122,933 matches
-
dezvoltă către sfârșitul secolului al XX-lea. Cu toate că există mai multe teorii cu privire la investițiile străine, acestea nu sunt divergente ci mai degrabă complementare. Neexistând o dispută teoretică propriu-zisă, voi rezuma aceste teorii, insistând doar asupra acelor elemente în legătură cu care există opinii diferite. Majoritatea teoriilor pornesc de la postulatul unanim cunoscut potrivit căruia în orice societate, la baza oricărei inițiative economice stă interesul. Toate teoriile își propun să determine modalitatea care îi poate împinge pe deținătorii de capital să desfășoare activități economice în
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de marea diversitate a formelor în care pot fi efectuate investiții străine prin constituirea de societăți comerciale. Astfel, unii autori consideră că “pentru încheierea contractului de societate condițiile de capacitate sunt aceleași ca și cele cerute pentru a fi comerciant”. Opinia este justificată de prevederile art. 3 și 4 Cod comercial, potrivit cărora tranzacțiile cu părți sociale sau acțiuni ale societăților comerciale sunt considerate fapte de comerț. Într-o altă opinie, care pornește de la distincția dintre societățile în care membrii asociați
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
sunt aceleași ca și cele cerute pentru a fi comerciant”. Opinia este justificată de prevederile art. 3 și 4 Cod comercial, potrivit cărora tranzacțiile cu părți sociale sau acțiuni ale societăților comerciale sunt considerate fapte de comerț. Într-o altă opinie, care pornește de la distincția dintre societățile în care membrii asociați au răspundere limitată și cele în care răspunderea este nelimitată, aceeași distincție trebuie făcută și în ce privește capacitatea părților. Astfel, în primul caz, părțile trebuie să îndeplinească doar condițiile prevăzute de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
tot timpul cât mai frumos și nu numai pentru voi, ci pentru toți și să nu lăsați niciodată, pe nimeni, să vă fure visul. Luptați cu toate puterile voastre și apărați-vă visurile. Vedeți , în cealaltă carte „Simplul cetățean și opinia lui” am citat o strofă, ultima, referitoare la lupta pentru vis, versuri care mi sunau în minte din copilărie. Nu știam nimic altceva, nici autor, nici poezia întreagă. Numai patru versuri. Între timp am „găsit” toată poezia și v-o
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate prin organul de conducere denumit obște”. Satul arhaic are o obște organizată pe principii democratice egalitare, cu vagi tendințe de a acorda o importanță mai mare opiniei celor în vârstă în procesul de luare a deciziilor colective și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași care utilizau sistemele de resurse în „devălmășie absolută” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Aceste sate aveau forma unui grup mic
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
utilizau sistemele de resurse în „devălmășie absolută” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Aceste sate aveau forma unui grup mic de gospodării care erau fie compactate într-o vatră de sat, fie împărțite în cătune. Numărul mic de gospodării, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 17-21), era menținut cu intenție dintr o serie largă de motive: facilitarea deciziei; menținerea terenurilor agricole aproape de sat; o țarină, înconjurată de garduri, nu putea să aibă oricâte loturi și nu putea să depășească
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
numele tuturor sătenilor. În lumina acestor noi elemente, faptul că obștile aveau o serie de sarcini administrative poate fi interpretat nu ca o recunoaștere a independenței de autoorganizare, ci ca o încercare de compensare a neajunsurilor administrației de stat. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, p. 30), obștile din satele libere se caracterizau prin faptul că populația avea drepturi egale și nu existau diferențe de clasă socială, iar atunci când își desemnau reprezentanții, aceștia aveau un mandat limitat și revocabil și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
unui organ al statului era necesară doar atunci când se dorea încheierea unor acte oficiale cu valoare în justiție. Adunarea avea un caracter neformalist, pe baza unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți gospodarii își puteau exprima opinia în adunările obștești, cu excepția nebăștinașilor. Această regulă de acces nu este însă atât de permisivă pe cât pare la prima vedere, întrucât în satele devălmașe „gospodar” era doar bărbatul matur. Vârsta la care un bărbat era considerat matur diferă de la o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
erau egale, având la bază egalitatea de drepturi patrimoniale. Totuși, votul „celor buni și bătrâni” avea o importanță mai mare, dar nu în sensul că voturile lor erau cuantificate diferit, ci în sensul că acționau, involuntar, ca niște formatori de opinie. Mai târziu, apar obști în care voturile sunt inegale. Stahl (1998, vol. II, pp. 41-42) semnalează aici un alt exemplu în care nivelul constituțional este influențat de nivelul alegerii colective, afirmând că procedura de vot din obștea orașului Câmpulung a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
