7,693 matches
-
din Târgoviște, și am plecat la muzeu. Aici am avut o surpriză plăcută, sălile pentru expoziție erau aranjate profesional, o lumină foarte bună punea în valoare lucrările, și gazdele erau niște oameni amabili, care se bucurau că ne au ca oaspeți la o manifestare importantă. Amintesc aici pe Augustin Lucici, și pe D-l Director Alexandrescu de la Centrul Județean de Creație Argeș. La colocviul cu titlul „Puncte de vedere despre arta naivă”, începutul a fost ca de obicei, cu luări de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
să-și ajute fiul la prima expoziție personală în capitala țării. Aveam și afiș, pus la intrarea în sală, așa că totul era perfect. La ora 18.00, ora vernisajului, eram împreună cu Victor Ernest Mașek în sala de expoziție și așteptam oaspeții. Îmi aduc aminte că D-l Mașek fuma pipă și avea un tutun foarte bun care lăsa niște dâre de fum albăstrui, și un miros...care te îmbăta. Urmau să vină și o serie de personalități invitate de D-l
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Întâia sa piesă, Postul de radio de pe strada Rareș (1959), a fost distinsă cu Premiul „Vasile Alecsandri“ al Ministerului Învățământului și Culturii și a fost reprezentată de televiziunea națională în 1960. Alte volume: Vecinii soarelui (1960), Mâna de oțel (1961), Oaspetele fără nume (1963), Instanța de duminică (1965), În apropierea momentului (1966). Debutul pe o scenă profesionistă l-a constituit comedia lirică Grădina cu trandafiri (1963, Teatrul Național „Vasile Alecsandri“ din Iași) care a fost jucată pe numeroase scene din țară
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu demnitate, seriozitate și conștiinciozitate Primăria municipiului Iași. Dăruit urbei, om harnic, corect, cu o prestanță deosebită, mereu tânăr la suflet, agreabil, captivant, a fost mai presus de toate interesat de edificarea unui Iași curat, civilizat și primitor pentru toți oaspeții care i-au călcat pragul. Întreaga activitate și-a dedicat-o cu pasiune și dăruire dezvoltării urbane, industriale și culturale a fostei capitale a Moldovei, continuând cu fidelitate, tact și abnegație, opera predecesorilor săi. Bun cunoscător al ingineriei construcțiilor de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și politica proastă în domeniul mineritului, au dus la închiderea exploatării aurului la Roșia Montană. Ajungem la Muzeul Mineritului. Intrăm într-o curte mare, neângrijită, plină de bălării, ceea ce dovedește că nu prea sunt mulți cei ce trec pragul, în calitate de oaspeți, dar nici gazdele nu se grăbesc să-i invite. Ne întâmpină doi ingineri de la ,,Cuprumin Deva”, probabil anunțați din timp să ne aștepte, pentru a ne oferi explicațiile necesare. Vizitatorii sunt împărțiți în două grupuri, pentru accesul mai ușor în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
al naibii să mă mut în garsoniera cea nouă. Dar tot mă voi muta. Voi cumpăra saci de polietilenă cu care voi acoperi mobila în timpul transportului. Totul va decurge așa cum am plănuit trebuie să-mi aranjez un interior pe măsura oaspetelui de onoare, care va fi Livia. În pavilionul administrativ, la etajul doisprezece, ni se spune că șeful Serviciului plan lipsește și sîntem îndrumați la adjunctul șefului, o economistă. Mergem pe culoar înainte, pînă aproape de capăt și ne oprim în fața unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de-a face cu legile. La revedere! Trîntește telefonul și se ridică furios de pe scaun: Porcul dracului! Îmi țipă de parcă i-aș fi servitor. Uită că acum vreo zece ani era și el printre cei ce transformaseră cîteva camere de oaspeți ale uzinei în alte minuni, unde "semnau" condica de prezență cîteva salariate... Se apropie de mine și mă întreabă pe un ton calm, semn că are o mare putere de stăpînire de sine: Spuneți-mi, vă rog, aveți treabă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
