6,787 matches
-
laudă, fără jenă, Că rezolvă orice problemă. Îți prezintă și liste complete Cu persoane mari și influente... Îți cere, în final, să-l creditezi Cu câteva bancnote verzi. Dacă ai ghinion să-l întâlnești, Fă tot ce poți să-l ocolești. Virgula Câteva cuvinte răvășite, De semne ortografice-nsoțite, Au convenit ca toate, reunite, Să-și capete-nțelesuri cuvenite. Dar când în propoziție s-au așezat, Cu surprindere au constatat Că virgula, cu tupeu, s-a strecurat Între subiect și predicat. Bine
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
deoaprte calamusul și-l anunță de parcă ar fi rostit o sentință: — Îi scriu lui Tiberius. Ea singură, din toată Roma și din tot imperiul, putea îndrăzni să-i scrie împăratului; numai ea putea fi sigură că o scrisoare a ei, ocolind toți spionii, avea să ajungă pe stânca din Capri, în mâna lui Tiberius. În anii lungi ai văduviei sale incoruptibile, demnitatea Antoniei, care avea un nivel de viață demn de o împărăteasă, printre imensele bogății din a sa domus, grădinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
achită o datorie. În timpul domniei lui Claudius el și-a menținut și și-a sporit averea și influența. Nimeni nu a avut curajul să-i amintească faptul că fusese un apropiat al lui Gajus Caesar cel ucis. A reușit să ocolească până și cărțile de istorie, pentru că istoricii nu au luat în seamă biografia sa nedemnă: era rușinos ca un împărat să ajungă la putere cu ajutorul unui fost sclav. Însă Puterea, care se servise întotdeauna de niște executori abili, hotărî cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
acestui mic orgasm se stinseră. Am simțit mâna lui Helen Remington pe braț. Își schimbase poziția în scaun, mai aproape de mine, cu umărul ei puternic lipit de-al meu, cu mâna pe volan peste a mea. Privea mașinile care ne ocoleau pe ambele părți, claxonând. - Întoarce aici - poți conduce liniștit un pic. Am intrat cu mașina pe drumul de racord care ducea la străzile pustii de ciment ale unui cartier de bungalow-uri. Preț de o oră, am condus pe străzile goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
meu, făcea parte dintr-o intenție ironică a lui Vaughan, ca și când excitația ce-mi scălda mintea ar fi oscilat între ostilitate și afecțiune, sentimente ce deveniseră intersșantajabile. Am urmat deviația vestică de mare viteză a autostrăzii circulare externe. Când să ocolim rondul central al intersecției, am mutat mașina pe banda de trafic lent, accelerând când am ajuns pe puntea descoperită a autostrăzii, în mijlocul fluxului rapid de trafic. Perspectivele se schimbaseră sub toate aspectele. Zidurile de ciment ale drumurilor de racord se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
O mașină lucioasă de culoare argintie, pe care am recunoscut-o imediat ca fiind mașina mea, țâșni pe rampă în sus spre noi. Catherine strigă, împiedicându-se în propriile picioare, dar, înainte s-o pot apuca de braț, mașina ne ocoli și plonjă peste pietrișul alunecos drept în stradă. În aerul dimineții, motorul ei scoase un strigăt de durere. Capitolul 24 N-am mai apucat să-l văd Vaughan. Zece zile mai târziu a murit pe podul rutier pe când încerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
poezia unor Victor Eftimiu și Ion Pillat, deloc prizați înainte de război. Pillat (căruia Vinea îi va publica în Contimporanul traduceri din Edgar Lee Masters) este recenzat cu volumul Grădina între ziduri, apărut în ediție de lux la Paris (1920): „A ocolit școala de importatori ai simbolismului și revistele de contrafacere a acestei mărfi, și în literatura fardată de după 1908 a irumpt ca un curent de aer aspru prin ferestrele deschise ale unui bal îmbîcsit. Dintru început, Ion Pillat a fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
îmbrăcată, dacă este împletit de ea. Apoi, dacă știe să facă pâine de casă, mămăligă, fel de fel de întrebări care nu își găseau rostul și care deranjau. Frusina răspundea cu politețe la unele dintre ele iar pe altele le ocolea, intenționat. „Dacă era George, în locul lui Petre, cred că îi făcea observație mamei sale”, se gândi. Însă, îi plăcea și lui să asculte răspunsurile pe care le dădea Frusina. La un moment dat, mama lui Petre, întrebă: - Și când aveți
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