al alegerii colective în sensul în care, atunci când se ajungea la conflicte care nu puteau fi rezolvate decât în instanțele oficiale, hotărârile obștii, consemnate sau nu în acte, erau acceptate în instanță. La fel ca în paragraful anterior, îmi exprim opinia că această colaborare între cele două niveluri vine din faptul că nivelul constituțional nu avea resurse să gestioneze astfel de situații și atunci compensa prin utilizarea mecanismelor locale. Prin urmare, nu percep această importanță pe care statul o lasă adunărilor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
reglementare a împărțirii hotarelor în care atât obștea, cât și statul afectează deopotrivă distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care vorbeam mai sus devine în aceste condiții mai costisitor întrucât restabilirea hotarelor devine subiect de drept public. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 107, 110-111), art. 9 al Regulamentului hotărniciilor prevedea izvoarele de informații de care trebuie să țină cont cel responsabil cu această operațiune. Pe lângă prevederile din Regulament, statul avea și alte tipuri de intervenții asupra
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
obști sătești originare, fără niciun amestec din partea statului. Trecerea de la devălmășia de ocol la împărțirea pe sate a munților a avut ca primă cauză preocuparea de a asigura tuturor satelor un acces egal la anumite locuri de pășunat. Astfel, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 132-135), primele distribuiri ale zonelor de munte au avut drept criterii accesul la apă și la zonele care se deszăpezeau mai repede, luând astfel naștere o autonomie a satelor în raport cu ocolul în privința exploatării respectivelor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
într-un fond comun, obștesc. În Câmpulung, pe lângă acest criteriu, se mai aplică regula exploatării din punct de vedere comercial a pădurii, în mod colectiv, prin dare în arendă. Veniturile de pe urma arendării pădurii colective erau împărțite egal între gospodării. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 184-185), acest sistem nu a rezolvat problema supraexploatării pentru că, deși acțiunile celor din comunitate erau limitate, cele ale arendașilor nu se supuneau niciunui mecanism de control. Un mod de organizare menit să stopeze tăierile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dimpotrivă, în care doar imbecilii, mediocrii și lichelele aveau dreptul la cuvântul public, setea de inconfundabil care s-a născut între timp a devenit enormă. Față de alte apariții excepționale ale perioadei, Țuțea s-a impus în atât de puțin timp opiniei publice pentru că a avut de partea sa inconfundabilul accesibil. Ar fi putut, în stilul său caracteristic, să afirme despre sine: Până și un prost vede că sunt inconfundabil... Cum singur spune, Țuțea s-a revărsat în alții. Când apele spiritului
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
extern, planul de sistematizare al autorităților române a făcut grupurile ecologiste din Occident să organizeze acțiuni de protest atât la nivel național, cât și la nivel internațional. „Opération Villages Roumains” sa dovedit cea mai eficientă în privința captării atenției presei și opiniei publice internaționale și primirii de sprijin pentru poporul român. Mișcarea a pornit din Belgia, unde doi tineri graficieni, Paul Hermant și Vincent Magos, au adunat la Bruxelles, la 22 decembrie 1988 un grup de jurnaliști, fotografi, artiști, arhitecți și sindicaliști
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
considera că o bună parte din cele șapte mii și ceva de sate ale țării erau menite sistematizării. Cadența, ordinea distrugerilor era necunoscută. Prin „înfieri” distrugerile ar fi stârnit mai multe proteste și se spera ca Ceaușescu, nu insensibil la opinia publică occidentală, ar fi putut chiar să-și modereze setea de dezastru. Toată această activitate era voluntară și dezinteresată. Mecanismul era același: consiliile comunale, sesizate adesea de cetățeni, hotărau principiul înfierii. Intenția era comunicată la Bruxelles - pentru a se evita
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
lui mai 1989, 231 de comunități din Belgia, 95 din Franța și 42 din Elveția adoptaseră sate românești, iar campania din Marea Britanie lansată în iunie cu sprijinul Prințului de Wales, asigurase 52 de adopții până în luna septembrie. Chiar dacă, sub presiunile opiniei publice internaționale, Ceaușescu a promis să temporizeze politica de sistematizare, demolările de gospodării țărănești a continuat; astfel, la 24 mai 1989, un număr mare de gospodării particulare din satele Otopeni, Dimieni și Odăile, situate la nord de București, au fost
