6,839 matches
-
li se opune, în Rânduri pentru un eventual deces, indiferența, comparația inedită cu elemente ale spațiului urban, cotidian, șochează și imprimă o notă ușor umoristică, "Sunt bolnav și aprins ca un caldarâm bucureștean -/ o să mor, asta e sigur - puțin îmi pasă!" Construcția simetrică e interesantă pentru că, deși spațiul cel mai mare este acordat, existenței posibil literare, incipitul și finalul subliniază adevărata obsesie, adevăratul regret al tânărului, nemărturisit, în general, de poeți: "Îmi pare rău că n-am iubit nicio fată/ (Dumnezeu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
p. 4. 118 "Mi-a murit mila în pragul iernii.../ Mă bate crivățul durerii neștiute./ Mă troienesc privirile pline și mute,/ Mi se'ncâlcesc în pletele sufletului lilieci/ Îmi fac din străfunduri poteci.../ ... Îmi spun, că cuprinzător, golan!/ Ce le pasă că-mi strivesc degetele sub ciocan,/ Ce le pasă că-mi dogoresc sufletul în iadul cuptoarelor/ Că-mi strig robia în golul ponoarelor!...// Mi-a murit mila în pragul iernii.../ Ce simt ei din negura inimei!/ Furnalele brațelor mele/ Le
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
iernii.../ Mă bate crivățul durerii neștiute./ Mă troienesc privirile pline și mute,/ Mi se'ncâlcesc în pletele sufletului lilieci/ Îmi fac din străfunduri poteci.../ ... Îmi spun, că cuprinzător, golan!/ Ce le pasă că-mi strivesc degetele sub ciocan,/ Ce le pasă că-mi dogoresc sufletul în iadul cuptoarelor/ Că-mi strig robia în golul ponoarelor!...// Mi-a murit mila în pragul iernii.../ Ce simt ei din negura inimei!/ Furnalele brațelor mele/ Le umplu cerul cu stelele,/ Cu fumul tămâiei de aur
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cumpănit bine cînd a scris în „Doină”: „Și cum stau de supărat,/Chiar de toate m-am lăsat... / Numai tu m-ai sprijinit/ Și, în lume,/<Iar> vorbit...” 5) Vecin cu Isis N-am întrebat pe nici un poet dacă îi pasă sau nu cu cine va apărea pe pagina uneia ori alteia dintre reviste. Chestiunea mi s-a părut subînțeleasă, mai ales că nu o dată am și remarcat la cîțiva că nu prea le conveneau vecinii lîngă care nimeriseră. Ar fi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dezastrului: „Un cartier prin foc și apă” - „Au rămas pe drumuri aproape 10.000 de suflete” - „Peste 1.000 de case inundate” - „Doliul populației”. Chiar dacă mai încolo, în prima terțină, Bacovia zice: „Și-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă”, versurile citate arată că-i păsa. El nu-i sentimental, dar nici indiferent. Euforia sa bahică nu șterge impresiile dezolante notate, una cîte una, ca-ntrun reportaj, la începutul sonetului. Acesta are corespondențe cu „Lacustră”, în vecinătatea căreia a fost plasat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
croită pe tiparul unor versuri din „Moartea lui Fulger”, de Coșbuc: „Trăiește-ți, doamnă, viața ta!/ Și a morții lege n-o căta!” (...) „Nu cerceta aceste legi,/ Că ești nebun cînd le-nțelegi!/ Din codru rupi o rămurea,/ Ce-i pasă codrului de ea!”3). Limitarea infinitului „în infinit pămîntul se simte tresăltînd”1). E oarecum surprinzător să constați că Bacovia întrebuințează de mai multe ori decît Eminescu cuvîntul „infinit”. Surpriza se atenuează, ba chiar dispare, cînd observi că același cuvînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
noapte, poetul a venit acasă beat și într-o stare morală complet diferită de cea notată cîndva în „Sonet”: „Ca Edgar Poe mă reîntorc spre casă,/ Ori ca Verlaine topit de băutură - / Și-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă./ Apoi, cu pași de-o nostimă măsură,/Prin întuneric bîjbîiesc prin casă,/ Și cad, recad, și nu mai tac din gură”. încurcat și încrîncenat deopotrivă, acum, la orice întrebare a Agathei, stătea mut. A răbdat în tăcere ancheta, apoi a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Destulă viață risipită,/în ceasuri pururi zbuciumate.// Simt cum o pulbere fatală/Coboară peste biata minte/ De stinge nota ideală/ Din gama tristelor cuvinte.// Sub vălul negru ce ne-apasă/ Se stinge vis, se stinge dor.../ Lăsați-mă, puțin îmi pasă/ Că florile se sting și mor.// Nimic să nu mă mai atingă:/ Nimic să nu mai simt de-acum,/Pornesc cu inima mpietrită,/ De nu m-aș prăbuși pe drum!” („Moldova”, 5, nr. 269, 30 august 1943, p. 2). Cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din partea grupurilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului. În timp ce în primele sale luni de activitate publică Mečiar a apelat la o multitudine de votanți cărora le spunea că el este "unul de al lor", un lider serios și eficient, căruia îi pasă de grijile lor (Učen, 1999), în timp a început să-și limiteze afirmațiile. În 1991, Mečiar a recunoscut că se folosește de principiul național pentru a realiza unitatea națională și pentru a reduce diferențele interne: În situația actuală complicată din