pe mine, în față, om în toată firea, hai? Aseară nu m-a lăsat Frusina, dar te altoiam să mă ții minte, neobrăzatule! Tu nu o meriți pe fata mea! De azi înainte să nu te mai văd, să mă ocolești, că nu știu ce-ți fac- zise Gheorghe, care fierbea de furie. - Ha, ha, ia-uite la moș Gheorghe ce tare se dă! Numai dacă te ating cu un deget cazi jos, dar nu mă pun la mintea ta! Acesta nu
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
meargă la orchestră. Dar mamă-sa nici nu a vrut s-audă: - Tu costelivule, cu plămânii tăi imediat te poți îmbolnăvi! Și astfel a pierdut ultima șansă să devină un posibil viitor mare solist în muzica de cameră! Gloria îl ocolea dar nu-i păsa din clasa X-a va scăpa de muzică și desen artistic! Era mulțumit și așa nu avea niciun talent. Mergeau cu profesorul la teatrul din parc. În sala de spectacol le preda orele de cultură muzicală
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Însă abia s-a despărțit și ar vrea din nou s-o revadă! Se uită în lighean, e foarte mulțumit de rezultat, schimbă apa și le lasă cu detergent pentru finalitate, mașinii de spălat. Se întinde în pat, somnul îl ocolește< grijile nu îi dau pace, i se schimbă iar dispoziția. Este un mare nimeni! Casă n-are, bani la fel, perspective într-un viitor foarte îndepărtat și incert. Adoarme plângând, cu lacrimile șiroind pe pernă. Dimineața la șapte se trezește
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
un om trist și îngrozitor de obosit... Înțelegând întru adevăr litera cărții, te vei putea numi un om aproape liber, dacă nu chiar deplin liber! Cu dorul nu-i prudent să te joci ori să-l iei în ușor! Mai bine ocolește-l! Sus cerul, jos pământul; sus albastrul, imaculatul, jos ciudatul, păcatul... Când păcatul e din iubire sunt semne de fericire! Când minciuna este rege, n-are cine s-o dezlege! Amorul, dorul, călătorul - „vine” deloc întâmplător. Când te amăgești vine
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
de versuri „Poe Rugă.Rug”, editura Serafica-Roman. Activitate sporadică pe câteva site-uri literare, între care Confluențe Lirice este unul special. șarpele din porumbel în trenul de noapte cu luna pe tâmplă am unele lucruri să-ți spun ca să poți ocoli false indicatoare de drum privesc această doză de coca-cola dar nu o beau exercițiu de voință intoxicarea corpurilor mele subtile începe cu lucrurile mici zici că e prea mare costul unei călătorii noi nu iei în calcul că de multe
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
autenticitate cu talent de târgoveți! Voi compuneți pentru dive un libret, o epopee Și-orice galeșă duduie voi o faceți semizee! Tot ce puneți pe hârtie vă citiți, ca-ntre colegi, Și așterneți în prefață bibliografii întregi, Rumegând cuvinte care ocolesc sinonimia, Propunând eseuri, teze care vă spoiesc mândria! Voi gustați doar poezie care nu se adresează Decât celor de-o anume pregătire și de-o vază; Ne impuneți în manuale ce să credem, ce să știm - Fără voi, cu siguranță
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
la începutul anului următor, Jarpalea se pomeni ridicat pentru a doua oară de acasă și nu reveni în sat decât în primăvară. Întrebat de Virgil despre motivul arestării și despre șederea prin beciurile Securității, Jarpalea dădu scârbit din mână și ocoli un răspuns net și categoric, pretextând nu prea convingător că nu mai dorea să-și aducă aminte de cele întâmplate. Pe la sfârșitul primăverii, un tânăr mucalit din sat înfundă și el pușcăria pentru un cântecel satiric pe care-l născocise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Cu viscolul ce-o însoțea Și cu zăpada argintie Ce tot pamântu-nvăluia. Și iată! Apăru de-odată Un ghiocel cu cap plăpând Ce de sub neaua înghețată Se zbătu singur, tremurând. Iar blândul soare vrând să-i vie În ajutor, îl ocoli Și îi trimise o solie O rază spre a-l încălzi. Și-atuncea floarea cea plăpândă Plecase căpșoru-n jos Și plină de recunoștință Îi spuse: “mulțumesc frumos”. E primăvară! Un ciripit voios se-aude-n vale. E vocea primăverii. A sosit! În
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și țipau disperați, precum în ziua Apocalipsei. Mi-am apropiat fața de oglindă, când o forță m-a aspirat înăuntrul ei. Acum vedeam totul pe viu: oameni ciocnindu-se unul într-altul, agitați, cu mâinile pe față. Pe mine mă ocoleau, de parcă eram invizibilă. Tu de ce nu fugi? Întreabă o voce, care părea să vină din fundul unei pubele de alături. Cine ești și ce-ți pasă ție? i-am răspuns, uitându mă în jurul meu. Ce, nu știi? E războiul vârcolacilor
