7,232 matches
-
Natura, Nina, Sakura și Tilia; - pensiuni: Adriana, Ambasador, Andreea, Anghelina, Argus, Casa Ecologică, Casa Maria, Casa Lorabella, Casa Trapsa, Casa Bianca, Charisma, Floarea de Colț, Jojo, Magic, La Jonny, La Dolce Vita, El Plazza, Nea Emil Brutaru, Omideea, Platinum, President, Paradis, Platz Pitoresc, Șoimul, Select, Rouă de Munte, Calypso, Cardinal, Sandra, Vasy XL, Foișor, Camelia, Casa Crina, Safrane, Amadam, Trapsa și Plopii fără Soț; - cabane: Cristina; - complexe balneare: Cerna, Roman, Diana; - camping: la 7 izvoare, 3 campinguri - ștrand termal; BĂUȚAR. - muzeu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
național; - linie de telecabine și de telescaun; - Pârtia de schi Kalinderu cu ski lifturi; - hoteluri: Iri, Mihail, Magic, Ceair (Poiana Țapului), Pârâul Rece, Mărășești, Boutique, Hotel Club-Austria(Poiana Țapului), Mărgăritar (Poiana Țapului), Silva; - pensiuni: El Boerro, Casa Anduțu, Liziera, Biznest, Paradis, Clasic, Păunașul (Poianațapului), Ca la tine acasa, Fadic, Costelo, Marian, Luchiancu, Adela, Casa Magica, Casa Velcu, Casa Albă, Casa Ana, Casa Sora, Casa cu Brazi, Casa Freya, Casa Cochet, Casa Dumitru, Casa Florescu, Cristina, Cetatea Caraiman, Clasic, Cristal, Crinul, Brădeț
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tradiția mobilierului pictat; - Casa Barcianu - muzeu etnografic; - aici s-a născut Harie Mitrea (1842-1904) - medic și naturalist, a studiat insulele Yava, Borneo, Indonezia și Eugen Brate (1850-1912) - economist și om politic; - vila Tocile; - pensiuni: Otilia, Melania, Bendorfeanu, Casa Șerban, Casa Paradis, Phoenix, Casa cu Flori, Kleine Hute, La Cisnădioara, Mai, Lungu, Bodiu, Casa Iliuț, etc. PĂLTINIȘ - stațiune climaterică de interes național În munții Cibinului; - linie de telescaun, teleschi; - pîrtii de schi etc; - hoteluri: Casa Turiștilor, Cindrel; - vile: Briana, Anna, Ardelencuța, Gaudeamus
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
caracterul seducător și capricios). Parisul se poate defini în mod diferit în funcție de receptarea de gen: "ainsi la différence est d'un neuvième entre le sort final des hommes et des femmes dans cette capitale, nommée par le petit peuple, le paradis des femmes, le purgatoire des hommes" [Mercier, 1828, vol.I, 21, p.40]. Femeia pariziana are, la rândul ei, trăsăturile orașului care a generat-o: "ba o amantă supusă, ba un monstru devorator, iar aparentă pe care el o ia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în Du feminin, Le Griffon d'argile, Québec, 1992, p.203-220 BERTRAND, Denis, Le langage spațial dans la Bête humaine, în Mimesis et semiosis. Littérature et représentation, Nathan, Paris, 1992 BERTRAND-JENNINGS, Chantal, Eros et femme chez Zola. De la chûte au paradis retrouvé, Klincksieck, Paris, 1977 BILEȚCHI, Nocolae, Românul și contemporaneitatea, Știința, Chișinău, 1984 BLAGA, Lucian, Despre mituri, în Trilogia culturii Geneză metaforei și sensul culturii, Editura pentru literatură universală, București, 1969, p.290-308 BLANCHOT, Maurice, L'entretien infini, Gallimard, Paris, 2001
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
decisivă pentru rămânerea în "A", între "Poli" și "Rapid", tranșată de un gol ieșean spre finalul meciului, care mi-a întredeschis, copil entuziast, porțile Raiului, făcându-mă să înțeleg că, în plină dictatură, pentru vreo douăzeci de mii de oameni, Paradisul putea căpăta, fie doar și pentru câteva ore, o consistență materială. Statisticile arată astăzi, sec, că "Poli" a terminat campionatul pe locul al 8-lea, dar, în realitate, doar un singur punct (victoria aducea atunci două puncte) și câteva goluri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
așa cum vor repeta cu creierii arși de oftică toți cei care au făcut mișto de el de-a lungul vieții, da, are "cracii până-n gât!" Hallelujah! E minor impedimentul că-i minoră. Și așa a fost. Și ce nuntă-n Paradis! De se dădeau de ceasul morții tabloidele, de spumegau televiziunile, de ultima țață din creierii munților a avut știință de nemaivăzutul fericirii lor. Dar ce viață! Calm, lux și voluptate! Parcă dăduse molima în toate fătucile din țară: toate voiau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