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fotojurnalismul): "Eu nu vreau să prind fluturi cu acul și să îi pun apoi în ramă cu sticlă. Eu vreau să văd cum se reflectă razele soarelui pe aripile sale și cum zboară din floare în floare și nu-mi pasă deloc care este denumirea lui latină. Oricum nu este numele său adevărat. Soarele și floarea și fluturele știu toate astea. Omul care îi străpunge cu acul nu, și nu va ști niciodată, pentru că nu le cunoaște limbajul" (266). Să țintuiești
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să citească fără poticneli de pe prompter, și nu ar fi trebuit să sporească confuzia care învăluie acest accident regretabil și să nu încurajeze terfelirea nedreaptă, ilegală și imorală a propriei bresle. 6 septembrie 2009 Guvernul are o grijă: cum să paseze responsabilitatea pentru programele locale și pentru acoperirea nevoilor comunităților în ograda autorităților județene și municipale fără a-și diminua bugetul propriu insuficient, se pare, pentru liniștirea clientelei de partid, hămesită și sleită de atâtea alegeri. Acest proces "altruist" a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acoperită conștiincios, pe fiecare rând, cu electrocardiograme. În fine, nimic nu e mai revoltător decât să auzi că pușlamaua de securist care îți fusese repartizată în clasa unde-i erai diriginte (deh, fiind cel mai tânăr în școală ți se pasau toate corvezile, ca în armată!) și pe care te pregăteai să-l lași repetent tocmai s-a transferat la timp, a nu știu câta oară, la un alt liceu și acuma îți rânjește sfidător pe stradă. Și toate astea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
propriei condiții, născută din constatarea că relația om-geniu este incompatibilă. Atitudinea geniului este una de interiorizare a sinelui, de asumare a eternității. Omul comun nu-și depășește condiția, iar geniul manifestă un profund dispreț fața de această incapacitate: „Ce-ți pasă ție, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul?". Geniul constată cu durere că viața omului urmează o mișcare circulară, orientată spre accidental, spre Întâmplător: „Trăind În cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu În lumea mea mă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și fiind populate de personaje diferite pentru că "există atât de multe făpturi cărora nu le priește vara, primăvara și toamna [...]. Tuturor celor care sunt un pic temători și ciudați. Sunt câteva vietăți de noapte și creaturi de care nu-i pasă nimănui și în care nimeni nu crede. Ele stau ascunse tot anul. Iar apoi, când totul încremenește și se face alb, iar nopțile s-au lungit și toți au căzut în somnul lor de iarnă - atunci acestea ies la iveală
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mărăcinilor) și Cîntecul inimii (din Cei șapte frați), traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, pp. 103-105. Koskenniemi, V. A., Pe câmpia pustie și Când voi deveni pământ nu-mi pasă de ce s-o întâmpla (din volumul Cântece noi), traducere de Marcel Romanescu, în "Flamura", an V, nr. 7-8, sep. 1927, p. 351. Kunnas, Kirsi, O barcă aluneca-n lumină, traducere de Aino Palojärvi, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dacă „reacționezi“, îți lași baltă familia, profesia și prietenii și te dedici rezolvării acestor probleme care nu mai suportă amânare. Iar dacă eziți, zici că n-ai timp, că ai altele pe cap sau că, horribile dictu!, „domnule, nu-mi pasă dacă tu zici că trebuie să-mi pese“, atunci ești înscris în rândul canaliilor. În România de astăzi, ca în Franța stângistă din anii ’70, eticul se vertebrează socio-politic, iar esența lui e oenghistă. Eu mă încăpățânez să cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
pipei se adună o zeamă maronie. Din când în când, ridici fără să vrei pipa deasupra orizontalei și, înainte să-ți dai seama ce se întâmplă, înghiți zeama aceea scârboasă. De regulă îți vine să verși - și nu-ți mai pasă în compania cui te afli. Mi-a luat trei luni ca să mă deprind cu pipa. Ce nu înțeleg însă este cum de nu m-am întrebat, în aceste trei luni, de ce mă supuneam unei asemenea torturi. Firește, odată ce s-au