acum. Una în care, în centru, să nu mai stea un conflict de producție, ci un conflict uman... Spre exemplu, drama unei tinere fete: frumoasă și mîndră, naivă într-un fel, e atrasă de șeful ei într-o cameră de oaspeți a combinatului și e violată. Fata se teme să se adreseze organelor în drept; se teme c-o să se audă. Cînd își dă seama că a rămas gravidă, îi spune șefului, care îi pune în mînă cîteva mii, zicîndu-i: "Descurcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Chirilă; i s-a părut că are unele avantaje. Chirilă a fost de acord. Ba i-a promis și o garsonieră. A propus să-i arate locuința ce-o va primi, care, de fapt, nu era decît o cameră de oaspeți a combinatului... În timpul ăsta, noi porneam Sinteza. Seara, Silvia a venit la lucru. Era în schimbul de noapte. În atmosfera de izbîndă, privirea mea s-a oprit asupra ei... Am încercat timid, nu știu cum să-ți spun... Parcă eram adolescent. Învățat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o nevinovată... La cîtva timp, destul de scurt, încep să circule vorbe despre mine și ea. Asta a pus capac la toate. Am obținut o întrevedere cu ea. Și-a susținut și față de mine declarația: Chirilă o ademenise în camera de oaspeți și-o violase. A fost, la vremea anchetei, întrebat și Chirilă. "Eu?! s-a mirat el. Vorbe! Uneltiri de-ale ei și-ale lui Vlad, lucrează împreună, sînt dovezi că el e vinovatul, au fost văzuți și la film. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ce, el e atît de dobitoc, să nu știe ce-i aia literatură?! Ia stai: nu cumva e la mijloc vreo femeie? Poftim?! tresar eu, făcînd ochii mari. Balaurul a fost și el implicat în scandalul acela cu camera de oaspeți și cu salariatele combinatului. El, șeful Serviciului administrativ, încă vreo doi... Îi plac al naibii fetele... Mai merge cu cîte una la cabană, ce, nu știu eu? Pe una din ele trebuie s-o țin eu în secție, laborantă. Vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
numele meu, care trebuia să ajungă azi pe masa Biroului Executiv, pentru a mi se aproba o nouă garsonieră, a fost rătăcit din indicația șefului Serviciului administrativ, un prieten de-al lui Teodoru de pe vremea cînd "patronau" o cameră de oaspeți, unde semnau condica un fel de salariate ale combinatului. Asta iar n-o mai știi! În schimb, știi altele... A avut grijă Teodoru să te prelucreze, să-ți argumenteze că nu-s de nici un viitor, să-ți spună că, făcîndu-mi-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
chivernisi averea a rămas proverbială în familie: și-a dărâmat conacul și biserica cu gândul de a face altele mai frumoase, dar, din lipsă de bani, a abandonat proiectul, trebuind să se mute cu soția și copiii în casa de oaspeți din curte și să asiste la slujbele de Paște în aer liber, în cimitirul fostei biserici; nu este exclus ca o parte din această lipsă de simț al economiei să fi trecut și în sângele fiicei lui, căreia i s-
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
faci stânga. Vreau să zic... dreapta. Nu, am vrut să spun stânga. Mașina virează, iar eu scotocesc în geantă după invitație, ca să verific adresa exactă. Sir Gilbert și Lady Cleath-Stuart speră că vor avea plăcerea de a vă avea drept oaspeți... Mă uit ca vrăjită la scrisul elegant, cu înflorituri. Dumnezeule, tot nu-mi vine să cred că Suze și Tarquin chiar se căsătoresc. Adică, normal, o cred, nu-i vorba. La urma urmei, sunt împreună de mai bine de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
terenul de tenis și peste iarbă, exact până la poarta bisericii. Doar n-ai de gând să mergi pe jos până la biserică! spun, brusc cuprinsă de milă pentru pantofii Emma Hope ai lui Suze. — Nu, găgăuțo! Merg cu trăsura. Dar toți oaspeții se pot întoarce acasă pe jos, și tot drumul vor fi întâmpinați de oameni care le vor oferi whiskey fierbinte. — Doamne, o să fie de vis! zic, uitându-mă la un bărbat în blugi, care bate cu ciocanul un țăruș în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de mese a chef-ului. I-am spus părerea ta despre ideea de a servi drac-de-mare, așa că trebuie să se gândească, să vadă cu ce îl pot înlocui... Robyn dă pagina. A, și am mare nevoie de lista ta de oaspeți! Ridică privirea spre mine și mă ceartă cu degetul. Foarte curând ne vom ocupa și de invitații! Mai ales pentru invitații de peste ocean! — OK, am să... mă ocup eu de asta, murmur. Nici nu îndrăznesc să mă uit la Suze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ele îmi zâmbește cu simpatie. — Sunt foarte drăguți, spune. — Nu credeți că, dacă oamenii ar avea lângă ei familiile, s-ar face bine de o mie de ori mai repede? zic cu ardoare. Spitalele ar trebui să aibă camere de oaspeți la fiecare etaj. Cred că, în felul ăsta, oamenii s-ar duce acasă de două ori mai repede! — E un punct de vedere foarte interesant, aud un glas plăcut din spatele meu. Mă întorc mirată și văd o doctoriță brunetă, foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Habsburgic), tolerarea evreilor era cumpărată de aceștia, prin Toleranztax