totodată. Entuziasmul dragostei Împărtășite (imaginar) putea anula traiul obișnuit; de aici, pierderea, integrarea sub florile de tei. Poetul Își imagina Întâlnirea În codru („Dorința”), la marginea satului („Sara pe deal”), pe malul apei („Lacul”), nota apoi momentul pierderii Într-un paradis acvatic ce respinge individul, dar acceptă cuplul. Întâlnirile imaginare ale poetului marcau o intimitate atât de mare, Încât poveștile eminesciene de iubire par că s-au desfășurat Într-un trecut retrăit de poet cu ajutorul cuvintelor. La Eminescu, scrisul, expresia poetică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1939. Bordeiul „țigăncilor” este o lume atemporală și aspațială, o ieșire din „profan” și intrarea Într-un teritoriu mitic. Eroul, după ce este marcat de eșecul primei sale iubiri, Își regăsește iubirea după mai multe Încercări, un fel de recuperare a paradisului pierdut. Textul, ca multe altele, are o ambiguitate maximă, cu chei numeroase. Cele două planuri fuzionează În final, epicul este inundat de liric, Întâlnirea Îndrăgostiților părând a fi firească, de parcă despărțirea ar fi avut loc de curând. Timpul concret nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la fel de interesante. Unul dintre acestea îi aparține lui Andrei Pleșu care mărturisește în O bună întâlnire cu Finlanda că "toate tradițiile lumii își au obârșia undeva în spațiul septentrional"189. În cultura greacă, Nordul, cu aurorele boreale, apare ca un paradis terestru, mitologiile altaice îl consideră "buricul pământului", în timp ce vechii mexicani îl văd ca sursă a nenorocirilor. Nordul apare ca o contradicție, învăluit în mister, dar în același timp și o nesecată sursă de original. Finlanda este cea mai nordică țară
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fiecare dintre cei menționați mai sus, opera sa având un puternic caracter universal. Selecția de filme din martie 1998 a cuprins proiecțiile Rockey, Era vremea florilor, O istorie a Finlandei 1952-1969, la categoria scurtmetraje; Nedemnii, Noapte bună, Frank, Umbre în paradis, Hamlet intră în afaceri și Leningrad Cowboys se întâlnesc cu Moise. Fiecare dintre aceste filme scoate în evidență fie spiritul său polemic, fie meditația asupra conștiinței și nevinovăției omului în societate sau lupta împotriva prejudecăților și păstrarea condiției individului într-
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din Sclava Isaura, am urmărit cu sufletul la gură toată seria de desene animate Sandy Bell, m-am uitat la MTV zile întregi, cu fascinația unui om care tocmai a câștigat dreptul să tragă cu ochiul, prin fereastra televizorului, în Paradis. În facultate, îmi amintesc cum o întreagă gașcă de studenți (de la Litere, Drept și Filosofie), întrerupeam partida de fotbal ca să prindem ora (duminica, de la 16) când se difuza Pantera Roz. Țin minte colegii care se trezeau duminică de dimineață - și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
în 2007, am ajuns (întrucâtvaă în sfârșit! Înainte de a pleca spre Zakynthos am stat și m-am gândit destulă vreme la funcția fantasmelor. Este limpede că această insulă a funcționat pentru mine ca o fantasmă. Dar fantasmă a ce? A paradisului pierdut? A întoarcerii în uterul primordial? M-am gândit chiar și la fantasma androginului. Destul de nelimpezită, m-am tot întrebat, de fapt, ce-i de făcut cu fantasmele? Cum să scapi de ele? Pe de o parte e bine să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
doar să le zărești în detaliu de la câțiva zeci de metri. Dar chiar și așa a fost o împlinire. Căci am priceput rostul fantasmei acesteia doar apropiindu-mă de ea, dar neatingând-o. Se spune ori se crede că pierzi paradisul o singură dată (de totă și că, dacă ai noroc, îl mai poți regăsi tot o singură dată. Navagio m-a învățat însă altceva (e mai mult o senzație acutăă: Navagio m-a învățat că viața e o trebușoară compulsivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