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pământului. Damșa Denis-David, clasa a VI-a Colegiul Național „C.D. Loga” Timișoara - Timiș profesor coordonator Alecsa Carmen O vacanță în Creta Îmi place să colind prin lume, să văd locuri noi și vestigii istorice. Dacă în ultimii trei ani am ocolit Grecia, am hotărât ca în vara anului 2012 să vizităm Creta. În Corfu, Thassos, Rhodos și împrejurimi, am văzut cam tot ce aveau în ofertele turistice. Am ales bine. Peisajul, apa mării, colinele, arhitectura, portul, obiceiurile, trasee turistice au fost
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ochi te imploră s-o ferești, s-o ocrotești de cumplitul deznodământ. Această rugăminte mi-a ajuns la inimă. În acea fracțiune de secundă în care inima a preluat conducerea, îl împing zbierând pe tati, bietul tati al meu, să ocolească căprioara. Acel simplu gest a fost de-ajuns pentru a-l face să piardă controlul mașinii. Cu o smucitură bruscă, mașina derapează pe șoseaua îmbibată de apă. Acum vezi căprioara și-n momentul următor ești prins în vârtejul de apă
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
femeie trecută prin viață, a reușit săși stăpânească emoțiile. A încercat și Violetta. Tonul blând al amândurora a fost înlocuit de altul tăios, precipitat. Spuneau ce trebuia să fie spus pentru a se încuraja, însă, vai, gândeau ce nu puteau ocoli, posibilitatea ca cei dragi lor să fi pățit ceva rău. Orele păreau a trece fără rost. Nici bunică, nici fată nu făceau nimic dorind să nu se sperie una pe cealaltă, dar se simțeau vinovate tocmai pentru această inerție. Neștiind
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
când avea ceva pe suflet și nu se mai putea răbda a-i spune cuiva. De harnică, era harnică, nevoie mare, dar gura îi bătea ca o meliță cât era ziulica de mare și asta o strica foarte. Era cam ocolită de femeile din sat, căci, cum sa vă spun, știau ele cu cine aveau de-a face și de o supărau dădeau de dracu` numaidecât. Mărioara, că așa se numea personajul nostru, avea trei iezi, frumoși cum nu există pereche
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
măturau insula. Înconjurat de recife și bîntuit de curenți violenți, de obicei Înecat În ceață, total izolat pe timp de furtună, capătul ăsta de insulă și de landă de cincisprezece kilometri lungime pe zece kilometri lățime a fost Îndelungă vreme ocolit de turiști, care preferau insulele Morbihan, așezate mai spre miazănoapte. Și care erau și mai accesibile. Nu Întîmplător „Lands’en“ Însemna capătul lumii. În zilele noastre, o legătură maritimă regulată punea insula În contact cu Brest În mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
simți că n-o țin picioarele și, dacă Lucas n-ar fi ținut-o zdravăn, ar fi căzut. Acesta puse capăt brusc refuzului ei de a se lăsa condusă acasă și Își luă rămas-bun de la scriitor, căruia Îi mulțumi pe ocolite că se aflase acolo. Abia cînd se instală În mașină Marie luă cunoștință de numeroasele mesaje, la Început agasate, apoi Îngrijorate, pe care i le lăsase Christian. - Îi pot explica eu, dacă preferi, propuse Lucas. - Mai bine nu, mormăi ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să existe o motivație destul de bună ca să lași inefabilul să se întâmple! Să fugim împreună, du-mă la castelul părinților mei, pe care i-am părăsit cu atâta cruzime, în mijlocul Codrilor Albaștri peste care domnește tatăl meu. Acolo vei fi ocolit de orice vânător. Asta va fi pentru el pedeapsa cea mai mare, numai când eu am să dispar, va înțelege. Eu te pot duce înapoi la părinții tăi, dar va trebui să mă întorc aici, căci eu sunt Licornul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Eu înțeleg ce vor ele să exprime, deși ele nu comunică cu mine, de vreme ce nu mă înrudesc cu ele." "Dar celelalte maimuțe? Cu ele comunici așa cum vorbești cu noi?" A rezultat că M.M. era tare solitar, că celelalte maimuțe o ocolesc din cauza legăturilor ei prea apropiate cu oamenii, motiv pentru care constituie un real pericol pentru specie. În aceeași măsură în care oamenii văd și ei în ea o amenințare. Fapt ce le determină să rămână circumspecte și să nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]