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și de aceea este necesar să-și formeze anumite abilități, atitudini și convingeri. Această metodă duce la realizarea unor obiective precum: învățarea modurilor de gîndire, trăire și acțiune specifice unui anumit status, dezvoltarea empatiei și a capacității de înțelegere a opiniilor, trăirilor și aspirațiilor altora, stimularea aptitudinii de a surprinde, înțelege și evalua orientările valorice ale partenerilor de interacțiune, formarea experienței și competenței de a rezolva situațiile problematice dificile, verificarea corectitudinii comportamentelor formate și destrămarea celor greșite. Profesorul joacă aici numai
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
e) aplică: ce poți face cu el, cum poate fi folosit; f) argumenteaza: pro sau contra și enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmației tale. Piramida Intitulată și „metoda bulgărului de zăpadă”, plecând de la acumularea treptată a opiniilor individuale ale participanților, această metodă are ca principiu de bază combinarea activității individuale cu cea a grupurilor de elevi. Are rolul de a încorpora activitatea fiecărui elev într-un demers amplu menit să rezolve o problemă complexă. Potrivit metodei piramidei
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
grup prezintă soluția găsită; în urma discuțiilor se optează pentru cea mai bună soluție și se stabilesc concluziile. Structura cumulativă a piramidei răspunsurilor simplifică abordarea problemei, o sintetizează și o reduce la esență și oferă elevilor posibilitatea de a-și formula opiniile personale și de a le verifica, îmbunățăți sau transforma în raport cu răspunsurile altor membri ai grupului. Cvintetul Metoda cvintetului constă în elaborarea unui text scurt prin care se reflectează, se sintetizează un concept, o idee, o noțiune învățată anterior. Demersul propriu-zis
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
strecurat, fără vreun scop anume, ipoteza mea privitoare la faptul că scrierea lui P.H.L. ar putea fi un pseudojurnal, din paginile căruia nu se poate afla sigur cât aparține lui Vladimir Răuțki și cât prietenului său, scriitorul. I-am spus opinia mea și asupra acestui aspect: au trecut destule decenii de la dispariția celor doi foști absolvenți ai liceului „Hasdeu”, rămași „prieteni pe viață”, încât să nu mai conteze în vreun fel „paternitatea” exactă a fiecărei întâmplări relatate în caiet. A fost
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
unor atitudini de apartenență, atașament și apreciere socială activă precum și dezvoltarea comportamentului de protejare a mediului înconjurător. Toate demersurile metodice trebuie să ducă la formarea unui individ capabil să se adapteze în diverse medii, să rezolve probleme, să-și exprime opiniile folosind gândirea critică și creativă, ceea ce reprezintă și finalitatea sistemului de învățămînt general. Pe lângă studiul bibliografiei geografice și didactice, s-au efectuat cercetări geografice pe teren în toate localitățile vizate, iar în cadrul orelor de geografie și de limbă rusă maternă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
care se ocupau mai departe de vânzarea cu amănuntul. La începutul secolului XX autoritățile românești erau îngrijorate în legătură cu propaganda făcută de oficiali ruși în satele din Moldova și în special în județul Iași pentru emigrarea lipovenilor în țara de origine (“Opinia”, Iași, nr.521, 1908). Ca urmare a acestor demersuri, într-o primă etapă au fost convinse să emigreze 20 de familii din Iași și circa 200 din Dobrogea. Reprezentanții comitetului care se ocupau de această propagandă aveau legături și cu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
observațiilor efectuate în lunca Bahluiețului să precizeze specificul activităților economice ale populției de rușilipoveni. 7.4. Ordonarea elementelor, fenomenelor și proceselor folosind diferite criterii de clasificare:cantitative, calitative, cronologice si teritoriale. -exerciții de sinteză, de dezvoltare a creativității și exprimării opiniei personale. 7.9. Analizarea elementelor, fenomenelor și proceselor din realitatea observatăădirect sau indirect). -realizarea de albume fotografice care să ilustreze aspecte ale cadrului natural și socialeconomic. 8.1. Identificarea soluțiilor de protecție a mediului înconjurător. -participarea la activități de ecologizare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pe unde? - nota dactilografei) mă încearcă tristețea ascultând atâtea laude din obligație. Dar ce contează? Tot laudă e, deci se consemnează în procesul verbal. Iar acesta nu are păreri, este un ins lipsit de personalitate, nu are voie să aibă opinii asupra lui însuși. Poate că a fost și el cândva om, dar acum nu i decât proces verbal. Frumoasă metamorfoză! Câte còpii poate avea un proces verbal? O infinitate sau ceva mai puțin. Și voi sunteți niște còpii, ale procesului
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]