totă și că, dacă ai noroc, îl mai poți regăsi tot o singură dată. Navagio m-a învățat însă altceva (e mai mult o senzație acutăă: Navagio m-a învățat că viața e o trebușoară compulsivă, de pierdut și regăsit paradisuri, rând pe rând, unul după altul. Nu unul, ci mai multe, înșiruite ca mărgelele pe ață. Tot la Navagio am învățat că fantasmele trebuie înfruntate nu cu spaimă și inhibiție, și nici în vreo stare extremă, extaz sau oroare. Ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
planuri maximaliste? Supraviețuirea și autoreproducerea sistemului sunt maximele obiective, deci poate de aceea sistemul rezistă forțelor interioare și exterioare. M.I.: Sigur, nu e ca sistemul comunist, cu planurile cincinale ca să ajungă din urmă și să depășească Occidentul, ori cu viziunea paradisului proletar. Pentru chinezi, toate afacerile astea sunt acum minore. S.A.: E deci o imensă inginerie sistemică, care s-a întors după faza sa acut utopică la una minimalistă, la dinamica sa aproape statică - dacă se poate spune astfel -, o evoluție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
al lumii întregi, mai frumos și mai drept. De câte ori iau în mână o culegere de poezii îmi reactivez, fără să vreau, vechile impresiile înșirate mai sus. Astăzi am pe masă două volumașe primite de la doamna Mariana Rogoz Stratulat. Lacrima din paradis, Ed. Pim, Iași, 2009 La prima lectură atrag atenția câteva „teme și motive” (cum se mai scrie prin manualele școlare), mai bine-zis cuvinte-cheie ce definesc teritoriul imaginar circumscris propriei sensibilități. Zborul, dorul, norul, apa, clipa, iubirea, liniștea, moartea, lacrima etc.
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
amenințarea lipsei de sens a existenței. 167 Autoarea are o sensibilitatea particulară, aș zice „cosmică”. Scufundarea în peisaj, identificarea cu sufletul pietrei sau al norului sunt stări speciale ce îi permit să asculte „chemarea de-nceput de lume” (Lacrima din Paradis, 18), sau liniștea „pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze teritoriul poetic în tușe mai apăsate. Articulațiile intime
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze teritoriul poetic în tușe mai apăsate. Articulațiile intime ale textului se sprijină pe dihotomii „tensionate”: „rugăciune” și „ispită”, „lacrimă” și „patimă”, „plâns” și „cântare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
al lumii întregi, mai frumos și mai drept. De câte ori iau în mână o culegere de poezii îmi reactivez, fără să vreau, vechile impresiile înșirate mai sus. Astăzi am pe masă două volumașe primite de la doamna Mariana Rogoz Stratulat. Lacrima din paradis, Ed. Pim, Iași, 2009 La prima lectură atrag atenția câteva „teme și motive” (cum se mai scrie prin manualele școlare), mai bine-zis cuvinte-cheie ce definesc teritoriul imaginar circumscris propriei sensibilități. Zborul, dorul, norul, apa, clipa, iubirea, liniștea, moartea, lacrima etc.
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
amenințarea lipsei de sens a existenței. 167 Autoarea are o sensibilitatea particulară, aș zice „cosmică”. Scufundarea în peisaj, identificarea cu sufletul pietrei sau al norului sunt stări speciale ce îi permit să asculte „chemarea de-nceput de lume” (Lacrima din Paradis, 18), sau liniștea „pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze teritoriul poetic în tușe mai apăsate. Articulațiile intime
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze teritoriul poetic în tușe mai apăsate. Articulațiile intime ale textului se sprijină pe dihotomii „tensionate”: „rugăciune” și „ispită”, „lacrimă” și „patimă”, „plâns” și „cântare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
va găsi niciodată. Democrația liberală nu asigură dreptul la fericire, ci numai dreptul la căutarea fericirii. Este un principiu prezent în gândirea fondatorilor acestui sistem politic, dar de prea multe ori ignorat. Cei care așteaptă de la defectele democrației liberale virtuțile paradisului nu pot să aibă decât un gust amar. Un bun cetățean nu trebuie să se hrănească însă cu iluzii, ci trebuie să și păstreze luciditatea, curajul și puterea de a înțelege că eșecurile democrației liberale sunt tot atâtea resurse pentru
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]