, să ne cufunde în mlaștina deznădejdii. Ea înseamnă îndemn la credință și luptă. Iisus cu moartea Sa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aici pe pământ a slujit aproapelui, a iubit pe Hristos. Fie ca pulberea să se întoarcă în pământul din care a fost zămislit, iar sufletul să se întoarcă la „Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor”. Dormi în pace, drag camarad! Dumnezeu să-ți primescă faptele. Exemplul tău de luptă, dăruire și înaltă trăire, să inspire pe cât mai mulți dintre fiii Patriei. Să nu rămână nici un sat fără Biserică, nici o casă fără icoană, nici un suflet fără
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu care scruta văzduhul și sfredelea zări, s-a ofilit. Departe, tot mai departe, frumuseți divine se afundă, înstrăinându-l pe om de rostul său și de Creatorul său, Dumnezeu, Tatăl Atotștiitorul, Făcătorul Cerului și al Pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Catapeteasma neamului nostru creștin se clatină. „Desfrâul se desfată în tainice cotloane”. Nemunca și ferocea sete de îmbogățire pe seama altuia întunecă mintea celor fără de Dumnezeu. Cel drept se ofilește așteptând. Nu mai există dragoste omenească, iubire față de aproapele. Omul de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
SCRIERI: În lumea copiilor, București, 1963; De mână cu vacanța, București, 1969; Life’s Poems, pref. Rowena Field, București, 1974; Văluri, București, 1984; Calendarul florilor, București, 1986; La fereastra lumii, București, 1986; Ilustrate pentru prietenii mei, București, 1989; Vederea celor nevăzute, București, 1994; Inimi de poeme, București, 1995; Corzi vibratoare - Vibratory Cords, ed. bilingvă, București, 1997; Cărți poștale animate, București, 1998; În spirală - Spirals, ed. bilingvă, București, 1998; Concetti, ed. bilingvă, București, 2000; Se luminează de poezie, București, 2000; Brâncuși, ed.
ŢARANU RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
alte teritorii ale lui „de ce”, unde se scufundă personaje, oameni, spații reale și imaginare, întrebări și răspunsuri. Această formă de construcție a romanului, care se apropie de cea a poemului în proză, va fi continuată și în textele din Clovnul nevăzut (1975), unde toate povestirile dezvăluie variante diverse ale realului, imagini distorsionate, ilogice, violente, câteodată de o ironie și de un macabru duse la extrem. Majoritatea sunt variațiuni pe tema libertății, în Să ne facem nevăzuți sau în Întâmplare peste care
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
și în textele din Clovnul nevăzut (1975), unde toate povestirile dezvăluie variante diverse ale realului, imagini distorsionate, ilogice, violente, câteodată de o ironie și de un macabru duse la extrem. Majoritatea sunt variațiuni pe tema libertății, în Să ne facem nevăzuți sau în Întâmplare peste care a nins candoarea se întâlnește cu grotescul, cu ilarul, cotidianul se transfigurează, ivindu-se un univers al visului. Obsesia jocului, dorința de recuperare a identității interioare sau schimbarea acesteia prin intermediul unui șir interminabil de măști
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
univers real mutilat, ascuns permanent sub câte o mască și recreează lumi sufletești infinite, al căror sigiliu este aspirația, dureroasă, spre armonie. SCRIERI: Strada lui Petrică, București, 1965; Nu se poate preciza, București, 1967; Nu-mi pasă, București, 1969; Clovnul nevăzut, București, 1975; Sperietoarea din Hors, București, 1979; Locatarul, București, 1979; Dovezi de iubire ce nu se mai termină, Cluj-Napoca, 1981; Cel ce ne scapă, București, 1992; False obiecte prețioase, București, 1998; America, pantoful Cenușăresei, Iași, 2002. Traduceri: Virgil Tănase, Apocalypse
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
se opune categoric, ba că aliajul din care era turnat blocul nu era în condițiunile contractului, ba că Austro-Ungaria a opus un veto la sărbătorirea eroului care cucerise Transilvania. Nimic pozitiv nu se știa, dar versiunile se succedau. O mână nevăzută opera tineretul, era mâna partidului liberal. Tineretul universitar n-a putut fi atras în acțiune - de altfel studenți universitari erau pe vremea aceea destul de puțini - deci toată nădejdea era la școala preparatorie. Dar conspirația se făcea în gura mare, așa că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
caldă picură într-un lighean, lipsește un bec. Dar sînt singur! După ce adorm cei trei mîrlani, deschid geamul. Ca și la Udești, aci simt stelele aproape. Le privesc intens pînă îmi obosesc ochii, cum nu fac niciodată acasă, la bloc. Nevăzut, în întuneric, aseară un bărbat cînta plin de năduf: „Cătălină, Cătălină, Mi-ai distrus, tu, viața lină... Într-o noapte de pomină...” Am zîmbit, dar în același timp m-am emoționat de faptul că mai există suflete simple, pentru care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
analize. I-am răspuns că, între timp, am făcut o electrocardiogramă la efort, și a ieșit bine. Ca și cum asta ar fi fost în contra așteptărilor sale, mi-a zis. „Să vedem însă cum stăm cu masa sîngelui, să vedem ce cîini nevăzuți pot fi pe acolo!” M-am crispat, n-am avut puterea să-l felicit pentru metaforă. I am spus doar: „Bine-ar fi să nu fie nici unul!” *Disprețul față de unul care a trădat, dar și sentimentul imensei superiorități personale i-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