sau Taxa tolerantiali Judaeorum <endnote id="(557, p. 14)"/>. Sunt destule relatări referitoare la ospitalitatea autentică de care au dat dovadă românii de-a lungul timpului. „Chipul cu care [moldovenii] primesc oaspeți străini și drumeți e vrednic de cea mai mare laudă - scria Dimitrie Cantemir pe la 1717 - ; căci, deși foarte săraci din pricina Învecinării cu tătarii, totuși nu se dau Înapoi niciodată să dea mâncare și găzduire unui oaspe și-l adăpostesc fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cantemir credea că, În Moldova, ospitalitatea (anume cea mănăstirească) nu depinde de confesiunea străinului sau de limba pe care o vorbește, dar de data aceasta el pare că se exprimă În termeni exagerați : „Trebuie să lăudăm chipul cum sunt primiți oaspeții În toate mănăstirile din Moldova. Căci orice drumeț care se oprește acolo - fie el drept credincios [= creștin ortodox], ori evreu, ori turc, ori armean - nu numai că este bine primit, ba chiar, dacă ar voi să zăbovească acolo un an
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simtă „ca acasă”. De aceea, antropologii sunt Îndreptățiți să considere că rolul ospitalității „este integrarea străinului În lumea socială a gazdei [...] Ospitalitate și ostilitate sunt astfel fața și reversul aceleiași medalii. Faptul este sugerat prin originea comună a termenilor hospes («oaspete») și hostis («ostil»)” <endnote id=" (552, p. 115)"/>. Pe de altă parte Însă, cred că ospitalitatea excesivă nu este un semn de toleranță. Străinul, cel „diferit”, este tratat diferit. Sentimentele xenofile - ca și cele xenofobe - nu anulează „diferența culturală” dintre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sub numele de Cântăreții din Brody (Broder-singer). În Europa Centrală, asemenea lăutari evrei de cârciumă au primit numele cam frivol de „scripcari de bere” (Bierfielder) <endnote id="(705 și 706)"/>. Alții se alăturau tradiționalilor badhoim, plătiți de gazde să Înveselească oaspeții la nunți. Alții au Înființat teatre muzicale evreiești, precum Abraham Goldfaden la Iași, primul de acest fel din lume <endnote id=" (870)"/>. Cea mai veche atestare a acestui teatru este o cronică dramatică semnată de Mihai Eminescu În 1876. Ulterior
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
visul comun avut de „o sută de boiari mari”. Cei nouă sori diferiți care le-au apărut În vis pe cer sunt explicați de Sibila În termeni de imagologie etnică : „Cel soare dintâi iaste rodul bălgarilor, buni și iubitori la oaspeți și credincioși...” ș.a.m.d. „Al doilea soare sunt grecii, că ei de trei ori credința sa au lepădat și cu toate limbile să ameastecă, iubitori de argint și luotori de adămană [= camătă]...” ș.a.m.d. Specialiștii În istoria literaturii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fi o tușă pozitivă În portretul „evreului imaginar” (el este de bun augur) se dovedește a fi de fapt Încă o trăsătură negativă a imaginii sale : el este un bun receptor al Diavolului (vezi capitolul „Demonizarea evreului”). Magia primului oaspete Revenind la superstiția comentată - aceea privind prestigiul augural pozitiv acordat evreului -, trebuie spus că ea s-a dovedit atât de puternică, Încât „aria ei de aplicare” s-a extins foarte mult, cuprinzând și alte zone ale mentalității magice. Pentru românii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o nenorocire” <endnote id="(232, p. 193)"/>. În fine, rolul augural jucat de evreu - acela de prevestitor al destinului favorabil (lat. omen fati), de aducător de succes și de prosperitate - reiese cu mare pregnanță din datina specific slavă a „primului oaspete” (pol. polaznic) din dimineața de Anul Nou (de Sfântul Vasile) sau, prin extensie, de Crăciun ori, mai rar, de alte mari sărbători creștine, inclusiv de Paște <endnote id="(233)"/>. Se considera că prima ființă (de regulă om, dar și animal
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(233)"/>. Se considera că prima ființă (de regulă om, dar și animal) care intră din Întâmplare Într-o casă la Începutul anului sau al unui anotimp (din nou magia „Începutului de drum”) prevestește viitorul familiei respective. Dacă „primul oaspete” Într-o casă era o femeie sau un bătrân decrepit, era un semn de rele auspicii pentru oamenii din acea familie, dar și pentru recolta și animalele lor. Pentru rutenii și huțulii din Maramureș și Bucovina (din localitatea Prislop, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]