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
fumat, fie traversezi drumul legat la ochi, înainte să-ți aprinzi următoarea țigară. Nu există nici o îndoială în privința variantei pe care o vei alege. M-am comportat așa cum se comportă orice fumător toată viața: m-am prefăcut că nu-mi pasă și am ținut capul în nisip, sperând că într-o bună dimineață mă voi trezi nemaidorind, pur și simplu, să fumez. Fumătorii nu-și pot permite să se gândească la riscurile pentru sănătate. Dacă ar face-o, până și iluzia
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
discută acum, într-un fel sau altul, și niște familii prietene din Harghita sau Covasna. Căci sunt și numeroase familii de unguri prietene cu familii de români. Poate soțiile au ieșit la cumpărături și-și spun că prea puțin le pasă de asemenea idei, că oricum NATO, că oricum UE... Bărbații tocmai s-au oprit din bătut covoare și trag cu sete dintr-o țigară, dau din mână a lehamite, a nepăsare, spunându-și că oricum NATO, că oricum UE... Copiii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
consum verificat și ale certitudinii că oricând se găsește cineva de fraierit, ei trag de-un succes vechi până mor cu el pe limbă, încredințați că numele lor înseamnă ceva. De parcă turmei ce se adapă azi dintr-un lac îi pasă că mâine trece la balta următoare, că paște aici sau dincolo de deal!... Am crescut cu Deep Purple. Erau deja prea cunoscuți ca să poată fi cenzurați de „organul“ comunist la difuzarea în programele discotecilor oficiale. Nu mai spun că-n mediul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
cât e cald” Când un basketbalist înscrie coșurile unul după altul ca pe un șirag de perle, observatorii spun adesea că știe să «bată fierul cât e cald». Ca urmare, adesea li se recomandă jucătorilor din echipa lui să îi paseze mingea. Dar este acest lucru rezonabil? Un biet jucător de basket poate să dea coș după coș fără să se fi transformat însă în Michael Jordan. Dacă jucătorul în chestiune are o reușită istorică la înscrieri de 45%, care este
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
că /i-ai/ îndreptat femeia... ” Toate câte le-a povestit acest Ionescu - tovarăș la pagubă cu dumneata - le-a spus frumos. Uite așa, de-o pildă: „La masă Creangă nu mânca mai mult decât o oală de găluște făcute cu pasat de mei și cu bucăți de slănină, o găină friptă pe țiglă de lemn și undită cu mujdei de usturoi, iar pe deasupra șindilea cu o strachină de plăcinte moldovenești, zise <<cu poale în brâu>>, însă ca băutură el se mulțumea
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
democrația. Ceea ce este regulă dincolo, aici se transformă în capriciu personal, interpretare arbitrară și abuz de putere. Pentru că, într-adevăr, când ai puterea cel mai greu este să nu abuzezi de ea, cum spunea Platon. Rechinului de presă nu-i pasă de binele comun, de principii universale ca acelea din Carta Drepturilor Omului. El urmărește doar interesul propriu sau de clan, se cantonează într-o „provincie” spirituală în care nu contează decât ceea ce se vinde: calomnia, injuria, scan131 dalul, violența, în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
democrația. Ceea ce este regulă dincolo, aici se transformă în capriciu personal, interpretare arbitrară și abuz de putere. Pentru că, într-adevăr, când ai puterea cel mai greu este să nu abuzezi de ea, cum spunea Platon. Rechinului de presă nu-i pasă de binele comun, de principii universale ca acelea din Carta Drepturilor Omului. El urmărește doar interesul propriu sau de clan, se cantonează într-o „provincie” spirituală în care nu contează decât ceea ce se vinde: calomnia, injuria, scan131 dalul, violența, în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
percepția mea, dar e și rezultatul a ceea ce citesc. Îi citesc pe sociologi, îi citesc pe psihologi, care își pun și ei întrebarea asta: Cum se explică? Putem rezuma așa: Cetățea nului român, vorbim iarăși la modul general, nu-i pasă decât de actul care-l afectează direct. Corupția nu-l afectează direct. Adică faptul că X ia mită de la Y nu-l afectează pe Z. Nu-l afectează direct. Sigur că-l afectează, dar asta presupune o judecată mai complexă
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]