manieră afectuoasă, pentru a umfla gogoașa laudei, muncește pentru covrig, ca în versul „Fiică a libertății de cuget și simțire înflorind lada de zestre a plaiului strămoșesc”. „Limbiotul” știe întotdeauna cam ce anume excită, umblă la cutia cu rafinamente, polemizînd nevăzut cu cei care cred altceva decît spune el. Pricepînd ce mi-a provocat vorba țîșnită la vederea sa, m-a întrebat rîzînd: „Nu-i așa că ți-am oferit o lectură înteresantă?” „Sînt uluit de-o așa măiestrie”, i-am răspuns
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
drepturi sau care informa despre situația din România diverse organizații, instituții și opinia publică din Occident. Textele parvenite la Europa Liberă în ultimul deceniu comunist au avut deci rolul de a contrabalansa propaganda oficială, de a pune în lumină fața nevăzută a lucrurilor. Informațiile furnizate au fost utilizate în analizele și studiile realizate de secția de cercetare a postului (Situation Report Romania) sau în cele publicate în revistele de specialitate (astfel, în Franța, revistele L'Alternative, L'Autre Europe, La Nouvelle
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de clasa muncitoare se datorează atât lipsei sale de experiență, precum și lipsei unei tactici date de o ideologie revoluționară. Dar istoria ne învață că, după eșecul unor încercări pașnice, se trece la forme violente. Deraieri de trenuri provocate de mâini nevăzute, incendii și explozii în întreprinderi mari, lichidarea fizică a unor activiști de partid și a unor ofițeri din aparatul de represiune, spargerea unor posturi de miliție pentru procurare de arme, oricât s-ar strădui guvernul din București să le prezinte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
stau în depouri. Un oraș al păcii, în care cursurile școlare și universitare sunt suspendate, zile la rând, pentru ca tinerii și dascălii lor să meargă la pregătire militară, la trageri, spre a nu li se diminua vigilența față de un dușman nevăzut. Un oraș care încremenește pe o rază uriașă atunci când cel mai iubit fiu al acestui popor, ori nevasta sa va trece pe o arteră sau alta, niciodată neștiindu-se pe care anume, omul planetar nu vede și nu întâlnește pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Berkenbrück, Găină a zărit doi tineri din cei din lagărul de la Rostock pe care îi știa de informatori. Cei doi s-au îndreptat spre ei ca să-i rețină. Aceștia, observându-i, au fugit prin mulțimea din gară și sau făcut nevăzuți. Redăm acum cuvântul lui Nistor Chioreanu, care în cartea lui, „Legionarii români la Berkenbrück” ne relatează: „Cum nu știam câți erau în echipa de asasini, ne temeam că cei urmăriți de noi, vor informa pe ceilalți rămași neidentificați și vor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
său de la Sibiu. În aceste condiții de infern totuși el reușea să se ridice deasupra lor și să ne redea sub forma unor versuri duioase și gingașe, frământările, mustrările ce și le aduce singur și mângâierile pentru cei dragi, trimise nevăzut, pe calea unor unde ale dragostei și ale credinței, că dreptatea lui și a neamului său va triumfa până la urmă. Parte din aceste versuri, care nu au văzut lumina tiparului niciodată, au fost memorate de secretarul său din prigoană, Popa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Este foarte clar pentru orice minte judecând obiectiv, că actul s-a întâmplat haotic, și se pare, sub impulsul grabei pe care au manifestat-o executanții de a se achita cât mai repede de sarcină și a se face apoi nevăzuți, în stil proletar, uitând însă lanțul de siguranță închis pe dinăuntru la ușa de intrare și sărind pe fereastra rămasă deschisă, fără nici o grijă de urmări și de răspunderi, fiind în acel moment stăpâni absoluți asupra vieții și morții tuturor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fost supusă familia sa, dar mai ales tatăl, Nicolae. Această activitate neîntreruptă .de doi ani jumătate, nu l-a obosit, făcându-l tot mai activ, cu trecerea pe rând a etapelor elaborării. Acum, la finalul acestei munci, primește desigur, pe cale nevăzută, de dincolo de lume, mulțumirea bravului său părinte și din lume, mulțumirea tuturor acelora care l-au cunoscut și iubit pe „Nea Pătru”. Călvărăsan Luca își îndeplinește cu multă dragoste și devotament datoria de ostaș în armata comandantului legionar Nicolae Petrașcu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a creat o stare ciudată. Era un fel de nostalgie sau, mai bine zis, un amalgam de sentimente pe care îmi era greu să le definesc. Sau mai degrabă două feluri de amintiri, incompatibile practic, dar legate printr-un fir nevăzut, într-un ungher neștiut. Nu pot să explic, dar mi s-a mai întâmplat și aproape întotdeauna mirosurile au fost cauza. — Ce coridor lung! am zis eu ca să rup tăcerea. Mi-a aruncat o privire, dar și-a văzut de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un perpetuum mobile. În principiu n-are cum să existe nicăieri o lume perfectă, dar aici există. Trebuie să existe o șmecherie la mijloc. Așa cum ceea ce pare a fi un perpetuum mobile este cu siguranță susținut de o forță exterioară, nevăzută. — Ai găsit-o? — Nu încă. Ți-am spus și adineauri că am bănuielile mele, dar trebuie să mi le întemeiez pe ceva solid. O să mai dureze un pic. — Vrei să-mi spui și mie care sunt presupunerile tale? Poate te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]